4,195 matches
-
Transilvania. Pentru ideile sale va fi citat de stolnicul Constantin Cantacuzino, de Samuil Micu și Timotei Cipariu. În Atila, lucrare de erudiție, specifică istoriografiei umaniste, se exaltă virtuțile războinice, cu scopul de a revigora curajul ungurilor, copleșiți de jugul otoman. Cărturarul îmbină componenta documentară și calitatea oratorică a discursului, vivacitatea portretelor și dinamismul scenelor de luptă. Chronicon poate fi considerat un fragment de istorie contemporană, consemnând cele mai importante evenimente ale unui secol, de la 1464 (încoronarea regelui Matei Corvin) până la 1558
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
din: miere, nuci sau migdale, albuș de ou) mușteriu = cumpărător, client; vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El a condus cetele Înarmate ale moților din Transilvania În revoluția de la 1848. Pentru activitatea lui În folosul celor asupriți, el va rămâne pentru totdeauna În inima poporului nostru. El a fost un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
empirică a interdependenței dintre atmosfera politico-culturală a unei perioade și preferințele de „recitire” a unor autori interbelici. Putem lansa ipoteza conform căreia criza de identitate de la Începutul deceniului trecut a atras, În mod firesc, sau chiar a determinat recurgerea la cărturarii tineri de dreapta și, dimpotrivă, calmarea atmosferei (impusă și de intensificarea procesului de integrare euroatlantică) cere modele realiste asemenea celor oferite de Școala monografiilor sociologice. Este clar că etalarea filosofico-literară a disperării trebuie să fie contrabalansată de cercetare, de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cap. IV, XXVI, în PSB, vol. 15, p. 121) „La înviere s-a risipit sfatul neamurilor, al lui Pilat și al ostașilor; au fost risipiți toți câți au lucrat cele împotriva crucii. Au fost lepădate sfaturile conducătorilor, ale arhiereilor, ale cărturarilor și ale împăraților poporului. Învierea a distrus toate planurile lor”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXII, VI, în PSB, vol. 17, p. 255) „El, care este începătura celor adormiți, Se face întâi născut din morți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu voia să le dea vreun ajutor; dar, ca să scape de ei, le-a îngăduit și aceasta, spunându-le: Pecetluiți voi mormântul cum voiți, ca să nu puteți învinui pe alții. Dacă ostașii ar fi pecetluit ei singuri mormântul, arhiereii și cărturarii ar fi putut spune chiar dacă ar fi fost spusele lor neadevărate și mincinoase; și cum nu le-a fost rușine să spună altele, ar fi putut spune și asta că ostașii, îngăduind să fie furat trupul, ar fi dat prilej
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și producând personaje ca Beca, Tavi, Vulpeș, Trăgulă ș.a. Insolitul de substanță se conjugă cu excentricitatea limbajului, nu lipsită, totuși, de un fior poematic. Romanul În pasaj are un program teoretic clar, dezvăluit chiar de autor: „Predilecția pentru oamenii vechi - cărturari, politicieni, fotbaliști păguboși, săriți, pierde-vară - având aer interbelic și părând a poseda un secret”. Tandemul de protagoniști ai cărții, Iulian Hampu și Romulus-Lăpădat Unip, are, fiecare în parte, o rețetă proprie de a pune în practică acest program. Din atelierul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
variind între 108 (în 1889) și 202 (în 1911), publicația este rezultatul inițiativei episcopului Ioan Popasu (1808-1889), întemeietorul tiparului românesc în acest oraș. C. r. este redactat mult timp de Iosif Badescu, frecvent numerele fiind și integral scrise de acest cărturar, episcop de Caransebeș în perioada 1920-1933. Publicația nu are un program explicit, dar se înscrie pe linia specifică periodicelor din zonă: îndrumarea conștiinței naționale, educarea publicului larg într-o manieră accesibilă. Sunt inserate articole, originale sau reproduceri din alte periodice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
dar și în alte limbi. Luna februarie 1869 marchează debutul activității publicistice a societății. Acum se tipărește „Speranța”, periodic apărut, cu o întrerupere de un an, până în iunie 1872. Mitropolitul Andrei Șaguna afirmă că revista „lețește cunoștințele temeinice, din care [...] cărturarii noștri pot înavuți științele [...] școlare și cele istorice”. Din august 1872 până în iunie 1875 se va edita, sub egida Episcopiei Ortodoxe din Arad, o nouă publicație, „Lumina”, unde chestiunile școlare au un loc privilegiat. Ca urmare a unificării, în 1880
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Tcaciuc-Albu, Viața și opera lui Ion Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Bot, Activitatea de folclorist a lui I. G. Sbiera, REF, 1967, 1; Bucur, Istoriografia, 201-203; Bârlea, Ist. folc., 124-127; Dicț. lit. 1900, 768-769; George Muntean, Un cărturar bucovinean: Ion G. Sbiera, RL, 1987, 8; Satco-Pânzar, Dicționar, 201-202; Pavel Țugui, I. G. Sbiera, „Glasul Bucovinei”, 1996, 4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 199-200. I. H.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
de la Pind”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Analele Academiei Române”, „Luceafărul”, „Boabe de grâu”, „Cuget românesc”, „Ideea europeană”, „Lumina”, „Lilicea Pindului”, „Revista aromânească”, „Universul”, „Notes and Queries” (Paris) ș.a. A publicat în periodice proză scurtă și poezii în dialectul aromân. Alături de alți cărturari români - N. Iorga, Gr. Nandriș, G. Cioran, T. Bodogae -, B. a urmărit raporturile culturii române cu sudul Peninsulei Balcanice și îndeosebi cu Muntele Athos, punând în lumină puternica influență a mănăstirilor de la Sfântul Munte asupra celor din Mediterana orientală. S-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
erau priviți ca taumaturgi, în Occidentul secolului al XVIII-lea, medicul începe să fie perceput în această ipostază 43. Nu întâmplător I. Kant a lansat celebrul apel împotriva stării de minorat, fiind vizate cele trei instanțe de autoritate (preotul, medicul, cărturarul) după care se călăuzește societatea modernă: "Ne aflăm în starea de minorat ori de câte ori un duhovnic ne ține loc de conștiință, ori de câte ori o carte ne ține loc de înțelegere, ori de câte ori un doctor ne spune ce dietă să urmăm". Dacă în secolele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înțelegere, ori de câte ori un doctor ne spune ce dietă să urmăm". Dacă în secolele XVIII-XIX, cele trei instanțe ale puterii-cunoaștere aveau efecte "taumaturgice" asupra oamenilor, între timp oamenii au devenit mult mai critici la adresa a ceea ce le spun doctorii, preoții și cărturarii. Pe baza acestor trei autorități s-a putut forma spiritul critic modern; spirit care ne reprezintă pe fiecare în parte, ori de câte ori emitem opinii, idei, judecăți și raționamente. Fără cele trei instanțe nu ar fi fost posibilă cunoașterea modernă, întemeiată printr-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
minorat, formulată de Kant și readusă în discuție de Foucault, nu este doar problema unei emancipări individuale în gândire, ci ea vizează într-un mod profund întreaga structură social-politică modernă. Această structură este formată în jurul așa-numitelor autorități (doctorul, preotul, cărturarul, liderul) care se dovedesc total ineficiente atunci când încearcă să-i conducă pe ceilalți în loc să-i ajute pe oameni să-și folosească inteligența și aptitudinile pentru a se organiza într-o formă independentă de conducere. Cu alte cuvinte, reprezentarea omului de către
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai mult" și unui "mai bun". Societatea modernă și contemporană nu poate lua forma totalitară a unui calcul algebric. Politica "de calcul" este o reminiscență totalitară! Astfel, în secolul al XVIII-lea, conceptul de "individ" desemna un grup restrâns de cărturari, oameni de elită, fără a avea conotația de astăzi (ceva "fără formă", impersonal și non-distinctiv). Individualitatea era o onoare și un privilegiu regal. De exemplu, Voltaire era o individualitate. Ceea ce avem după 1800 este o generalizare a acestui concept, prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
capăt și nici nu ar putea fi vreodată dusă până la capăt, pentru că "elita" lucrează mai mult pentru puterea politică a statului. Dacă statul național este expresia unei puteri politice și a unor necesități colective, societatea civilă se află în luptele cărturarilor și ale gânditorilor pentru o altfel de societate; o societate în curs de liberalizare; dez-absolutizată de puterea suveranului ("regele domnește, dar nu guvernează", spune Revoluția engleză); o societate unde noile idei și contractul vor reglementa raporturile civili-politicieni. Există o echivalență
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societăți civile trebuie să și-o asume statul"125. De fapt, e chiar invers raportul. Societatea civilă are în sarcină statul politic, iar acest stat politic modern, cu mecanismele sale instituționale, este atent supravegheat de către presă și opinia publică, de cărturari, într-un cuvânt, de civili. La început a fost societatea, iar pe urmă statul. Statul trebuie înțeles nu ca o relație abstractă, ci drept o expresie concretă a oamenilor, expresia voinței indivizilor de a avea un stat care să le
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de legi, decizii, norme impuse arbitrar. Capul regelui necesită o societate civilă globală, dincolo de arbitrariul decizional al factorului politic. Să privim istoric la această societate cu și de civili. A existat o societate civilă în spațiul Creștinătății, acea societate a cărturarilor și a vorbitorilor de limbă latină, începând cu secolul al XVII-lea. Procesul epistemic și istoric al formării limbilor naționale "a parcelat" societas civilis latină 129 în grupuri umane cu limbi și culturi diferențiate ideologic, izolate național. Formarea statelor naționale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
epistemic și istoric al formării limbilor naționale "a parcelat" societas civilis latină 129 în grupuri umane cu limbi și culturi diferențiate ideologic, izolate național. Formarea statelor naționale și conturarea unei puteri-cunoaștere în Europa Occidentală au "descompus" societatea civilă latină a cărturarilor și artiștilor. Această societate civilă este un mimesis la structura statului politic modern, din moment ce ea "împrumută" același regim al puterii, bazat pe lideri (de opinie) și adepți, care să-i urmeze, într-o simbolistică cultural-mentalitară, identitară. De altfel, ideea liderului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
inechitate socială. Drepturile cetățeanului erau echivalente cu obligațiile sale! Pe baza acestor raporturi egale între drepturi și obligații s-au putut dezvolta societăți civile în Occident și, mai târziu, în întreaga lume. Cu toate acestea, o mișcare intelectuală și a cărturarilor pentru o societate civilă autonomă în raport cu factorii de decizie politică nu a existat până în prezent nici în Marea Britanie, nici în Statele Unite. În celebrul său eseu de filosofie morală Avuția națiunilor (1776), Smith folosește sintagma "societăți politice"132, și nu civice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în gândire și, permanent, însoțită de o cultură "umanistă", doctrinar elaborată, astfel încât să spele destule creiere prin sistemul educațional, iar de câteva decenii și printr-un pustiitor sistem mediatic. Distincția între stat politic și societate civilă era clară pentru anumiți cărturari germani de la începutul secolului al XIX-lea. În concepția lui von Humboldt, statul era o concentrare de putere și de măsuri coercitive, iar societatea civilă era formată dintr-un pluralism de idei133 și de grupuri sociale, de alegeri libere și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în care practica politică se transformă sub ingerințele civililor, în care aceștia susțin, combat sau sunt indiferenți la raporturile de putere din cadrul unei societăți, dintre doi sau mai mulți indivizi. Statul politic modern s-a născut din societate, prin luptele cărturarilor Renașterii, respectiv ai Luminilor cu o putere religioasă devenită una laică, una profană și în afara dogmelor Bisericii. Fără L. Valla, Machiavelli, Erasmus din Rotterdam sau Martin Luther nu am fi avut putere laică și cu atât mai puțin ideea unui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ca ideologie decât pe baza nevoii evidente de depășire a absolutismului monarhic; nevoie prezentă în Anglia secolului al XVII-lea, în Franța secolului al XVIII-lea, în restul Europei în secolele XIX și XX. Această nevoie era resimțită atât de cărturari, cât și de oamenii din afara culturii. Crizele social-economice din mediul rural și din cel urban au creat contextul istoric favorabil ideologiei liberale. De asemenea, povestea socialismului nu ar fi început fără Revoluția Industrială, fără mașini de lucru, fără fabrici și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de intelocrație. Doar în societăți cu tradiție liberală, precum cele din Olanda, Anglia, Statele Unite, există o libertate de discurs și o piață liberă a ideilor. România de azi e departe de așa ceva. O free market of ideas, despre care vorbesc cărturarii, printre care și savantul Ernest Gellner (1925-1995), nu poate exista decât în societăți civile puternice, îndeajuns de autonomizate în raport cu puterea politică. Pentru societățile enumerate mai sus există această free market of ideas drept o formă socială de exprimare 170, dar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Transilvania”, Sibiu, 1969, 34-36; Ciopraga, Lit. rom., 592-593; Eugen Onu, Horia Petra-Petrescu, „Calendar literar”, 1970, 141-142; Mircea Popa, Horia Petra-Petrescu, animator al mișcării teatrale din Transilvania, CNT, 1972, 24; Dragoș Șesan, Horia Petra-Petrescu, „Studii și cercetări științifice (Bacău), 1972, 203-208; Cărturari brașoveni, 179; Publiciști ardeleni către Horia Petra-Petrescu, I-III, îngr. Elena Dunăreanu, Sibiu, 1976-1979; Primo Cesari, Un bibliotecar de la Astra, „Radical”, 1993, 620; Dicț. scriit. rom., III, 689-691; Mircea Popa, Un prieten transilvănean al lui Caragiale, ALA, 2002, 610. R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
fost arestat noaptea, mai mult sau mai puțin în privat, în timp ce se afla în rugăciune într-un loc numit Ghetsemani, pe Muntele Măslinilor. Marcu descrie grupul care l-a arestat drept „o mulțime, cu săbii și ciomege, din partea arhiereilor, a cărturarilor și a bătrânilor” (14,43; cf. In 18,3: „o cohortă și servitori de la arhierei și farisei”). Acest grup știa unde se află Isus, întrucât fusese informat de Iuda Iscariotul, el însuși îi conduse la Isus (Mc 14,10-11.43-45
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]