4,185 matches
-
unul dintre arhitecții Japoniei moderne. În amintirea sa a fost inaugurat un muzeu în fosta sa locuință din Sawara, iar în 1996 a fost desemnat un loc de importanță istorică națională. În noiembrie 1995 guvernul japonez a scos un timbru comemorativ de 80 Yen, cu portretul lui Inō și o secțiune a hărții sale al orașului Edo. Majoritatea edițiilor complete ale atlasului lui s-au pierdut sau au fost distruse (deseori în incendii), dar o ediție aproape completă a hărții la
Tadataka Inō () [Corola-website/Science/315463_a_316792]
-
oaspeți din străinătate (din orașul Debica din Polonia) și credincioși romano-catolici, greco-catolici și ortodocși. Înainte de începerea liturghiei a fost dezvelit și sfințit monumentul ridicat în cinstea Neprihănitei Zămisliri, construit în fața bisericii. Cu acel prilej a avut loc și dezvelirea plăcii comemorative dedicate aniversării a 200 de ani de la înființarea parohiei. Inscripția de pe placă memoriala din marmură neagră amplasată în biserică este următoarea: "„DEO GRATIAS. 1811-2011. 200 de ani de la înființarea parohiei Romano-Catolice „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din Siret. Placă a fost
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
Satu Mare, serviciile religioase fiind săvârșite de diverși oficianți dintre membrii comunității . În anul 2004 în curtea Sinagogilor de pe strada Decebal a fost dezvelit Monumentul Holocaustului din Satu Mare. La 12 iunie 2005 pe zidul Sinagogii Mari a fost dezvelită o placă comemorativă pe care sunt trecute numele evreilor sătmăreni uciși în lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau în anul 1944. La această ceremonie au participat cantorul József Berger din Budapesta (care a ținut ceremonia religioasă), prefectul Radu Bud, președintele Comunității evreior din Brașov
Templul Mare din Satu Mare () [Corola-website/Science/317412_a_318741]
-
La 10 iulie 1914 au început săpăturile pentru temelia bisericii, iar o săptămână mai târziu (la 17 iulie) s-a pus și s-a sfințit piatra de temelie a noului lăcaș de cult. Cu aceel prilej, s-a semnat actul comemorativ al sfințirii și s-a pus într-o sticlă, care a fost introdusă într-un bloc de piatră din colțul clădirii lângă baptister. La 21 iulie 1916, pr. Benevenut-Rudolf Wiener a fost numit ca paroh de Răducăneni. În 1920 trăiau
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
relief cu panouri realizate din cununi de lauri. În 1998, cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de activitate spitalicească în orașul Bârlad, Spitalul Municipal de Adulți Bârlad și Societatea Culturală "Al I. Cuza" din Bârlad au emis o medalie comemorativă. Gravată de M. Fetița, medalia are un diametru de 8 mm, reprezentând statuia Doctorului Codrescu pe avers și o vedere a clădirii spitalului inaugurat în 1881 pe revers.
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
este o coloană comemorativă ridicată în Forumul lui Constantin din Constantinopol, chiar pe timpul domniei lui de Constantin cel Mare, în anul 328 e.n., cu doi ani înaintea inaugurării Noii Rome. Astăzi mai este numită și Coloana Incercuită sau Coloana Arsă, în limba turcă Çemberlitaș
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
zidit de spatarul C. Negruțți. În anul 1839.""</poem> Biserica a fost renovată în anul 1935, în timpul păstoririi preotului-paroh Ioan Sandu, cu cheltuiala enoriașilor. Cu acest prilej s-a amplasat pe zidul bisericii un medalion metalic cu următorul text: ""Act comemorativ. S'au săvârșit renovarea acestui svn locaș prin stăruința onoratei familii ctitoriale: Negruzzi-Miclescu-Racovitză-Cerchez și obolul enoriașilor din satul Hermeziu în timpul păstoriei C.S. Preot Ioan Sandu paroh cu concursul dlui D. Sebastian consilier parohial și Cr. Vizitiu cântăreț. 1935"". În fața bisericii
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
Frătuților”, rezultând boldurenii, bufenii s-au răspândit până la actuala granița de vest a României unde înființează localitatea Comloșu Mare (anul 1734 consemnând o migrație în masă din regiunea Olteniei, din zona Craiovei, Slatinei și Polovragilor, după cum reiese și din diplomă comemorativa "200 de ani de la venirea oltenilor în Comloș", 1734-1934.) alții s-au stabilit în partea Banatului sârbesc unde înființează localitățile Srediște, Straja, sau chiar în Timac (Timok). Odată cu ocuparea Banatului de către turci, aceștia din urmă redeschid minele abandonate, aducând mâna
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
din parc a fost amenajată o piațetă, în centrul căreia a fost dezvelită la data de 17 mai 2009 Statuia Papei Ioan Paul al II-lea, realizată din fibră de sticlă. De asemenea, în apropiere de biserică se găsește crucea comemorativă a misiunii din 1883. Monumentul eroilor suceveni a fost amplasat în partea sud-estică a parcului în anul 1965. Monumentul are forma unui obelisc paralelipipedic, construit din piatră și ciment, înalt de 2,75 metri. La data inaugurării, el a fost
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
avut loc aniversarea a 475 de ani de la zidirea bisericii din Părhăuți. S-a celebrat o slujbă arhierească de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți. Cu acest prilej, s-a amplasat o placă comemorativă pe care scrie: "„Inițiativa credincioșilor din Părhăuți de a sărbători 475 de ani de la zidirea bisericii este pilduitoare și dragă sufletului nostru, pentru că este un mod de a ține mereu aprinsă candela credinței strămoșești și spiritualității românești, pentru a ne
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
de Stat al Republicii Populare Romîne, actorului Dan Nasta i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. A fost distins cu Medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” (2000) „pentru merite deosebite în studierea, editarea, promovarea sau interpretarea operei eminesciene” și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria F - „Promovarea culturii” (2004) „pentru contribuțiile deosebite în promovarea culturii
Dan Nasta () [Corola-website/Science/328899_a_330228]
-
diferite de dificultate. Un alt traseu util este cel de la Hohenschwangau prin Wildsulzhütte și Schrofenhang, coborârea urmând a fi făcută pe la Säulinghaus urmată de înconjurarea lui Pilgerschrofen. Timpul de mers pe jos este între șase și șapte ore. Numeroasele cruci comemorative și pietre memoriale cu inscripții despre alpiniști în special tineri în jur de 20 de ani pe care i-a costat viața sunt dovezi că acest munte nu trebuie să fie subestimat. Potrivit legendei, platoul din vârful muntelui Säuling este
Säuling () [Corola-website/Science/327438_a_328767]
-
Descoperirea de sine"), precum și cu Premiul special al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor (2000), Diploma de excelență a Direcției județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Timiș (2001), Ordinul Național "Serviciul Credincios" în gradul de "Cavaler" (2001), Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial" (2000), "Cetățean de onoare al Municipiului Timișoara". (n. Cernăuți, d.
Mircea Șerbănescu () [Corola-website/Science/327497_a_328826]
-
este o piesă comemorativă din aur, emisă la 15 ianuarie 1945, cu scopul de „a încrusta în aur evocator ziua dezrobirii Ardealului de Nord și pentru a transmite și a se moșteni din generație în generație amintirea concretă a acelor pagini de istorie”. A
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
gravat textul, în limba latină: « », în , deviza monarhiei române. În legea 656, publicată în Monitorul Oficial nr. 298 din 23 decembrie 1944, se menționa că Ministerul Finanțelor era autorizat să bată, prin Monetăria Națională, și să pună în vânzare medalii comemorative din aur, într-un tiraj maxim de 1.000.000 de bucăți. Caracteristicile medaliilor erau expuse în articolul 3. La articolul 3, litera B, punctul b. se stipula că masa unei medalii este de 6,55 de grame, cu o
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
își desfășoară creația pornind de la elemente tradiționale impregnate de caracteristici figurative spre o linie expresivă obținută prin simplificarea formelor. Caută în acest mod să plaseze omul într-un raport nuanțat cu ambientul. Tematica sa este bazată pe scene eroice sau comemorative folosind un limbaj realist în totală consonanță cu comenzile de domeniu public (Timpul Soarelui, 1976), sau în viziuni arhaice, masive, care se integrează perfect cu formele de relief în mijlocul cărora pot fi admirate (Burebista, piatră, 1980). Radu Aftenie este condus
Radu Aftenie () [Corola-website/Science/326484_a_327813]
-
biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743-1744, ctitorită fiind de Domnița Bălașa și de soțul ei, marele ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică fost demolată în 1871. Pe locul altarului, în 1883 s-a pus o piatră comemorativă. În 1750, Domnița Bălașa a înălțat alături de prima ctitorie, pe locul bisericii actuale, o a doua biserică, cu hramul Înălțarea Domnului, lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni. Clădirea bisericii, șubrezită de cutermurul 1838, a fost
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
Sfânta Elena este fixată cu lira sterlină (1 SHP = 1 GBP). Tristan da Cunha care face parte de Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha nu folosește lira din Sfânta Elena ci lira sterlină, totuși au fost emise câteva monede comemorative pentru Tristan da Cunha. Monede și bancnote de lira sterlină sunt acceptate pe Sfânta Elena și Ascension. La Banca de Sfânta Elena se schimbă bancnote de rand sud-africani, lire sterline, Euro și dolari americani. Primele monede au fost emise în
Liră din Sfânta Elena () [Corola-website/Science/323595_a_324924]
-
Sfânta Elena se schimbă bancnote de rand sud-africani, lire sterline, Euro și dolari americani. Primele monede au fost emise în 1984. înainte se foloseau pe Ascension și Sfânta Elena monede de lira sterlină dar au fost deja emise niște monede comemorative în lira din Sfânta Elena. Actual există monede de 1, 2, 5, 10, 20 și 50 pence și de 1 și 2 lire. Piesa de 20 pence a fost introdusă în 1998 și piesa de 2 lire în 2002. Piesele
Liră din Sfânta Elena () [Corola-website/Science/323595_a_324924]
-
anul 1987, din argint începând din 1997 și din platină începând din 2007. Moneda își datorează numele reprezentării Britanniei, încarnare feminină a națiunii britanice, care împodobește reversul său. Chiar dacă posedă o valoare nominală, moneda nu este de circulație, nici monedă comemorativă. La origine, este vorba de un "bullion coin", adică de o monedă emisă mai degrabă în vedera tezaurizării decât unor scopuri practice sau comemorative. Totodată, este și colecționată de numismați. Piesa are o valoare nominală de 100 de lire sterline
Britannia (monedă) () [Corola-website/Science/323682_a_325011]
-
care împodobește reversul său. Chiar dacă posedă o valoare nominală, moneda nu este de circulație, nici monedă comemorativă. La origine, este vorba de un "bullion coin", adică de o monedă emisă mai degrabă în vedera tezaurizării decât unor scopuri practice sau comemorative. Totodată, este și colecționată de numismați. Piesa are o valoare nominală de 100 de lire sterline și conține exact o Uncie troy de aur. Există și monede care reprezintă fracțiuni ale "Britanniei": "jumătate" (în , cu valoarea nominală de 50 de
Britannia (monedă) () [Corola-website/Science/323682_a_325011]
-
Sibiului, la mijlocul promenadei ce se întindea de la fostul Bastion al Cisnădiei la Turnul Gros. În fața monumentului a fost amenajată o platformă rotundă de piatră cu o fântână arteziană; pe cheia arcului acestei platforme s-a amplasat în 1829 o placă comemorativă în amintirea colonelului Johann von Vecsey, care amenajase Platforma Invalizilor. Inițial, fântâna arteziană era înconjurată de un gard de fier forjat. Monumentul a fost restaurat în anul 1883, cheltuielile în sumă de circa 1.000 de guldeni fiind suportate de
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
dovezi, precum fotografii, din care să se observe detaliile bustului, în special cununa de lauri. Replica bustului a fost turnată de secția de restaurare ceramică a Muzeului ASTRA. În mai 2006, s-au finalizat lucrările de restaurare a ansamblului monumental comemorativ Francisc I al Austriei, amplasat în zidul celei de-a treia centuri de fortificare a orașului istoric. După finalizarea lucrărilor, în interiorul nișei centrale a fost amplasat copia bustului împăratului Francisc I al Austriei. La dorința Fundației austriece Klagenfurt - Hermannstadt Sibiu
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
pune semnul egal între rezistenți și legionari (adeseori acuzați de fascism și antisemitism), susținut în mod activ de moștenitorii partidului comunist român și de foști securiști, joacă un rol important în blocajul legislativ în care se află proiectul de zi comemorativă, sau chiar propunerea de indemnizare a foștilor rezistenți și deținuți politici. Și totuși, după părerea multor istorici, mișcarea legionară era extrem de puțin reprezentată în rândul Rezistenței, chiar dacă, în acea vreme, era foarte activă. Cu toate acestea, din anul 2000 există
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
și deținuți politici. Și totuși, după părerea multor istorici, mișcarea legionară era extrem de puțin reprezentată în rândul Rezistenței, chiar dacă, în acea vreme, era foarte activă. Cu toate acestea, din anul 2000 există o altă formă de recunoaștere din partea Națiunii: Crucea comemorativă a Rezistenței anticomuniste. De altfel, în Mai 2016, președintele Klaus Iohannis a inaugurat la București un monument dedicat memoriei lor, situat în fața Casei Presei Libere în locul unde, din 1960 și până în 1990, se înălța o uriașă statuie a lui Lenin
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]