4,535 matches
-
ori dacă avea nevoie de ceva."" În ciuda unei activități prodigioase, mai ales pe tărâm pedagogic, nu a publicat multe cărți. Lecturile sale permanente, care-i permiteau să fie la curent cu cele mai noi idei, precum și activitatea pedagogică, cea de conferențiar, de organizator, ca și funcțiile de decizie i-au răpit mult din timpul pe care și l-ar fi putut dedica scrisului. A scris însă multe studii și articole de specialitate, a ținut cursuri universitare și a participat cu lucrări
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
Francofoniei (A.U.F.); Expert evaluator în cadrul C.N.C.S.I.S. - Consiliul Național al Cercetării Științifice; Expert evaluator în cadrul Oficiului Național al Burselor de Studii în Străinătate. De asemenea, este membru al C.N.A.T.D.C.U. - Comisia de specialitate pentru confirmarea titlurilor de profesor universitar, conferențiar universitar, cercetător științific gradul I și cercetător științific gradul II (din 2006). În anul 2006, prof. dr. Tudorel Toader a fost numit de către Camera Deputaților pentru a ocupa demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, până la data de 7
Tudorel Toader () [Corola-website/Science/306623_a_307952]
-
Facultății de Drept (absolvită în 1950) și ale Facultății de Economie Generală, obținând titlul științific de doctor în drept în anul 1961 și doctor docent în anul 1974. În anul 1950 și-a început cariera universitară ca preparator, apoi lector, conferențiar și profesor de drept internațional și drept al familiei la Facultatea de Drept din București. A deținut pentru o perioadă și funcția de decan al Facultății de Drept. În paralel a fost cercetător, cercetător principal și director la Institutul de
Ion P. Filipescu () [Corola-website/Science/306628_a_307957]
-
absolvirea Facultății, a lucrat o scurtă perioadă ca procuror stagiar (1959-1960). Apoi, în anul 1960, a fost angajat în învățământul superior la Facultatea de Drept a Universității din București, unde a urcat pe rând treptele ierarhiei didactice: preparator, asistent, lector, conferențiar și, din anul 1991, profesor universitar de drept constituțional și instituții politice. Între anii 1992-1994, a fost șeful Catedrei de Drept public. În prezent, este și conducător științific de doctorat la Facultatea de Drept - Universitatea din București. După Revoluția din
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
comisia de doctorat au făcut parte Dimitrie Pompeiu, președinte, Anton Davidoglu și Octav Onicescu. Începând din 1937, Mihoc a devenit asistentul lui Octav Onicescu, mai întâi în mecanică, apoi în algebră și calculul probabilităților. Între 1942 și 1946 a fost conferențiar de matematici generale la Facultatea de fizică-chimie. În 1946 a fost numit profesor de matematică financiară la Academia comercială din București (1946-1949). În 1948, după reforma educației, a fost numit șef de catedră al departamentului de calculul probabilităților și statistică
Gheorghe Mihoc () [Corola-website/Science/306670_a_307999]
-
Tecuciului. Prin Legea Învățământului Superior publicată în M.O./27 martie 1912, se stabilea înființarea "Secției de Științe Agricole", la Facultatea de Științe a Universității din Iași, unul din profesori fiind și . După susținerea docenței, în anul 1914, a devenit conferențiar la catedra de zootehnie din cadrul Facultății de Științe din Iași. Din 1925 a devenit profesor titular atât la Facultatea de Științe, cât și la Institutul Agronomic din aceeași localitate, numărându-se și printre întemeietorii acestuia. În 1918, după Unirea Basarabiei
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
liceale la Liceul Național din Iași si le-a terminat în 1897 la Liceul Internat ca șef de promoție. A urmat apoi cursurile Facultății de Științe, Secția de Științe Naturale, a Universității din Iași. În anul 1900 a fost preparator, conferențiar în 1906, și apoi, începând din anul 1912 și până în 1936, profesor la Universitatea din Iași. Începând cu anul 1901, ca bursier al Fondului „Vasile Adamachi”, și-a continuat studiile în Franța, la Universitatea Sorbona din Paris, Facultatea de Științe
Ioan Borcea () [Corola-website/Science/306675_a_308004]
-
din învățământ, din dispoziția Securității. Între anii 1956-1964 este Șef de lucrări la Universitatea Politehnică București, ord. Min. 1852/octombrie 1956, la disciplinele: Tehnologia mașinilor și aparatelor electrice, învățământ tehnico-economic, șef de catedră acad. I. S. Gheorghiu; Între anii 1964-1974: Conferențiar la Universitatea Politehnică București, prin ord. Min. 2493/4 mai 1964, la disciplinele: Tehnologia fabricației mașinilor și aparatelor electrice, Tehnologia fabricației aparaturii de automatizare, Între 1973-1982 este numit conducător științific la doctorat în domeniul fiabilității elementelor și sistemelor, ord. Min.
Dumitru Felician Lăzăroiu () [Corola-website/Science/306731_a_308060]
-
docent. și-a început cariera de cadru didactic al Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara în 1949, parcurgând de-a lungul anilor toate gradele didactice și îndeplinind diverse funcții specifice: asistent suplinitor (1 ianuarie 1949), șef lucrări (aprilie 1949), conferențiar suplinitor (1 octombrie 1951), atestat conferențiar (1956), profesor titular provizoriu (1962), atestat profesor (1967), șef al Catedrei de Mașini hidraulice, (1962-1973 și 1982-1989). Începând cu anul 1964 a fost și conducător de doctorat; în această calitate sub directa sa îndrumare
Ioan Anton () [Corola-website/Science/306760_a_308089]
-
cadru didactic al Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara în 1949, parcurgând de-a lungul anilor toate gradele didactice și îndeplinind diverse funcții specifice: asistent suplinitor (1 ianuarie 1949), șef lucrări (aprilie 1949), conferențiar suplinitor (1 octombrie 1951), atestat conferențiar (1956), profesor titular provizoriu (1962), atestat profesor (1967), șef al Catedrei de Mașini hidraulice, (1962-1973 și 1982-1989). Începând cu anul 1964 a fost și conducător de doctorat; în această calitate sub directa sa îndrumare 40 de cadre didactice și de
Ioan Anton () [Corola-website/Science/306760_a_308089]
-
secțiile de Piscicultură și Hidrobiologie aplicată. În 1928, își trece doctoratul la Universitatea din Grenoble cu teza "Contribution à la connaissance des Hydracariens français et particulièrement du sud-est de la France." Reîntors în țară, devine șef de lucrări (1929), docent (1930), conferențiar de zoologie aplicată (1932), profesor agregat de zoologie aplicată și entomologie (1932) și, din 1937, profesor titular la Catedra de Zoologie Descriptivă a Facultății de Științe din Iași. Concomitent, între anii 1930-1936, a fost conferențiar și apoi profesor de Zoologie
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
de lucrări (1929), docent (1930), conferențiar de zoologie aplicată (1932), profesor agregat de zoologie aplicată și entomologie (1932) și, din 1937, profesor titular la Catedra de Zoologie Descriptivă a Facultății de Științe din Iași. Concomitent, între anii 1930-1936, a fost conferențiar și apoi profesor de Zoologie Aplicată și Entomologie la Facultatea de Agronomie a Universității din Iași, unde a ținut primul curs de hidrobiologie și piscicultură din țara noastră. A funcționat la Iași timp de 25 de ani, până în 1940, când
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
1965). După absolvirea facultății, a lucrat ca profesor de matematică la Liceul din Dorohoi (jud. Botoșani) (1965-1968). În anul 1968, a fost angajat ca asistent universitar de matematică la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași, ajungând până la gradul didactic de conferențiar doctor. Între anii 1973-1975, a fost detașat ca profesor la Facultatea de Matematica din Oran (Algeria). În anul 1979 a obținut titlul științific de doctor în matematică. Constantin Simirad a intrat în politică în anul 1991, înscriindu-se în Partidul
Constantin Simirad () [Corola-website/Science/306819_a_308148]
-
(n. 26 decembrie 1927, Voinești, Iași - d. 11 decembrie 2011) - lingvist român. Absolvent al Facultății de Litere din Iași, secția română-germană (1950), apoi membru al "Catedrei de limba română al Universității ieșene", pe rînd asistent, lector, conferențiar și profesor. A avut responsabilități publice, fiind șef de Catedră, prodecan, decan și prorector, la Catedra de limba română, Facultatea de Litere, respectiv la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași. Lector de limba română la: Universitatea Humboldt, Berlin (1958-1962) și la
Vasile Arvinte () [Corola-website/Science/306936_a_308265]
-
din anii 30 ai sec. XX. s-a născut la data de 21 septembrie 1912, în satul Caragaș (raionul Slobozia). A absolvit Institutul Pedagogic din Tiraspol (1937), obținând ulterior titlul științific de doctor habilitat în istorie. A lucrat succesiv în calitate de conferențiar și decan (1940) al Facultății de Istorie al acestui Institut. În perioada celui de-al doilea război mondial a fost lector la Institutul Pedagogic evacuat la Buguruslan; își susține în această perioadă teza de doctor în științe istorice. După război
Iachim Grosul () [Corola-website/Science/307801_a_309130]
-
Facultatea de Mine și Metalurgie la Institutul Politehnic București (1943). A continuat studiile la Institutul de Mine din Leningrad (1946-1948), obținând profesia de bază de "inginer mine". A luat doctoratul în U.R.S.S. (1948-1952). A fost director de studii și conferențiar la Institutul Cărbunelui din Petroșani, din ianuarie 1952, apoi profesor și șef de catedră la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București. După 23 august 1944 a devenit membru al UTM iar în septembrie 1945 a devenit membru
Bujor Almășan () [Corola-website/Science/308328_a_309657]
-
ulterior titlul științific de doctor în științe militare. A îndeplinit funcțiile de ofițer în Direcția Operații a Marelui Stat Major (1952-1954), șef al Secției P.L. din Comandamentul Trupelor Chimice, comandant al Școlii de Ofițeri de Chimie (septembrie 1960 - iunie 1961), conferențiar la Academia Militară (1961 - 1968), comandantul Trupelor Chimice (23 ianuarie 1968 - 3 ianuarie 1990) și comandant al garnizoanei București. A fost înaintat la gradele de colonel (1968), general-maior (decembrie 1972) și apoi la cel de general-locotenent (august 1984). Mihai Chițac
Mihai Chițac () [Corola-website/Science/308372_a_309701]
-
Iași; 1990-1992: redactor la Editură Universității „Al. I. Cuza”, Iași; 1991-1999: redactor principal (publicist comentator) la revista „Contemporanul”, București, a Ministerului Culturii din România; 1992-1997: șef departament cultural la ziarul „Monitorul”, Iași, (astăzi, „Ziarul de Iași”); 1996-2007: lector și apoi conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalism și Științele Comunicării al Facultății de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași; 1998-2000: realizator al emisiunii „Exerciții de înțelegere” - talk-show, Radio Nord-Est, Iași; din 2007: conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalism și Științele Comunicării al Facultății de
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
Monitorul”, Iași, (astăzi, „Ziarul de Iași”); 1996-2007: lector și apoi conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalism și Științele Comunicării al Facultății de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași; 1998-2000: realizator al emisiunii „Exerciții de înțelegere” - talk-show, Radio Nord-Est, Iași; din 2007: conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalism și Științele Comunicării al Facultății de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași; 1996: bursă de studiu pentru Limba și cultură italiană, oferită de Provincia Liguria, Italia, la Genova; 1996 (septembrie): susține, la "Universitatea Victoria", British-Columbia, CANADA
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
teza: "Sfanțul Duh în Ortodoxie și în preocupările ecumeniste contemporane"). A fost inginer agronom (1953 - 1955), preot paroh în Lisa - protopopiatul Făgăraș( 1955 - 1970) și Daneș - protopoiatul Sighișoara (1970 - 1976), spiritual ÎI (asistent) în febr.- sept. 1976, apoi spiritual I (conferențiar) la institutul Teologic Universitar din București (1976- 1983), suplinitor al catedrei de Teologie Dogmatica și Simbolică (1980-1983) la acelasi Institut, profesor titular la catedră de Morală de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (din 1 nov. 1983, acum pensionat). Vaste preocupări
Ilie Moldovan () [Corola-website/Science/308451_a_309780]
-
susținut teza de doctor habilitat în științe tehnice în anul 1994, specialitatea „Calculatoare, sisteme și rețele”. 1977-1985 - lector-asistent, lector superior la catedra Tehnică de calcul, Institutul Politehnic din Chișinău. 1985-1986 - Universitatea din Londra, lucru științific și academic. 1987-1999 - lector superior, conferențiar la catedra Tehnică de calcul, Institutul Politehnic din Chișinău. Din 1996 - Vice-președinte și director executiv al Comitetului Național din Republica Moldova al Societății Tehnico-științifice Internaționale în Inginerie Optică SPIE (SPIE-Moldova). 1998-2001 - membru al Consiliului pentru Resursele Informaționale și Informatizare pe lângă președintele
Veaceslav Leontie Perju () [Corola-website/Science/308493_a_309822]
-
de Matematică și Fizică a Universității din București, secția Matematică. În 1965 obține doctoratul în matematică la Universitatea din București. În perioada 1951 - 1955 este asistent la Institutul de Construcții din București. Între 1950-1976 ocupă succesiv postul de asistent, lector, conferențiar și profesor la Universitatea din București. Concomitent a activat și în cadrul Institutului de Matematică al Academiei ca director adjunct (1965-1975). Începând cu 1966, predă cursuri speciale la Universitatea din Ottawa. Matematician român stabilit în S.U.A. (1976), Professor Emeritus Florida University
Nicolae Dinculeanu () [Corola-website/Science/307386_a_308715]
-
reviste științifice și în câteva volume - dintre care monografia "Mareele planetei Pământ (The Tides of the Planet Earth)" rămâne până astăzi referința de bază în acest domeniu. Cariera didactică și-a desfășurat-o la "Universitatea Catolică din Louvain": docent (1964), conferențiar de geodezie, gravimetrie și geodinamică (1967), profesor (1972). Discipolii săi își amintesc, pe lângă covârșitoarea sa autoritate științifică, spontaneitatea cu care aborda discuția și își sprijinea colaboratorii. A fost și un distins umanist, cu interese mergând de la literatură, istorie și politică
Paul Melchior () [Corola-website/Science/307396_a_308725]
-
de amiral - cu patru stele, în retragere . După trecerea să în rezervă, viceamiralul (r.) dr. Traian Atanasiu preda la Facultatea de Marină Militară din cadrul Academiei Navale Mircea cel Bătrân în calitate de lector universitar la Catedră de Stiinte Nautice (2004-2005) și apoi conferențiar universitar (din anul 2006). În prezent, el este șeful Catedrei de Stiinte nautice și preda cursurile de Navigație estimată și costiera, Navigație ortodromica și electronică și Cinematica navală. A publicat trei cărți ("Cinematica navală. Principii teoretice ale manevrei tactice a
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
participând la 9 comunicări științifice și fiind autorul unei inovații și coordonatorul a două contracte de cercetare. Este membru al următoarelor organizații profesionale: Liga Navală Română, Clubul Amiralilor din România și Asociația Cadrelor Militare în Rezervă. Din anul 2007 este conferențiar universitar în cadrul Universității Maritime din Constantă, Facultatea de Navigație. În urmă măsurilor de austeritate din 2010 luate în învățământul superior dar și legate de pensionarii militari, devine profesor-asociat în cadrul Universității Maritime. Numele amiralului Atanasiu a fost vehiculat într-un scandal
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]