4,653 matches
-
pentru Doamnă și pentru boieri 300) între ale căror îndatoriri trebuie să fi intrat și căptușirea hainelor Doamnelor, și cu cojocarii, și ei atestați în veacul al XVII-lea, cu siguranță în epoca lui Matei Basarab și Vasile Lupu. în condicile de vamă și în privilegiile comerciale există puține informații în legătură cu materialele din care se produceau încălțările. O breaslă a ciubotarilor există însă și membrii ei erau înstăriți, semn că meșteșugul lor era eficient. Izvoarele ne vorbesc, la fel, despre calapodari
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și în Apus) fără moștenirea ce i s-ar fi cuvenit soț. Evocând acea a treia parte ce i se cuvenea (și care ar fi bine - zice legea - să fie „din ceale mișcătoare, priimînd și ceale din zestrea ei”), Provilniceasca Condică din 1780 arată limpede că acest drept dispărea „de să va mărita a doua oară repăzind anul jălii, de vreme ce atunci o vinovățește pravila a fi lipsită de acea parte”114. O adunare a Legiuirilor civile ale țării Românești, întocmită de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Rites de mort. Pour la paix de vivants, Paris, Fayard, 1985, p. 208. 113. Vezi François Lebrun, A vida conjugal no Autigo Regime, traducere din franceză de M. Carolina Queiroga Ramos N., Lisabona, Editura Rolim, [f. a.], p. 56. 114. Pravilniceasca Condică. 1780, ediție critică, București, Editura Academiei RPR, 1957, p 102. 115. Vezi Șarolta Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania și țara Românească în Evul Mediu, p. 10. 116. Johann Wolfgang Goethe, Despre teoria culorilor. Partea dialectică, traducere de Mihaela Zaharia, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vol. VII, pp. 273-274. 386. îndreptarea legii, ed. cit., p. 343 (glava 364, zač.1). 387. Valentin Al. Georgescu, Petre Strihan, Judecata domnească din țara Românească și Moldova (1611-1681), partea I, vol. II, Editura Academiei R.S.R., București, 1981, p. 31. 388. Condica Mavrocordat, ediție de C. Istrati, vol. III, Iași, 1987, nr. 1278, p. 13. 389.Vezi Acte judiciare din țara Românească, pp. 813-814, doc. nr. 759. 390. Vezi Șt. Gr. Berechet, „Dreptul vechilor noștri ierarhi la judecarea mirenilor”, în închinare înalt prea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Jitianu, Cozia, Govora, activând ca arhivar și caligraf. A mai fost eclesiarh la Bistrița (1795-1799) și egumen al schitului Mănăilești (1799-1801), unde se află portretul său în frescă. Eclesiarh mitropolitan la București între 1804 și 1813, D.E. a transcris în condici, admirabil caligrafiate, fonduri uriașe de documente istorice și bisericești. Scos din funcție de același Nectarie, ajuns mitropolit al Ungro-Vlahiei, se retrage la Craiova. Restul vieții trăiește modest, ca „dascăl slavonesc”, traducător de documente și caligraf. Principala lui operă este un Hronograf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
domnești, acte și documente sau texte religioase, ca Rugăciuni, rânduieli și învățături (1819), carte ce a servit ca manual. Din rusește, traduce Stavrofilia sau Calea împărătească a crucii Domnului (1793). O muncă uriașă a depus la cele peste 30 de condici de documente și 22 de pomelnice adunate din mănăstiri și biserici, cele mai multe din Oltenia și Vâlcea, de la Episcopia Râmnicului și Mitropolia țării. În aceste opere „minore”, se regăsesc preocupările sale pentru istoria țării și mărturii personale, strecurate în prefețe. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
documente și 22 de pomelnice adunate din mănăstiri și biserici, cele mai multe din Oltenia și Vâlcea, de la Episcopia Râmnicului și Mitropolia țării. În aceste opere „minore”, se regăsesc preocupările sale pentru istoria țării și mărturii personale, strecurate în prefețe. A alcătuit condicile Episcopiei Râmnicului (I-III, 1779-1786), ale unor mari mănăstiri: Tismana (I-II, 1787), Cozia (1794), Bistrița (I-III, 1795-1796), Govora (1797) și ale altor așezăminte monahale: Strehaia, Sadova, Jitianu, Titireciu, Mănăilești. La București, întocmește mai multe condici, cu moșiile Mitropoliei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
prefețe. A alcătuit condicile Episcopiei Râmnicului (I-III, 1779-1786), ale unor mari mănăstiri: Tismana (I-II, 1787), Cozia (1794), Bistrița (I-III, 1795-1796), Govora (1797) și ale altor așezăminte monahale: Strehaia, Sadova, Jitianu, Titireciu, Mănăilești. La București, întocmește mai multe condici, cu moșiile Mitropoliei, risipite prin Muntenia, cu documentele mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț / Coșuna (1813) și a mănăstirii Obedeanu din Craiova (1820) sau, pentru „case
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
ale altor așezăminte monahale: Strehaia, Sadova, Jitianu, Titireciu, Mănăilești. La București, întocmește mai multe condici, cu moșiile Mitropoliei, risipite prin Muntenia, cu documentele mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț / Coșuna (1813) și a mănăstirii Obedeanu din Craiova (1820) sau, pentru „case” boierești, condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Aceste condici conțin un imens material documentar și sunt scrise cu o mână de maestru în arta caligrafică. Splendidele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
moșiile Mitropoliei, risipite prin Muntenia, cu documentele mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț / Coșuna (1813) și a mănăstirii Obedeanu din Craiova (1820) sau, pentru „case” boierești, condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Aceste condici conțin un imens material documentar și sunt scrise cu o mână de maestru în arta caligrafică. Splendidele majuscule, scenele pe teme religioase, laice sau doar decorative, ca și portretele realizate de D.E. formează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț / Coșuna (1813) și a mănăstirii Obedeanu din Craiova (1820) sau, pentru „case” boierești, condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Aceste condici conțin un imens material documentar și sunt scrise cu o mână de maestru în arta caligrafică. Splendidele majuscule, scenele pe teme religioase, laice sau doar decorative, ca și portretele realizate de D.E. formează un capitol interesant în arta miniaturisticii românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
au rugat să nu le trec absente. S.B.: Nu aveați presiuni să nu treceți absențe? D.T.: Ei, ba da, mai ales din partea colegelor. Aveam puține colege în grupă, însă una a fost mai insistentă și nu am dus o săptămână condica la semnat. Unul dintre colegii mei, Mihai Voiculescu, mi-a făcut și o poantă și a subtilizat-o. Or, era jale dacă nu duceai condica de prezențe ca să fie semnată. Atunci am fost chemat și mustrat, iar în anul următor
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
colege în grupă, însă una a fost mai insistentă și nu am dus o săptămână condica la semnat. Unul dintre colegii mei, Mihai Voiculescu, mi-a făcut și o poantă și a subtilizat-o. Or, era jale dacă nu duceai condica de prezențe ca să fie semnată. Atunci am fost chemat și mustrat, iar în anul următor nu am mai fost ales șef de grupă. Dar în CV am trecut funcția pe care o deținusem în anul universitar 1969-1970. Prin 1971-1972, când
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cel care m-a pus la primul seminar să mă ridic în picioare și să spun ce lecturi am la bază, era un pic mai abil la seminarii. L-am prins pe Sărmășanu și ca prodecan. Eu trebuia să țin condica de prezență și am mai "pierdut-o", căci mă rugau colegii și colegele și m-a chemat la decanat: "Măi, tovarășul Tompea, vezi că s-a dus vestea în facultate că tu vei avea un copil și nu ești căsătorit
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să participe activiștii și de faptul că studenții implicați în activități culturale nu sunt înțeleși de profesori atunci când nu reușesc să pregătească seminariile. Duda Réné arată că sunt cazuri de indisciplină și de absenteism, întrucât șefii de grupă nu prezintă condicile. Cere o rigoare mai mare în desfășurarea activităților și un control sporit din partea ASC. Care era frecvența ședințelor? Unde le mai strecurați în programul și așa supraîncărcat al studenților, de 50 de ore pe săptămână? Studenții implicați nu se bucurau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și arată că structurile cu dislocarea formelor compuse cu auxiliar apare cel mai rar - deci este opțiunea cea mai reziduală -, însă există atestări numeroase ale fenomenului până către sfârșitul secolului al 18-lea (ultimul text investigat de Dragomirescu 2014 este Condica lui Gheorgachi de la 1762, în care există 2 dislocări ale perfectului compus). 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic Nonadiacența elementelor funcționale - în principal a auxilarelor și a cliticelor - la verbul lexical este atestată și în alte limbi romanice vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ed. I. Gheție, în I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 336-343. GB.XVI-XVII Glosele Bogdan. Ed. M. Georgescu,în I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 422-438. GCond.1762 Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762, ed. D. Simonescu, București: Fundația Regele Carol I, 1939, 262-312. ÎPI.1673-705 Învățătură despre vreamea de apoi a prorocului Isaia. Ed. Al. Mareș, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2003 (Cele mai vechi cărți populare în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1961, 33-106 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 6). Prav.1780 Pravilniceasca condică. 1780, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc condus de acad. A. Rădulescu, București: Editura Academiei, 1957 (Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris, 2), 36-156. PS.1573-8 Psaltirea Scheiană. Ed.: Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din secolele al XVI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1746 în Țara Românească și 1749 în Moldova), foștii șerbi devenind liberi din punct de vedere juridic, dar lipsiți de pământ. b) Reforme juridice: -în 1780 a fost tipărit primul cod de legi fanariot din inițiativa lui Alexandru Ipsilanti“Pravilniceasca condică”, cod ce a fost aplicat și în Țara Românească, până în preajma revoluției condusă de Tudor Vladimirescu, când a fost înlocuită cu Legiuirea lui Caragea (1818); -din inițiativa domnilor fanarioți Scarlat Callimachi (Moldova) și Ioan Caragea (Țara Românească) au fost redactate
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Secția de manuscrise și carte veche de la Biblioteca Academiei Române, unde a lucrat până în 1943. În 1938 își susține teza de doctorat (pentru a cărei pregătire făcuse câteva călătorii de studii în Turcia, Grecia și Franța), intitulată Literatura română de ceremonial. Condica lui Gheorgachi. 1762, documentată privire asupra ceremonialului aulic din epoca bizantină până la textele care au urmat Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Din 1939 ține cursuri la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București. Numit în 1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
să își omagieze maestrul, incluzând, în ediția a doua a Istoriei literaturii române vechi (1980), o Bibliografie selectivă pentru anii 1942-1979 și Bibliografia scrierilor lui N. Cartojan - primatul textului a rămas indiscutabil, ceea ce îl face un editor plin de merite. Condica lui Gheorgachi, pe care o va tipări în 1939, îi slujise drept material de studiu pentru teza de doctorat. Urmează Legenda lui Afrodițian Persul (1942), Istoria Țării Rumânești... a stolnicului Constantin Cantacuzino (publicată în 1944 „de pe un manuscript”, împreună cu N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
teorie a bibliografiei, București, 1976; Pagini din istoria cărții românești (în colaborare cu Gheorghe Buluță), București, 1981; Contribuții (Literatură română medievală), București, 1984; Scurtă istorie a cărții românești (în colaborare cu Gheorghe Buluță), București, 1994. Ediții: Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, București, 1939; Legenda lui Afrodițian Persul, pref. Nicolae Cartojan, București, 1942; Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, introd. edit., Craiova, 1944 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Popescu, „Din istoria presei românești”, CL, 1931, 3; N. Drăganu, Diaconul Coresi; Errare humanum... perseverare diabolicum, DR, 1934-1935; Ion Breazu, „Din istoria presei românești: «Republica română»”, DR, 1934-1935; Perpessicius, Opere, VIII, 357-361, IX, 436-442; Nicolae Grigoraș, „Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi”, „Studii și cercetări istorice”, 1943; [Dan Simonescu], „Studia bibliologica”, 1969, partea I (semnează G. G. Ursu, Aurelian Sacerdoțeanu, Dan Zamfirescu, Corneliu Dima-Drăgan); Dan Simonescu, (Biobibliografie), pref. Dan Zamfirescu, București, 1972; Bucur, Istoriografia, 431-433; Corbea-Florescu, Biografii, I, 193-198; Piru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
legi importante, inclusiv asupra cerererii DNA privind încuviințarea arestării preventive a colegului lor, Florin Popescu, însă ședința a fost suspendată, deoarece nu s-a putut întruni cvorumul, scrie stirileprotv.ro. Astfel, din cei 402 de deputați, doar 151 au semnat condica de prezență, motiv pentru care ședința care trebuia să aibă loc a durat doar 15 secunde, timp suficient pentru președintele Camerei Deputaților să anunțe că ședința se suspendă din lipsă de cvorum. "Sunt prezenți doar 151 de colegi care au
Record trist în Parlamentul României by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30525_a_31850]
-
să execute sarcini ”pentru că nu au șapca”. Aici, Pîrvoiu face aluzie la redactorii considerați incompatibili politic de către echipa Culcer Lăzescu, cărora li se limitează accesul în zona emisiunilor se știri. În timp ce TVR 2 are criză de personal, redactori care semnează condica la Departamentul Emisiunilor Informative sunt detașați la TVR Info, unde lucrează full time.
Exclusiv. Mesaj incendiar pe intranet-ul TVR: un angajat îi spune lui Lăzescu că duce salariații la sinucidere, ca la Mix Fm () [Corola-journal/Journalistic/22709_a_24034]