6,690 matches
-
coordonarea devine anevoioasă, ca și realizarea de proiecte sau acorduri comune. Orice decizie, orice strategie este reactivă, conservatoare, analitică, secretă, se concentrează mai mult pe descoperirea tendințelor mediului extraorganizațional, pe găsirea de probleme, decât pe rezolvarea acestora. Așadar organizația paranoidă (centrată pe alții) are următoarele particularități: neîncrederea managerială se convertește în accent mare pus pe sistemele de informare și control organizațional; se explorează permanent ambianța pentru a descoperi amenințările și provocările ce pot veni de la concurenți, clienți etc.; membrii/grupurile decizionale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
viața. Ei văd relațiile în termeni de dominare-supunere, iar dacă au autoritate, urmăresc să-i supună pe ceilalți felului lor de a face ceva. Pot fi respectuoși cu superiorii și apoi, imediat, autocratici cu subordonații. Au tendințe de perfecționism, se centrează pe detalii, reguli și regulamente. Sunt orientați spre rutină, le este dificil să devieze de la planul prestabilit, sunt inapți de relaxare și spontaneitate. Le sunt comune: meticulozitatea, dogmatismul, încăpățânare, preocuparea excesivă pentru ordine, organizare, eficiență. Îi deranjează lucrurile nefamiliare. Din cauza
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
echipei, topul executiv nu este dispus să abandoneze controlul și să lase loc unui model decizional participativ. Rutinarea, afinitatea pentru ritual, conformism, controlul informațional intern, standardizarea operațiunilor, formalizarea politicilor și procedurilor sunt caracteristici ale acestor organizații. În consecință, organizația obsesivă (centrată pe sine) are următoarele note definitorii: nimic nu se face la întâmplare, fără „ritual”, totul se planifică, totul se execută în manieră prestabilită și repetitivă; recurge tot la control (ca si organizația paranoidă), însă acesta este orientat spre interior; totul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în manieră prestabilită și repetitivă; recurge tot la control (ca si organizația paranoidă), însă acesta este orientat spre interior; totul este prestabilit, sistematizat, concentrat în mod formal; organizația este excesiv ierarhizată - indivizilor li se acordă privilegii doar în virtutea poziției lor; centrată pe evitarea surprizelor - de aceea se recurge la controale severe, la standardizarea procedurilor; se fixează pe o idee (de exemplu, calitatea produselor) - ceva bun în sine, totuși atașamentul exagerat la o idee, la metodele tradiționale pot deveni periculoase în condițiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cele personale. Concentrarea exclusivă pe interior lasă goluri în comunicarea cu mediul exterior al organizației. Managerii din eșalonul secund ignoră evenimentele lumii reale, ca rezultat al slăbiciunii propriului lor comportament sau al conflictului cu liderul detașat. În concluzie, organizația schizoidă (centrată pe lupta pentru putere) are următoarele trăsuturi majore: are un gol de conducere - managerii descurajează interacțiunile deoarece se tem de complicații; managerii de la nivelurile inferioare pot compensa inactivitatea managerului general, însă în rândul acestora pot apărea conflicte deoarece încearcă să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de acțiune; organizația are acțiuni dezordonate, șovăielnice; în interior, organizația pare a fi parcelată în mici feude independente, puțin dispuse să colaboreze între ele; circulația informației este blocată, tocmai pentru că fiecare tinde spre putere; orientarea spre exterior este minimală, majoritatea centrându-se pe luptele interne pentru putere (vezi Kets de Vries, 2001, 2003). Dat fiind faptul că organizațiile bolnave nu dispun de conștiința propriilor disfuncționalități - mai mult, ele consumă multă energie pentru a le masca -, este necesară intervenția unor mijloace terapeutice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un potențial real pentru dezvoltarea tuturor acelor domenii marcate de observațiile de mai sus. Având în vedere că fără limbaj nu există nici gândire, la copilul deficient de auz dezvoltarea gândirii devine un proces dificil. De aceea, recuperarea lui se centrează pe recuperarea limbajului, având ca finalitate dezvoltarea gândirii, deoarece cu ajutorul unităților lingvistice sunt vehiculate noțiunile, judecățile, raționamentele, ideile. Pentru a dezvolta gândirea și limbajul, copilul deficient trebuie antrenat într-un sistem de comunicare totală, și anume: comunicare orală, labiolectură, citire
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
atributele majore pentru interpretarea de calitate. Pot fi listate mai multe probleme și tehnici în interpretarea pentru persoanele surde oraliste în mai multe domenii ale comunicării. S-a constatat că in sfera cercetării priceperilor de interpretare, cele mai multe investigații s-au centrat pe domeniile în care lucrează interpreții și pe consumatorii acestor servicii. Foarte puțin s-a cercetat în domeniul priceperilor specifice cerute pentru a realiza interpretări reușite în toate cazurile și pentru o categorie cât mai largă de clienți. În acest
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
trăită alături de copiii cu C.E.S. reprezintă o experiență psihopedagogică încununată cu succes. Serviciile oferite de această școală urmăresc formarea și dezvoltarea unor deprinderi, atitudini și competențe specifice, creând premisele necesare integrării socio-profesionale a copiilor cu deficiență auditivă. Demersul educativ centrat pe copiii cu C.E.S. solicită din partea cadrului didactic o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (stăpânirea limbajului mimico- gestual, a sistemului dactil). Profesorii copiilor cu deficiență
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
realizarea unei învățări prin colaborare și cooperare - să încurajeze elevii în a-și exprima ideile fără riscul de a fi ridicularizați - să aibă încredere în capacitatea fiecărui elev de a gândi în mod critic - să aprecieze pozitiv gândirea critica Învățarea centrată pe elev promovează ideea ca elevilor să li se confere un control mărit asupra învațării prin asumarea responsabilităților cu privire la ceea ce învață, modul cum învață și de ce și de momentul când învață. Exemple de învățare: - lecția pleacă de la experiențele elevilor și
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
modul cum învață și de ce și de momentul când învață. Exemple de învățare: - lecția pleacă de la experiențele elevilor și cuprinde întrebări, activități care să-i implice pe elevi elevii aleg singuri modul de informare pentru o anumită temă. Principiile învățării centrate pe elev: accentul învățării se pune pe persoana care învață profesorul are rol de a administra procesul de învățare a elevilor întelegerea procesului de învațare trebuie să aparțină nu numai profesorului ci și elevilor implicarea activă a elevilor în planificarea
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
1867) descrie fetișizarea mărfii și procesul de reificare (Verdinglichung). Accentul este pus pe mecanismul prin care raporturile sociale dintre ființele umane sunt transformate În raporturi Între obiecte. Chiar dacă În anumite pasaje se menține ideea de Înstrăinare, remarcăm că analiza este centrată pe descrierea categoriilor de mărfuri. Cum să-i Înțelegem, În acest context, mersul gândirii? În fața acestei probleme, exegeții au adoptat adesea două atitudini opuse. Unii, după exemplul lui Louis Althusser, afirmă că noțiunea de muncă Înstrăinată este un concept premarxist
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mimetic, și a negritudinii ca discurs reducționist În ceea ce privește identitatea antileză. Principiile de bază Din criticile deja expuse decurg un anumit număr de principii. Mai Întâi, creolitatea Își are rădăcinile În limbă și În oralitate.Cultura făurită În cadrul sistemului de plantații centrat pe producția de trestie de zahăr a produs o limbă cu o dinamică specifică, chiar dacă ea s-a constituit În principal din aporturi europene și africane. Pe de altă parte, cum s-a arătat deja (Lucrèce, 1981, p. 158), nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a exercitării rațiunii practice, Philippe de Lara situează, pe bună dreptate, teoretizările lui MacIntyre și Taylor În filiația lui Aristotel, deși le pune În evidență specificitatea: „Pentru Moderni, sensul «vieții bune» nu este definit de la bun Început printr-o cosmogonie centrată pe polis. Identitatea personală a eului situat are forma unei identități narative. Tot așa cum episoadele unei povestiri sunt prinse Într-o acțiune globală, și istoria unei vieți este Încastrată În cea a comunităților: familie, oraș, trib, națiune, biserică etc. Capacitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau grupuri de curente care ne par deosebit de semnificative; demersul nostru este Însă departe de a epuiza lista acestor școli. Dincolo de eterogenitatea sa, instituționalismul tradițional american (aproximativ 1885-1914), pornind de la o triplă tradiție (istoricism, darwinism și pragmatism), după Veblen, este centrat pe un comportament individual care se modifică sub efectul incitațiilor venite dinspre mediul Înconjurător natural și social, aflat el Însuși În schimbare. Instinctele și obiceiurile conjugate dictează comportamentele umane, iar instituțiile ă care nu reprezintă reguli, ci credințe comune ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Filene, au avut un discurs mesianic despre grupul „tânăr”. O nouă categorie economică, teen-ager, a sfârșit prin a incarna această filosofie. S-a construit o viziune comună, În combinație cu crearea de rețele publicitare și cu difuzarea de „noi” valori, centrate pe eliberarea de constrângerile asupra corpului și pe transgresiune. La vremea respectivă (1920-1930), concepția a fost destul de revoluționară, În măsura În care disciplina socială și controlul strict al adulților asupra educației sexuale și corporale a copiilor predominau. Trebuie mai ales să interpretăm acest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un rasism fără rase, dar care nu este cu nimic mai puțin virulent. În majoritatea cazurilor, este vorba, cel puțin În societățile democratice occidentale, despre un rasism integrat În naționalismul xenofob, care vizează În special imigrația. A apărut un rasism centrat pe identitatea culturală mai curând decât pe categoriile rasiale, pe diferența de grup mai curând decât pe inegalitatea determinată de rasă. Iată ceva ce Lévi-Strauss, atent doar la rasismul biologizant clasic (Lévi-Strauss, 1983, p. 15), nu și-a putut imagina
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între un punctaj ridicat la acest test și răspunsurile privind evaluarea altor grupuri minoritare, cum ar fi negrii sau filipinezii. Observarea unor corelații Între diversele măsurători i-a incitat pe cercetători să postuleze existența unei tendințe spre etnocentrism, dimensiune cuprinzătoare, centrată pe valorizarea grupului de apartenență și pe deprecierea celorlalte comunități etnice. Și-au propus atunci să construiască o scală care să măsoare o asemenea tendință, cuprinzând elemente axate pe respingerea latentă sau explicită a minorităților, a străinilor și a indivizilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Însăși mitologie, discurs scientist cu pretenții profetice. Această dispariție a dimensiunii critice și problematice a cunoașterii s-a produs, din păcate, În mod exemplar În doctrinele politico-științifice bazate pe ideea de „rasă”. Le voi numi rasialiste În măsura În care sunt elaborări „ideologizante” centrate pe un scop explicativ și rasiste În măsura În care cuprind, În plus, recomandări, definesc valori și norme, care se traduc prin discriminări sau segregări, expulzări sau persecuții și chiar exterminări. Cele trei tipuri de protorasism. În această ipoteză, cariera istorică a rasismului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Crétien, 2003; Hermel, coordonator, 1993; Hofstede, 1994). Același lucru este valabil și În cazul abordărilor bazate pe economia convențiilor (Granier și Robert, coordonatori, 2002). Evoluția mobilității studenților În cadrul programelor de schimburi ale Uniunii Europene și al reformei În organizarea diplomelor, centrată pe parcursul licență ă masterat ă doctorat, face mai vizibile și utile rezultatele cercetărilor despre comunicarea În grupurile multilingvistice (Ladmiral și Lipiansky, 1989). După cum se vede, domeniul de aplicare al cercetărilor asupra RS este atât de larg, Încât riscă să se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rețea de comunicare. Roman Jakobson a introdus canalul (sau contactul) în schema lingvistică ce realizează o tipologie a funcțiilor limbajului, axată pe elementele constitutive ale actului de comunicare, în cadrul căruia funcția fatică, cunoscută și sub denumirea de "funcție de contact", este centrată pe factorul reprezentat de canalul de transmisie. Folosirea (in)corectă a canalelor de transmisie influențează direct modalitatea de receptare și de procesare a mesajelor vehiculate, fapt care prezintă diferite consecințe referitoare la actul de evaluare (in)corectă a conținuturilor transmise
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
continuitatea tematică și progresia rematică. În cazul în care frazele succesive au o singură temă, în dezvoltarea căreia sînt incluse diverse informații (reme), se realizează tipul de progresie cu temă constantă (cazul prospectelor farmaceutice, mesajelor publicitare, articolelor de lege etc., centrate pe o temă unică). Dacă rema unei fraze devine tema frazei următoare, se realizează o progresie lineară. Aceste două tipuri de progresii constituie de fapt un prototip, realizat în mod ideal atît de simplificat și clar. Rareori, succesiunea temă/remă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în discurs apare o enumerare a etapelor succesive ale drumului, punctate de instrucțiunile privind direcția de urmat în fiecare etapă. Un alt nivel arată că spațiul este înțeles ca fiind continuu, ca o formă nesegmentabilă, iar limba spațiului este atunci centrată pe semiotica situației, în care sînt solicitate mărcile spațiale și personale. V. actualizare, categorizare, percepție, reprezentare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN COLINGVISM. Colingvismul a fost introdus de R. Balibar în articolul L'institution de français. Essai sur le colinguisme des
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
relatării. Cu alte cuvinte, contextualizarea este procesul care asociază ipotezele contextuale cu forma propozițională, aceasta fiind o implicație contextuală ce nu ar putea fi extrasă nici exclusiv din context, nici exclusiv din enunț. Studiile realizate pe acestă temă au fost centrate îndeosebi asupra indicilor de contextualizare care sînt forme lingvistice ce aparțin repertoriului vorbitorilor și intervin în semnalarea presupozițiilor contextuale, contribuind la indicarea modului în care trebuie interpretate enunțurile. Legată de materializarea producerii enunțurilor, a n a l i z a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pornind de la elementele necesare unei comunicări lingvistice: existența unui emițător, a unui receptor, a contactului dintre ei, a mesajului, a codului și a contextului. Există astfel o funcție emotivă (sau expresivă) care redă atitudinea vorbitorului față de ceea ce exprimă enunțul, fiind centrată asupra emițătorului mesajului (Mi-e teamă să nu se răzgîndească.; Uf, iar este frig!). Orientarea enunțului către destinatar se realizează prin funcția conativă (sau persuasivă) a limbii, ceea ce produce selecția unor mijloace gramaticale de adresare (Te rog să fii atent
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]