8,920 matches
-
În familie și refuzul mamei de a-l primi. 3. Anturaj nefavorabil În apropierea școlii. ASPECTE POZITIVE: 1. Afirmarea dorinței de a continua cursurile școlare. 2. Afirmarea dorinței de a renunța la grupul de prieteni pe care-l frecventează. 3. Conștientizarea și regretarea faptelor comise. 4. Acceptul de a locui În alt mediu rezidențial după finalizarea cercetărilor. ECOMAPA VI. Propuneri de intervenție Etapa I Întocmirea planului individualizat de protecție și a programelor de intervenție specifică În care se au În vedere
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
entitate activă, auto-afirmativă, cu un potențial latent care trebuie verificat. Se optează astfel mai curând pentru perfecționare decât pentru vindecarea simptomelor sau afecțiunii. Ea oferă șansa autodescoperirii, care poate Însemna o provocare la creștere, la autodescoperire și autodepășire, scopul fiind conștientizarea maximală a propriului eu. Nu se Încearcă modificarea comportamentului, ci se oferă un mediu plin de căldură și Înțelegere În care copilul să-și poată actualiza posibilitățile. În acest context, psihologul nu este altceva decât un fel de catalizator care
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
ajutați să devină conștienți de sine, să-și exprime sentimentele etc.; tehnici metaforice - au avut rolul de a furniza copiilor noi Înțelesuri, de a-i provoaca să caute În ei resursele necesare schimbării așteptate, de a conduce la developarea și conștientizarea propriilor probleme care, la rândul lor, au determinat schimbări ale atitudinii și comportamentului. Departe de a considera strategiile de intervenție utilizate drept soluția tuturor problemelor pe care le au copiii cu ADHD și conștientizând inerentele neîmpliniri, legitimitatea eventualelor observații critice
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
trăiesc și le conștientizează, conform principiului terapiei experiențiale „aici și acum”. b) „exercițiul salutului” a urmărit crearea unei stări de bună dispoziție, energizantă, facilitarea contactelor interpersonale verbale și nonverbale, exersarea capacităților empatice. Efectele au fost similare celor de la exercițiul anterior: conștientizare a propriilor trăiri, observarea reacțiilor externe ale celorlalți aflați sub imperiul experimentării anumitor stări psihice (fericire, supărare, sentimente de Încredere În sine) și, deci, exersarea capacităților cognitiv comunicaționale empatice. c) „lupta cu obstacolul” a fost un exercițiu prin care am
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
deci, exersarea capacităților cognitiv comunicaționale empatice. c) „lupta cu obstacolul” a fost un exercițiu prin care am urmărit exersarea disponibilității de a primi și oferi ajutor, creșterea autostimei prin capacitatea de a-i ajuta pe alții, creșterea autoafirmării și cooperării, conștientizarea propriilor trăiri, antrenarea empatiei În relațiile interpersonale. Efectele exercițiului au fost deosebite. S-a creat, În primul rând, o atmosferă de bună dispoziție, facilitată mai ales de situația amuzantă În care au fost puși copiii: o rupere rapidă a unității
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
pe o adevărată binecuvântare orice reușită a acestuia. Efectul a fost implicarea tuturor copiilor În „lupta cu obstacolul”, În refacerea unității cercului. d) „sculpturi din corpuri umane” a fost un exercițiu prin care am urmărit: focalizarea atenției asupra propriului corp; conștientizarea conexiunilor dintre unele reacții fiziologice și trăirea anumitor stări psihologice; conștientizarea grupului ca Întreg și Întărirea sentimentului de apartenență la grup; focalizarea Întregului grup pe rezolvarea În comun a unei sarcini; facilitarea contactelor verbale și nonverbale. Efectele obținute În urma aplicării
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
implicarea tuturor copiilor În „lupta cu obstacolul”, În refacerea unității cercului. d) „sculpturi din corpuri umane” a fost un exercițiu prin care am urmărit: focalizarea atenției asupra propriului corp; conștientizarea conexiunilor dintre unele reacții fiziologice și trăirea anumitor stări psihologice; conștientizarea grupului ca Întreg și Întărirea sentimentului de apartenență la grup; focalizarea Întregului grup pe rezolvarea În comun a unei sarcini; facilitarea contactelor verbale și nonverbale. Efectele obținute În urma aplicării exercițiului: au fost realizate conștientizări ale propriilor trăiri realizându-se corelații
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
fiziologice și trăirea anumitor stări psihologice; conștientizarea grupului ca Întreg și Întărirea sentimentului de apartenență la grup; focalizarea Întregului grup pe rezolvarea În comun a unei sarcini; facilitarea contactelor verbale și nonverbale. Efectele obținute În urma aplicării exercițiului: au fost realizate conștientizări ale propriilor trăiri realizându-se corelații Între stările fiziologice și stările psihologice: „Sunt trist pentru că sunt foarte Încordat.”, „Sunt vesel, sunt puternic pentru că stau de parcă aș boxa.” Exercițiul a permis, din nou, exersarea capacităților de autoexplorare și autoconștientizare. A treia
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
oferit posibilitatea exercitării unor relații de cooperare și Întrajutorare. A șaptea ședință a avut ca obiectiv autoreglarea și dezvoltarea personală. Am utilizat următoarele exerciții pentru atingerea obiectivului: a) „exercițiu de sculptură corporală” prin care am urmărit: exersarea capacităților de autoexplorare; conștientizarea conexiunilor dintre anumite stări fiziologice și anumite stări psihologice; stimularea expresivității și creativității; antrenarea capacităților emaptice. Efectele obținute după aplicarea exercițiului au fost: atenția copilului a fost Îndreptată asupra propriului interior; acest exercițiu a continuat seria exercițiilor ce vizau obișnuirea
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
experiențiale de tip gestalt creativ precum jocul, fantezia ghidată, metafora, dramaterapia, mișcarea, dansul, colajul, modelajul, au provocat copiilor fenomene de detensionare emoțională, autodescoperire și realizare a insight urilor restructurante. Programul de optimizare comportamentală și dezvoltare personală a oferit copiilor posibilitatea conștientizării și valorizării de sine, cu efecte pozitive În planul relațiilor interumane. Aș spune că acest program a echivalat cu Învățarea strategiei de „a lucra asupra sieși” și de a se autoforma, autodezvolta În vederea unei optime adaptări. În felul acesta copiii
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
economică dintre cele mai ridicate, fără să distrugă cadrul natural. Acest aspect ne permite să înțelegem logica ecologiștilor care se reflectă și în domeniul protecției naturii. 2. Partidele ecologiste. Partidele ecologiste sau verzi s-au născut în mediul urban prin conștientizarea efectelor puternicului dezechilibru natural provocat de logica economiei de piață. Populația rurală dispărînd ca societate distinctă, iar agricultura fiind integrată în sectorul agroalimentar, țăranii și terenurile agricole, care păstrau "natura culturală", caracteristică peisajului european, nu mai îndeplinesc această funcție. Au
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
un studiu, o analiză minimală a cerințelor și posibilităților contextului, a experiențelor, a așteptărilor, a dificultăților. Educatorul poate să demonstreze că recursul său la alternarea unei paradigme, pentru a schimba aspecte ale modului de educare, este rezultatul unui proces de conștientizare, de analiză critică complexă, de proiectare, de acțiune-cercetare, de reflecție. Și acestea pentru a ajunge la a vedea o problemă a practicii educaționale în esența ei, ca raportată la elementele unui anume context: alte condiții, alte interpretări, alte relații, alte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
1-23, 41-114), deși ele sunt tot mai mult evidențiate astăzi în această mobilizare, fiind aduse în prim plan două dintre categorii: competențele personale (autoconștientizarea, autoevaluarea, autoconfidența, automanagementul, autocontrolul emoțional, transparența, adaptabilitatea, achiziția, inițiativa, optimismul) și competențele sociale (autoconștientizarea socială, empatia, conștientizarea organizațională, serviciile, managementul relațiilor, leadershipul inspirației, influența asupra dezvoltării celorlalți, calea comună acceptată, rezolvarea conflictelor, colaborarea și cooperarea). La acestea se mai pot adăuga: autoobservarea, independența, autoactualizarea, responsabilitatea socială, tolerarea stresului, controlul impulsurilor, testarea realității, flexibilitatea, rezolvarea de probleme (sesizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
perfecționate, conduse prin management, către anumite finalități privind dezvoltarea complexă și în mod progresiv, după anumite principii ale personalității individului, atunci și autoeducația se poate concepe și realiza după aceiași parametri. Dar locul și rolul educatorului este preluat progresiv (în conștientizare, în raționalitate, în sistematizare, în conducere, în corelare cu alți factori, în urmărirea efectelor pentru autoreglare, în inițierea de noi direcții în raport cu autocunoașterea științifică ș.a.), de către individul însuși. Sintetizând preocupări în a aborda relația educație-autoeducație (Barna, 1995; Comănescu, 1996), putem
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
începute, de puterea de a rezista diferitelor tentații, stăpânirea abilităților de muncă intelectuală în autoinstruire, de natura și complexitatea scopurilor și sarcinilor propuse, de metodele cunoscute și folosite, • începe cu clarificarea cunoașterii de sine, pentru o bună autodefinire și cu conștientizarea necesității autoeducației în procesul devenirii proprii, • își formulează obiective variate și progresiv de realizat, derivate din valori, • educatul își elaborează un plan de autoeducare de lungă durată, cu elementele necesare, cu stăpânirea și utilizarea metodelor, procedeelor specifice de autoeducație, • investește
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
exprimă două fețe ale aceluiași proces de dezvoltare calitativă a personalității, ceea ce întărește valoarea paradigmei centrării pe educat. Atunci finalitățile și soluțiile ei sunt orientate către realizarea unor dimensiuni, capacități esențiale (Comănescu, 1996, pp. 69-97, 223-247): • cunoașterea de sine și conștientizarea necesității unei schimbări, • autoproiectarea devenirii personale, • capacitatea de evaluare a lucrurilor, • credința și încrederea în posibilitățile proprii, • curajul de a începe confruntarea cu sine însuși, • realizarea zilnică a câte puțin din obiectivele propuse, • cultivarea stării de calm și echilibru psihic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integra; b) descoperirea proprie a unității în formarea pentru viață, urmărirea dezvoltării acestei capacități în timp, formarea conștientă și responsabilă pentru educația continuă, pentru a-și verifica valorile în timp, a-și descoperi în timp punctele de excelență și invers, conștientizarea nevoii și a posibilității de revizuire a dorințelor, aspirațiilor, expectanțelor; c) descoperirea relațiilor cu ceilalți pentru înțelegerea realității, verificarea valorilor și a rolurilor în comunitate, sesizarea și promovarea schimbării leadershipului în clasă. Odată cu vârsta și cu maturizarea, cu identificarea valorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării, perfecționării lor. • Închegarea unui model general de acțiune, rezolvare, după situație. • Trecerea de la automatismul primar la noi transferuri, aplicații. • Afirmarea independenței, perseverenței, autocontrolului; • Conștientizarea scopului, a motivației, a depășirii blocajelor, a evitării interferențelor. • Fixarea prin elaborări proprii, organizare, ordine, dar și deschidere, corelare, valorizare. • Asigurarea unui ritm optim de acțiune, de alternare cu pauze de reflecție, reglare. • Valorificarea feedbackului, stimularea continuă, punctarea elementelor esențiale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sarcini ș.a. Ele extind posibili Categorii Caracteristici. Procedee. Instrumente tățile proprii de căutare, înțelegere, de modificare și de flexibilizare cognitivă, de construcție sau deconstrucție și sprijină depășirea dificultăților în cunoaștere, ca diferențiere. • Valorificarea rolului metacogniției (Flavell, 1976), corelată cu progresul conștientizării a stilului învățării, cu metodologia de înțelegere și rezolvare a problemelor, în căutarea critică de semnificații ale experienței acumulate și a posibilităților proprii pentru noua construcție, în autocontrolul, autoevaluarea și autoreglarea cunoașterii, în a reflecta asupra propriei activități cognitive, în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
strategiile potrivite, au proiectat secvențe (microproiecte), au dezvoltat programul integral, au formulat probe pentru evaluare, au comparat cu proiecte anterioare, au formulat alternative de sarcini, instrumente, au încercat chiar modificări, restructurări sau noi dezvoltări. În Implementare, au verificat gradul de conștientizare a dilemelor conturate privind aplicarea, ca și a îndeplinirii rolurilor manageriale, au identificat problemele apărute și care trebuie rezolvate oportun și altfel decât în proiect, au căutat respectarea sau adaptarea eficientă a strategiilor proiectate, au facilitat și îndrumat utilizarea instrumentelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
obiective, ce conținuturi, ce metode, ce organizare, ce criterii, ce valorificare. Ea nu este o simplă măsurare, ci arată funcționalitatea, calitatea educației școlare, în termeni de performanță, calitatea strategiei folosită de către educator, gradul de mobilizare în situații reale de rezolvare, conștientizarea educatului însuși asupra efortului necesar și a erorilor de eliminat, a progresului de realizat până la o performanță. ► Evaluarea poate fi abordată și ca un act de cultură (Vial, 2001, pp. 12-14), prin raportarea la valori, prin reflectarea unei experiențe de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eșecului, în micșorarea influenței diferitelor restricții, în îmbunătățirea deciziilor tactice. Astfel nu se schimbă esența instruirii și nici modul de control, de evaluare finală, ci se completează, se previn surprize ale celuilalt mod clasic de evaluare normativă, standardizată. • Aparține domeniului conștientizării, înțelegerii informării, a procesului învățării, a rezolvării unei probleme sau situații, mai ales a situațiilor-problemă, dacă se desfășoară după criteriile de eficiență, calitate și are nevoie de sprijin suplimentar. Poate sprijini educatul și la sesizarea diverselor relații între informații sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critice ale organizării și desfășurării proiectului, anume cele legate de activitatea directă a educaților, raportate la elementele contextului învățării, la posibilitățile Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă posibilitățile de intervenție imediată prin readaptare. • Prin prisma obiectivelor fixate: analizează situația activizării elevilor în învățare (conștientizarea autonomiei și responsabilității, a propriilor dificultăți și lacune, a voinței de a progresa, modul propriu de concepere a acțiunii sau în grup), buna desfășurare a realizării practice, capacitatea de a informa și pe ceilalți asupra procesului. Verifică modul de proiectare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modurilor de colaborare și comunicare în grup, a valorificării soluțiilor de leadership. • În raport cu elevii, este interesată de analiza, îndrumarea: atitudinilor și dispozițiilor fiecărui educat în procesul învățării și în raport cu obiectivele date, a progresului fiecărui educat, a calității acumulărilor fiecăruia, a conștientizării obiectivelor, a acțiunilor întreprinse în diferite momente ale învățării, prin raportare la valoarea întregii pregătiri, dezvoltări a educatului. Roluri • Este unul dintre elementele importante în învățare efectivă de calitate, pentru că motivează și face mai interesantă învățarea. • Micșorează influența restricțiilor și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
poate să reușească beneficiind de o susținere adecvată, la timp și acesta își mobilizează resursele, privește co-responsabil exigențele ajungerii al reușită, devine conștient de limitele sale, de efortul de depus, de prevenirea eșecului. Se inițiază un dialog cu educatul, pentru conștientizare, completare, corectare. • Ridică problema managementului comunicării educator-educați-grup Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă și în diferite situații, iar educatorul să-și dovedească și competențele ca lider real: în îndrumare, în facilitare, în stimulare, în asigurarea climatului adecvat dialogului, afirmării, a menținerii raportului autoritate-libertate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]