4,448 matches
-
decât era înainte, însă din moment ce dorințele sale au fost satisfăcute, apar noi doleanțe. Așa este natura umană". Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 15. 8 ,,Ceea ce face ca mulți oameni să fie nefericiți într-un regim capitalist este faptul că acest sistem oferă oricui șansa de a-și atinge pozițiile cele mai dezirabile, dar care desigur, nu pot fi atinse decât de câțiva. Indiferent de cât a reușit cineva să obțină, acest ceva nu reprezintă decât o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
op. cit., p. 16. 46 Vasile Muscă în prefață la Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 21. 47 Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 59. 48 Mai degrabă ascetismul, ca mod de a fi în lume, a impus orânduirea capitalistă. Mircea Malița subliniază: ,,Citindu-l pe Weber, suntem izbiți de frecvența cuvântului ascetism. A muncii ascetic, resemnat, cu o dăruire fără margini, refuzând luxul, condamnând risipa, acceptând disciplina, respectând exigențele profesiunii, căutând performanța și mai ales economisind, iată mănunchiul de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și înșelătorie. Pe de o parte clasele muncitoare primeau o stare din care nu puteau cere decât o mică parte din plăcinta pe care ele, natura și capitaliștii, o făcuseră cu toții la un loc. (...). Și pe de altă parte claselor capitaliste le era îngăduit să pretindă cea mai bună parte a plăcintei, și în teorie erau libere s-o consume, însă în practică o înțelegere tacită îi făcea să consume foarte puțin. Datoria de a economisii ajunsese cea mai mare virtute
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 20. Și din acest motiv statul modern intervine masiv în economie, nu atât în calitate de proprietar de capacități de producție, cât în calitate de moderator al disparităților pe care le poate produce economia liberă, capitalistă. Dacă nu s-ar întâmpla așa educația, sănătatea și chiar prosperitatea nu ar mai fi fenomene de masă. 93 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 181. 94 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
21 Vezi și Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2001, vol. II, pp. 197-198. 22 Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 21. 23 Ibidem, p. 20. 24 Mises arată: ,,Într-un sistem capitalist, povestea este cu totul alta. În acest caz, condiția fiecăruia depinde numai și numai de propria persoană". Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 22. 25 Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau frigider, nu îl face pe om mai fericit. În al doilea rând, ei adaugă faptul că există încă inși ce nu posedă asemenea obiecte. Cele două remarci sunt corecte, dar nu constituie un reproș ce poate fi adus sistemului capitalist de cooperare socială".Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 74. 39 Chiar Campanella în Cetatea soarelui cade în această capcană, poate și pentru a-și justifica utopia. ,,Ei recunosc fățiș că universul este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
îndreptăm. Nu, nu, asta este partea bună a societății spre care ne îndreptăm, fiindcă la vremea respectivă, să știi că până în ’89 - și spun un cuvânt greu acum, și pot fi mulți sfertodocți care să-mi sară în cap - societatea capitalistă are tarele ei grele: alienarea, însingurarea, deci toate aceste lucruri... Andrei Gheorghe: Observă tăcerile mele... Bogdan Chirieac: Da, eu cred că faptul că acest capitalism s-a prăbușit peste noi, cum spuneam, la un moment dat, după o tranziție bezmetică
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
puțin asupra semnificației unei evoluții. Dacă privim într-un mod foarte general ce se întâmplă cu familia nu numai în Țările Românești, în întreg Occidentul, din perioada de la sfârșitul Evului Mediu până la, să zicem, Revoluția Industrială și instaurarea unei societăți capitaliste, cândva în secolul al XIX-lea, observăm că se petrece o trecere pe care, în termeni foarte generali, o putem exprima ca o trecere de la ideea de familie, ca unitate naturală, la ideea de familie ca unitate contractuală. Adică, cel
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
lucru nu se poate nicicum realiza: Cuba, de exemplu. Ceaușescu a avut grijă să trimită bani românești sub formă de ajutoare sau direct în bănci către toate statele pe care le-a crezut în frontul unit al socialismului, împotriva dușmanului capitalist. La 15-20-25-30 de ani de la acele momente, astăzi ne bucurăm în clipa în care reușim să recuperăm fie și o porțiune infimă din vechea datorie. Robert Turcescu: Vreau să revin puțin la subiectul ambasadorilor. De această dată nu vorbim despre
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
însă nici nu-mi mai păsa. Cele trei decenii de dominaței absolută a Daciei 1300, împărțiți pe din două de o anume schimbare de regim politic, măsoară perfect perioada de letargie a societății românești, pe coborâșul ceaușismului și lentul urcuș capitalist, se suprapune straniei etape istorice la întâmplare numită tranziție. Somnul cu vise fără noimă și coșmaruri. Tocmai când în foalele istoriei pătrundeau gigantice mase de aer năvalnic, proorocind globalizarea. Iată însă că atât noua, cât și super noua Dacie părăsiră
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
în proprietate a pământului, școala plătită și tot restul. Acum știm. Ceea ce era abstract și pe jumătate fantastic, ca punga cu galbeni ori lada cu comori din basme, a luat deodată un contur precis. Elementele consistente și constitutive de lume capitalistă, care formează țesutul romanului și chiar coloana lui vertebrală, le percepeam înainte mai mult ca aspecte ficționale, cu o funcție pitoresc-epică: accidente în lumea solară a cărții, episoade neplăcute, dar, cumva, la marginile moromețianismului triumfător. Or, lucrurile stau exact pe
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
de Academia ,Ștefan Gheorghiu", specializată mai ales în domeniul economic, m-a vizitat după audierea primelor cursuri și mi-a povestit cum li s-a spus fără ocolișuri să uite toată economia politică socialistă și să studieze temeinic economia politică capitalistă! , Tovarășii de încredere" erau pregătiți pentru a face față și a domina economia românească atunci când condițiile urmau să impună o altă realitate economică... Imediat după ,revoluție" foarte mulți ,tovarăși" (am putut recunoaște șefi de protocol) care în trecut beneficiaseră de
Metamorfoze by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11357_a_12682]
-
interesat, în primul rând, de această înlăturare a ambiguității, prin precizarea, lipsită de echivoc, a termenilor definind relația autorității cu comunitatea de creatori. Sintagma destinată clasicizării "realismului socialist" are capacitatea de a indica până la ce punct eliberarea scriitorului din captivitatea capitalistă este dublată de încadrarea sa într-un eșafodaj atent controlat, numitorul comun fiind dimensiunea "creatoare" a muncii sale. Și dacă dezvoltarea personalității individuale nu este afectată de această raliere la comandamentul ideologic, nu este mai puțin adevărat că exigențele formulate
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
al celor exploatați, canalizându-le revolta pe un făgaș de luptă care n-ar face rău așezării sociale vechi."9 Construcția canonului democrat-popular are drept punct de pornire această demistificare: ipoteza leninistă a dependenței creatorului de pătura conducătoare în regimul capitalist face posibilă eliminarea iluziei de "obiectivitate": determinismul intervine implacabil și absența angajamentului alături de clasa muncitoare conduce, invariabil, la ratarea mizei criticii. Căci "în societatea împărțită în clase antagonice, nu există mijloc, mergi cu unii sau cu ceilalți."10 Revizuirile lui
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
afară de la Academie! Am avut destule de suferit, trăind ani îndelungați într-o zonă de nesecate bănuieli (ca basarabean, dar și ca evreu). La București fusesem "bolșevicul" menit să mănânce bătaie pentru orișice nimic. La Moscova eram "mesagerul unei lumi capitaliste". Alături de Sadoveanu, Marin Preda este unul din scriitorii dvs. preferați. Știți probabil că romanul acestuia, Delirul, a avut un mare succes în România și pentru că a fost una din primele cărți în care s-a afișat o anumită atitudine de
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
Croce efectelor de durată ale ideii socialiste în ce avea ea cu adevarat valabil. Dacă-l citim cu atenție pe gînditorul italian, remarcam uimitoarea lui putere de previziune: abandonarea ideii egalitariste, ameliorarea condițiilor de viață și de muncă în regimurile capitaliste, creșterea conștiinței sociale a intelectualilor, o nouă legislație a muncii și alte asemnea învățăminte scoase din ideea socialistă au făcut ca statul burghez să fie acela care să înfăptuiască schimbarea cerută de militanții socialiști! Astăzi știm că numai acolo unde
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
export fixau alte realități, ale economiei centralizate și ale celei subterane din perioada totalitară. De altfel, în DEX (ediția din 1975) chiar cuvîntul firmă era definit într-un mod clar contextualizat: "denumire convențională sub care funcționează o întreprindere, în țările capitaliste ". Formula se aplică în primul rînd obiectelor de îmbrăcăminte - haine ("Nu-i păcat și nici rușine să ai bani ca să te îmbraci în haine de firmă sau să te îngrijești cu produse de calitate" - vlg.sisnet.ro /arhiva /an 2002
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
va funcționa în subordinea directă a Guvernului. Capitolul 23 Politica în domeniul cultelor În modelul său social și comunitar, guvernarea acordă Bisericii un rol deosebit. În aspirația sa de a lega tradiția națională și creștină cu modelul european de dezvoltare capitalistă și modernizare instituțională, Guvernul are în vedere, pe de o parte, morala creștină, ca miez al conduitei morale, iar pe de altă parte, rolul social al Bisericii. Guvernul României susține libertatea de exprimare religioasă. Nimeni nu trebuie persecutat în vreun
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
1953 pentru anularea unor credite și trecerea lor la rezervă bugetară, precum și modificări de alocații trimestriale 301. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.014 din 30.11.1953 pentru autorizarea Ministerului Comerțului Exterior de a trimite delegații economice în țări capitaliste 302. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.053 din 03.12.1953 pentru modificarea Planului 1460 al productivității muncii al forțelor de muncă și fondul de plată muncii pe anul 1953 al Ministerului Forțelor Armate 303. Hotărârea Consiliului de Miniștri
HOTĂRÂRE nr. 265 din 14 martie 2007 privind declasificarea hotărârilor Consiliului de Miniştri adoptate în perioada 1949-1956. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186447_a_187776]
-
organ al Consiliului de Miniștri. Articolul 2 Institutul pentru studierea conjuncturii economice internaționale are următoarele atribuții: - culegerea de informații cu mijloace moderne și rapide și elaborarea de studii și prognoze asupra tendințelor conjuncturale pe piețele externe; - cercetarea conjuncturii economiei țărilor capitaliste și socialiste; - studierea problemelor economiei mondiale și formelor de relații economice internaționale; - studierea organismelor economice internaționale și a posibilităților de a colabora cu acestea, în vederea promovării relațiilor economice externe; - studierea potențialului economiei naționale pentru export și elaborarea de propuneri în vederea
HOTĂRÂRE nr. 2.839 din 26 decembrie 1968 privind organizarea Institutului pentru studierea conjuncturii economice internationale ca organ al Consiliului de Ministri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176385_a_177714]
-
care și-a găsit expresia în evenimentele din 1968. Pentru a descrie capitalismul modern, Guy Debord reutilizează conceptul de spectacol invocat de Marx. Acest concept are mai multe semnificații, societatea de spectacol este înainte de toate aparatul de propagandă al puterii capitaliste dar este în același timp și un raport social mediatizat prin imagini. Inventată de către letriști și utilizată apoi de către situaționiști, "deturnarea" este o tehnică artistică subversiva care constă în a modifica sloganele și mesajele publicitare, întorcându-le împotriva sensului lor
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
la Lyon există și Stop Pub. dar și numeroși clandestini. Leș Casseurs de Pub publică regulat și un jurnal, <b>La décroissance</b>, (Descreșterea) care critica ideea de creștere economică, unica soluție de avans și supraviețuire a societății, în sistemul capitalist, și propune soluții alternative. Filiale și mici organizații militante există și în alte orașe din Franța - la Nantes, Marseille, Nancy, Poitier, Caen. La Paris există Leș Debouloneurs (în traducere aproximativa Deșurubatorii), Leș Désobéissants (Nesupusii), BAP (<i>Brigade Anti Pub</i
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
în domenii artistice diferite (teatru, artă vizuală, film, muzică) și repoziționarea socio-politică a muncii artistului în contextul coalizării unor entități deja existente (sindicate, asociații etc.); - Muncă și ne-muncă: chestionarea legitimității ideii de muncă și recâștigarea activității în afara logicii productivității capitaliste; - Precariatul artistic contemporan: muncă neplătită, voluntariat, internship, asigurări sociale, comisioane de artist, artiști și muncitori invizibili; - Posibilitatea creării unor structuri alternative de solidarizare pe plan local, care să oblige instituțiile să respecte un cod de protecție a muncii lucrătorilor în
SOLIDARIZARE ŞI MUNCĂ ÎN DOMENIUL ARTEI - luni 13 mai, Spațiul Platforma () [Corola-website/Science/295662_a_296991]
-
prezentând omul muncii vizibil idealizat (un exemplu concludent sunt reprezentările impresioniste ale țăranilor prezentați la munca câmpului încălțați și îmbrăcați cu haine foarte curate). Artistul ignoră de-a lungul timpului atât opresiunea violentă a sclavagismului cât și exploatarea din societatea capitalistă, când munca majorității devine resursă pentru îmbogățirea unui grup restrâns. Pentru spațiul românesc sunt relevante în acest sens reprezentările romilor, atât din perioada sclaviei cât și cele realizate după eliberare (20 februarie 1856), artiștii români alegând stereotipurile și exotizarea acestei
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
companiile constructoare de căi ferate și împrumutând statul. Consecință acestor operațiuni extrem de riscante a fost cea mai ridicată rata a șomajului din istoria SUA - 27% în 1877, înaintea declanșării grevei. Abia pe fondul Mării Crize, la începutul anilor 1930, statul capitalist american se va implica în îmbunătățirea situației muncitorilor industriali și limitarea influenței marelui capital.[11] Datorită presiunilor sociale foarte mari, ideologia administrației americane din timpul Mării Crize a alimentat o serie de reglementări care au limitat riscurile pieței și pentru
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]