20,803 matches
-
nu numai pentru a spune, ci și pentru a fi. (v. Tâlhărind înfloritul luminii). Limbajul, cititorul va fi observat deja, se încarcă cu o subtextualitate sacră neobișnuită creațiilor profane și cu o reflexivitate de intensă coloratură gnomică, încât structurarea discursului capătă inflexiuni sacral-psalmodice, imprimând Psaltirei apocrife a dreptului Iov o acută tensiune lirică, ce solicită capacitatea credinciosului de a intra în contact direct cu revelația însăși: „Și se făcea/ că Fiul Omului/ s-a oprit în fața/ păcătosului Iov/ și mi-a
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
au cerut o mai mare libertate față de stat. În acest sens trebuie interpretate lupta împotriva concordatului din anul 1927, nu ca o încercare de stopare a influenței catolice, ci mai mult ca o dorință a B.O.R. de a căpăta o libertate de mișcare similară Bisericii patronate de Vatican 45. Timpul scurt nu a permis însă o realizare a acestor planuri, puterea comunistă găsind o Biserică Ortodoxă slabă aflată încă în căutarea identității. De aceea și ținând cont de faptul
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
Justinian s-a văzut confruntat pe parcursul îndelungatei sale păstoriri cu încălcări repetate ale statu-quo-lui stabilit inițial. Spre cinstea lui, el s-a opus, după cum s-a văzut, unor noi limitări ale drepturilor Bisericii. Și rezistența Bisericii la nivel înalt a căpătat înfățișarea sinuoasă a rezistenței creștinilor din Imperiul otoman, neexistând o confruntare directă pe baza principiilor de drept. Soluția puterii comuniste a fost și ea tipic otomană: promovarea în fruntea ierarhiei a unor oameni mult mai flexibili. Patriarhul Justinian Marina a
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
și celelalte elemente împotriva actualului regim în perioada anilor 1955-1956” 14. Această formă de rezistență fie s-a realizat la modul individual, aproape instinctiv, al preoților care intuiau că totul ar fi fost pierdut fără o asemenea activitate, fie a căpătat un caracter organizat, sistematic, de organizare de centre de excelență spirituală cu rolul de a aglutina în jurul lor pe cei care nu credeau în ideologia comunistă. Pentru început Sandu Tudor dorea ca la Schitul Crasna de Gorj să strângă mai
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
de operații logice la fiecare pas pe care îl face, altfel își pierde echilibrul și cade. Mintea omului a ajuns la un impas. Nu mai gândim, nu mai citim o carte, mergem doar la cârciumă și adunări electorale unde se capătă ceva. Teatre, cinematograf nu mai există. Au fost înlocuit de ANTENA 3 care urlă ANTIBĂSESCU. La atât se reduce cultura poporanilor de rând. Unde este cultura muncii? Dumnezeu ne spune să ne ajutăm singuri ca să ne poată ajuta. Cum poate
LOGICA UMANĂ CREEAZĂ PĂPICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360993_a_362322]
-
atenția lecturând Opereta pe care o analizăm. Iată-l pe jupân Deșliu, proprietarul cârciumii, în care se petrece acțiunea, semănând bine cu Jupân Dumitrache - Titircă Inimă Rea din „O noapte furtunoasă”: „Jupân Deșliu, poreclit Dodoloanță datorită rotunjimii pe care a căpătat-o de-a lungul anilor și a traiului bun: «mâncărică, băuturică și nevastă tinerică...» stă la tijgea răsucindu-și mustățile, dar e cu ochii ațintiți pe Mărița crâșmărița «mititică și frumușică de pică», să nu care cumva... vreun mușteriu obraznic
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
crește case la Santorini pe lave stinse de munte cafeaua longevității ademenește cel mai frumos răsărit pe terase cu aer de mare chemarea ta are ochii verzi cu tot alaiul primăverii brațele tale albastre au întinderea cerului prin care sufletul capătă incomensurabile aripi iubirea mea e străvezie îmi vezi inima și tot cerul respirației mele îmi simți dorul cum palpită în toate venele mi le poți măsura dacă le amprentezi cu eșarfa ta o corabie minoică așteaptă în port vreau să
DRAGOSTEA ALBĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364089_a_365418]
-
trupu-i ca un fir de stuf Subțire și mlădie, Ușoară ca un puf de puf, Când vântu-abia adie. Ci doar gingașă surâzând Cu buzele-i de fragă, Stârnea ispitele căzând Fără de leac de dragă. Și împăratul din Apus, Să-și capete iubita, Fiică de rege nesupus, Cu Lupii toi pornit-a. Și spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
o lene care i-a pătruns la un moment dat în toată ființa și l-a făcut incapabil să mai realizeze ceva pe lumea asta. A fugit în lume de mic copil, a trândăvit, a hoinărit până a ajuns să capete înfățișarea de care nu s-a mai putut despărți niciodată. Iar mutra sa de acum părea că i se potrivește foarte bine. Umbla prin lume cu chip oropsit, cerșea, se certa cu câinii, șterpelea de ici, de colo ba o
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
îndeplinit? - Chiar că nu știu ce să-ți mai dau acum. Să vorbesc cu inginerul-șef, să văd cine îți preia sarcinile cu monta artificială. Poate angajează o nouă tehniciană pe care tu să o instruiești și apoi să o supraveghezi până capătă experiență. Asta în cazul că rămâi aici. Acum nu avem perioade de montă. Avem fătări și trebuie să mutăm vitele la un padoc de vară, să aibă mai multă mișcare, apoi trebuie să ne ocupăm cu însilozarea leguminoaselor pentru la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 925 din 13 iulie 2013 Toate Articolele Autorului În casa de la Zăvoia domnea liniștea. Toamna se așezase comod pe răbojul vremii, iar tabloul arămiu te invita la galeriile naturii, unde odihna stărilor începuse să capete contur. Mihai și Ilona deveniseră gazde bune. Erau de invidiat pentru talentul lor de a crea o atmosferă impecabilă ori de câte ori cineva drag le trecea pragul. Acolo se adunau, deseori, toți prietenii care se perindaseră în ultimul timp prin viața lor
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
Orașul Namur are o istorie bogată, datând încă din neolitic când exista sub formă de cetate încă din perioada galo-romană. Mai târziu cetatea a fost mutată mai sus spre munte și mărită, ajungând la o suprafață de 70 de hectare, căpătând forma unui pinten, devenind un bastion de apărare împotriva invaziei altor popoare. Cu timpul, în jurul cetății înconjurată cu ziduri groase din piatră, prevăzute cu nișe și creneluri pentru apărare, s-a dezvoltat o localitate romană, care cu timpul, prin Evul
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
stea Starpitatea să nu se ia! Invidia veche printre îngeri și zeii răi, Pare că pe Olimp mai scotea scântei, Asclepius provocat de-un învățăcel, Mirat de destinul unui mic menestrel, Ce a găsit rădăcina magică a fertilității, Și-a căpătat așa respect în lumea zeității, Din Olimp! Atunci Zeus că de ochi-i să-l ascundă Îl protejează și că tata îl și accumba, Într-un bujor de toată frumusetea-i, Galant, mare în toată delicatetea-i, De și acum
BUJORUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364204_a_365533]
-
nu se va împlini în unire până când trupul Întregitorului nu va fi el însuși reîntregit prin aflare. Și dacă osemintele acelea găsite întâmplător în curtea Mănăstirii Plăviceni sunt într-adevăr ale voievodului (toate semnele arată că da), acest loc poate căpăta semnificație de Mormânt Sfânt al Neamului Românesc. De aceea, rezidirea acestui sfânt lăcaș, asumată de părintele ieromonah Teoctist, starețul Mănăstirii, capătă dimensiunea unei misiuni care iese din granițele obișnuinței ecleziastice. Scrisă cu prudență, în limitele strictei documentații istorice, cu un
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
găsite întâmplător în curtea Mănăstirii Plăviceni sunt într-adevăr ale voievodului (toate semnele arată că da), acest loc poate căpăta semnificație de Mormânt Sfânt al Neamului Românesc. De aceea, rezidirea acestui sfânt lăcaș, asumată de părintele ieromonah Teoctist, starețul Mănăstirii, capătă dimensiunea unei misiuni care iese din granițele obișnuinței ecleziastice. Scrisă cu prudență, în limitele strictei documentații istorice, cu un titlu simplu, discret, „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, lucrarea este o sinteză prețioasă a tuturor informațiilor verificabile despre acest loc
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
obicei /să îmi spună susurând / e soare / e soare / rostește numele ei / l-am rostit (Martie) Metaforele esențializate imprimă poeziei rafinament, vitalitate și modulații armonioase. Imaginația debordantă, neîmblânzită, o conștiință lirică dedată introspecției ne introduce într-un univers poetic care capătă semnificații simbolice nebănuite. “Strângând nisipul în pumn, cunoști legile după care clepsidra devine necruțătoare”( O.Paler). Să fi traversat poetul acest deșert al întrupării, încercând să se apropie de adevărul ultim, fără ca rănile să înflorească în fiecare gând, fiecare întrebare
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
economia părții de vest a Oltenie, rezidă nu numai din numărul mare de instalații existente în această zonă, dar și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838, mai ales, dar și în deceniile următoare din totalul pricinilor
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În deplinul onestității spiritele urcă liber omul, noi îi deplângem căderile. Îndepărtările de sine se adâncesc, golul se umple cu așteptare, se naște o noapte a minții în care nimeni nu poate pătrunde, frigul capătă măreție. Tainele se tot înmulțesc, tristețile se odihnesc pe căi lăturalnice, viile surprinse de ploi șterse prind bucuria mustului în fierbere. Cântecele înving inimile pline de euforie unde se dă glas rodului toamnei, sub pași drumurile-s făcute-n zig-zag
EUFORII DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363094_a_364423]
-
în Țigăneștiul natal, dar nu numai, cu oameni care și-au ridicat nivelul stării materiale la înălțimi de nevisat până nu cu mulți ani în urmă, dar nu au putut să-și ridice și orizontul gândirii sau al culturii, să capete puțin ștaif, să-și șlefuiască ținuta comportamentală, să le pună în acord cu noua lor poziție socială. Discrepanța între bogăția materială și sărăcia sprituală a dat naștere unei noi categorii de cetățeni, niște oameni cu tupeu, grosolani, lipsiți de un
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
României. Ce-a mai rămas din maestrul Gică Petrescu? Amintirile, oaspeți ai românului care aleargă azi un pas înainte, doi înapoi! Sunt rare amintirile când e vorba despre artă, din singura cauză a dramei românești, iar cele ce răzbat nu capătă glas! Toată țara e azi o tejghea cu CD-uri piratate, cele mai multe cu încercări de muzică pe care o cântă oricine, interminabilă, când tace unul, începe altul la fel. Însă ce și cum a cântat Gică Petrescu, nu cântă nimeni
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
o dată se naște ideea păsării mai presus de pasăre înălțată dincolo de limite. Inima-mi rămâne rotitoare cum stelele pe cer îmbracă noaptea-n imagini ciudate pe care nu le deslușesc. În timpul care se grăbește câte ceva se rupe din vise și capătă trup cu gândirea clară trecând peste înțelegere. Referință Bibliografică: Nimic nu-i întâmplător / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NIMIC NU-I ÎNTÂMPLĂTOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363176_a_364505]
-
ți-ai înscris-o în palmaresul meseriei de aviator, care a fost ? - Au fost mai multe! Și nu au fost remunerate cu decorații, diplome sau orice distincție la care faci acum referire. Au fost realizările profesionale din care eu am căpătat experiență și sunt neprețuite. Ele sunt imprimate în degetele mele dibace, în memoria mea distributivă de care trebuia să fac uz atunci când pilotam. Și da... când privesc spre realizările mele simt că aurul strâns în icoane de sfinți și-a
INTERVIU CU UN AVIATOR , MARIAN COVACHE- PARTEA A VII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363159_a_364488]
-
inimii 29. Concret, consiliul hotăra să cedeze un teren de 400 de stânjeni pătrați în partea de vest a grădinii publice, perimetrul corespunzând aproximativ actualului local al teatrului din Drobeta Tr Severin 30. Așadar, în perioada 1867-1871, viața teatrală severineană capătă conținut, devenind un factor important al dezvoltării culturale a orașului, un element care polariza interesul locuitorilor și edililor. Pentru perioada de după 1871 și până la sfârșitul sec. al XIX lea, izvoarele referitoare la activitatea teatrală propriu zisă sunt lacunare. Din iarna
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
provinciile încă ne unite cu țara . Pentru muncitori și populația săracă, Casa de citire Petre Liciu 99 și mai ales sindicatele locale organizau serbări literare 100 și alte manifestări artistice. Prin înființarea Casei poporului, activitatea de culturalizare a maselor muncitorești capătă noi contururi. Statutul societății prevedea în mod 199 expres, în articolul 4 , ca pe tărâm cultural, în clădirea Casei poporului să se amenajeze săli de bibliotecă dotate cu diverse publicații, precum și o sală de conferințe . Mai mult, se intenționa înființarea
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
că în perioada 201 1907-1908 funcționează în același timp în Tr Severin două teatre de varietăți- unul desfășurându-și activitatea în sală( în cafeneaua Metropol) și altul în grădină( vara). Îregistrăm cu interes și amănuntul referitor la faptul că severinenii căpătaseră obișnuința spectacolelor de teatru în aer liber, preferând grădinile în care se organizau asemenea manifestări. Nu știm dacă și cât au mai funcționat aceste teatre de varietăți, dar se pare că n-au funcționat prea mult, căci în anul 1912
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]