6,908 matches
-
reconcilierea concepțiilor și intuiților despre moral] cu percepțiile și intuițiile despre Dumnezeu, despre bun]tatea și puterea Să. În mod normal, aceste argumente au cea mai mare semnificație pentru cei care împ]rt]șesc percepții și intuiții a c]ror consistent] este în joc (de exemplu, existența unui Dumnezeu omnipotent și binevoitor a c]rui voinț] este identic] cu binele). O semnificație mai general] poate fi atribuit] argumentelor care doresc s] întemeieze o teorie teist] a eticii pe presupunerea c] Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceste argumente nu îi vor demonstra totuși unui nonteist faptul c] etică depinde de religie. Ele ar putea cel mult ar]ta c], dac] Dumnezeu exist] și are atributele divine obișnuite, atunci etică ar putea s] depind] (în cazul argumentelor consistentei) sau ar depinde de religie (în cazul argumentelor teismului). Referințe Adams, R.M.: 'A modified divine command theory of ethical wrongness', Religion and Morality, ed. G.Outka and J.P.Reeder (New York: Anchor/Doubleday, 1973). Reeditat] în Divine Commands and Morality, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Sanda Cordoș și Ruxandra Ivăncescu), care se prezintă reciproc prin câte un portret eseistic, fiecare dispus tipografic pe o coloană a paginii, iar la „Transfocator” mai mulți critici scriu despre cărțile celor invitați. Încă de la sfârșitul anilor ’90 revista alcătuiește consistente „dosare” tematice, precum Parisul nostru de la A la Z (11/1997), unde scriu Gheorghe Crăciun, Simona-Grazia Dima, Dumitru Micu, Cornel Regman, Constantin Abăluță, Horia Ursu, Mihai Dragolea. Această modalitate devine în scurtă vreme curentă, în anii 2000 fiecare număr găzduind
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
prin contrast cu lumea citadină, generează un sentiment intens, ce răzbate din mai toate poemele. Neologismele și metaforele complicate, într-un fel chiar greoaie, din versurile începătoare au dispărut aproape complet, înlocuite de tendința spre esențializare. Bogăția imagistică devine mai consistentă, ca, de exemplu, în poemul Veghe: „Mai aproape, în lut, / Clipele sună veacuri de ger și promoroacă; Praguri puține-ai trecut / Și ceașca de soare e seacă”. În Poeme de Nord (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români) V. tinde spre o
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Amis ș.a. Un eseu monografic, Alan Brownjohn and the Desperado Age (2003), consacră V. acestei figuri marcante a literaturii contemporane engleze, creator de școală poetică. Sunt comentate și câteva romane, aflate la limita dintre lirism și narațiune, iar un capitol consistent examinează critica sa literară și culturală, cu impact major în epocă. V. debutează ca poetă cu placheta 1, 2, 3 (1997), intimistă, feministă și postmodernă, amestec original de versuri în limbile română și engleză, monologuri sentimentale și dialoguri erotice „imaginare
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
1992), La Terre et l’Écrit. De la découverte archéologique au texte scientifique et littéraire (Montbrison, 2000) ș.a. Volumul Teoriile simboliste românești va fi reluat și amplificat în Poetici simboliste în România și Franța (1999), unde V. dă o lucrare academică consistentă, cumpănit structurată și redactată cu rigoare. Cercetarea este una de erudiție, de recenzare și interpretare a informației. Deși obiectul ei ține în principal de istoria și teoria literară, definitoriu pentru felul în care a fost concepută e caracterul interdisciplinar, autorul
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
românesc le-au făcut cunoscute în numeroase intervenții de natură fragmentară, nesistematică, într-un limbaj nu atât conceptual, cât predominant eseistic, polemic și chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile teoretice consistente ale lui Ovid Densusianu, N. Davidescu, Pompiliu Păltănea, Ion Minulescu, Ștefan Petică, ci și la acelea oarecum întâmplătoare, i se adaugă comentariile interpretative, extinse până la situarea problematicii într-o perspectivă culturală amplă, fiind de semnalat referirile la filosofia germană, la
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
qi-ului și sistemului digestiv. De asemenea, să nu mâncăm supe sau alte mâncăruri prea fierbinți, să nu mâncăm a doua zi ceea ce a rămas și s-a stricat peste noapte și să luăm un mic dejun hrănitor, un prânz relativ consistent și o cină ușoară. Aceste precepte au fost aplicate cu succes de chinezi de atunci Încoace. Este uimitor faptul că, atunci când s-au făcut aceste descoperiri, nu se auzise de vitamine. La fel de surprinzător este și faptul că tratamentele alimentare create
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și nu mai avem cum să știm cât de mult am mâncat până e prea târziu. Strămoșii chinezilor au spus că o persoană normală nu trebuie să mănânce de mai mult de trei ori pe zi, adică un mic dejun consistent, foarte hrănitor, un prânz cu cantitatea cea mai mare de hrană și o cină cu cantitatea cea mai mică de hrană dintre toate trei. După ce am dormit o noapte Întreagă, fără să mâncăm, sistemul nostru digestiv funcționează la capacitatea maximă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și sănătate. Lista cu ceea ce trebuie să facem În privința hranei Să mâncăm la micul dejun fulgi de ovăz sau zeamă de orez. Se recomandă aceasta deoarece la scurt timp după trezire stomacul nu este pregătit pentru mâncăruri mai grele, mai consistente. Fulgii de ovăz sau zeama de orez aduc stomacul la nivelul lui optim de funcționare și generează salivă, o substanță vitală pentru digestie și pentru starea generală de sănătate. Să luăm un mic dejun bogat (dar nu peste măsură), Însă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
PD și PDL, partidul fostului prim-ministru Petre Roman). Alegerile locale și generale din noiembrie 2004 amplifică tendința sugerată de precedentele scrutine electorale din 2000, cu un PDSR (devenit acum PSD) mult mai vizibil în județul Constanța și un PD consistent în județul Tulcea - evoluție electorală puțin previzibilă în primul deceniu de după 1989. Această nouă ordine electorală stabilită în județele Dobrogei este cu atât mai vizibilă la alegerile locale și cele generale din 2008. La alegerile pentru consiliile locale din județul
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
profesională Leonardo da Vinci, care, din 2007, este parte a programului integrat de lifelong learning, ceea ce denotă abordarea integrată a educației de-a lungul întregii vieți. Potrivit noilor modificări de accente, chiar dacă pentru formarea profesională se depune efortul cel mai consistent, aceasta nu se mai reduce la aspectul tehnic, ci privește competențele mai complexe, necesare la locul de muncă, transversale (de exemplu, de comunicare, sociale etc.). Educația pentru cetățenie democratică și pentru participare activă la viața socială este o sarcină importantă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoretică sau în discursuri teoretice, numărul mic de publicații cu referire la teoria educației adulților fiind grăitor în acest sens. Pe de altă parte, este paradoxal cât de frecvent se punctează că educația adulților suferă de lipsa unei construcții teoretice consistente; - deși teoria ne ajută să menținem o distanță critică față de acțiunea practică concretă, punctând soluții alternative și inovații, ferind educația adulților de pericolul instrumentalizării, practicienii tind să-și piardă interesul în dezvoltările teoretice actuale în educația adulților, în condițiile instalării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a învățării de-a lungul întregii vieți, elementele pozitive semnalate ne determină să afirmăm că există premisele și oportunitățile pentru a o realiza, aceasta nefiind însă numai responsabilitatea politicii decidenților educaționali, ci și a noastră, a tuturor, presupunând o mai consistentă angajare a societății civile, eforturi reunite, schimbarea mentalităților, deschidere și receptivitate la nou și dorința fiecărui adult de a-și îmbunătăți condiția și de a se dezvolta personal. 2.4. Finanțarea educației adulților în Româniatc "2.4. Finanțarea educației adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
produse la nivelul participanților în cadrul unui curs de formare, sau de obiective operaționale, ce au mai mult un rol de îmbunătățire ulterioară a calității operațiilor unui program (au în vedere programul de formare ca întreg), ele trebuie să fie fezabile, consistente și realiste. Obiectivele trebuie formulate clar, concis și simplu. În proiectarea unei activități de formare, cel/cei care o realizează trebuie să țină seama de câteva condiții formulabile astfel: - concepeți obiective ce reflectă ceea ce vor învăța participanții, schimbările produse în urma
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de cunoștințe și experiență, foarte diferit de la individ la individ, dar, oricum, consistent, care le facilitează clar comunicarea până la înțelegere, inclusiv (dar nu întotdeauna și dincolo de ea, până la retenție sau acceptare), știut fiind faptul că mulți dintre cursanții/educabilii adulți nu răspund ușor la solicitări, fiind mult mai rezistenți decât educabilii copii sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înmagazinează semne și semnale noi, mai rar folosite, cu anumite dificultăți funcționale (dar care intră treptat în „vocabularul activ”), parte ce reprezintă așa-numitul „vocabular pasiv” al persoanei. Repertoriul de semne al adulților este, evident, mult mai extins și mai consistent decât în cazul tinerilor și, mai ales, al copiilor și cu cele două zone amplu dimensionate și relativ stabile, „osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele două zone amplu dimensionate și relativ stabile, „osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate, în ciuda acestoravantaje, și mult mai eterogen, mai amalgamat, chiar eteroclit, inegal în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tip care au scopuri diferite. Singurul criteriu care justifică sintagma management al organizaților de educație a adulților este dat de tipul de activitate. Educația adulților este oactivitate liberală, care conține expertiză și care, în mod normal, are o valoare adăugată consistentă. Pentru că activitatea de educație a adulților cuprinde, în sine, multe elemente de management, formatorul de adulți fiind, practic, un manager de formare, specifică este tendința organizațiilor de educație a adulților de a suprareglementa și de a proceduraliza majoritatea activităților organizaționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
progresul individual/instituțional, dezvoltare socială, integrare, comunicare și schimb de experiențe, precum și cunoaștere. Lucrul în rețea implică numeroase avantaje, precum: capacitatea membrilor acesteia de a coopera, de a se adapta și integra. Datorită unui flux informațional, cantitativ și calitativ din ce în ce mai consistent (viteza de răspândire, calitatea și cantitatea informației), devine prioritară cunoașterea sursei de informare - activitatea în rețea presupune economie de timp (procesarea unei cantități mari de informație într-un timp relativ scurt, având la dispoziție variate surse). Cooperarea din cadrul unei rețele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau două, un weekend) sau de tipul conferințelor (cicluri de conferințe), dar mai puține cursuri de durată medie (trei luni până la un semestru, finalizate cu un certificat), ce intră în tipologia anterior menționată, însă care reprezintă totuși partea cea mai consistentă de ofertare a instituției și pentru care vom face considerații manageriale în acest subcapitol. În activitatea de proiectare, trebuie să avem în vedere problematica distinctă de proiectare didactică, respectiv cea a organizării și derulării cursului, strâns legată, desigur, de concepția
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reprezentat de organizațiile care doresc să obțină profit din educație. În pofida unor opinii destul de ferme care consideră că educația nu este, prin definiție, profitabilă, cuantificabilă și pe termen scurt, în realitate, există pe piață servicii de educație care obțin profituri consistente, fie că sunt centre de învățare a limbilor străine, fie că sunt organizații de dezvoltare a abilităților manageriale sau de calificare profesională. Consilierea organizațiilor de educație a adulților se circumscrie unei diversități de organizații și scopuri organizaționale. Dacă în sectorul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesională Leonardo da Vinci, care, din 2007, este parte a programului integrat de lifelong learning, ceea ce denotă abordarea integrată a educației de-a lungul întregii vieți. Potrivit noilor modificări de accente, chiar dacă pentru formarea profesională se depune efortul cel mai consistent, aceasta nu se mai reduce la aspectul tehnic, ci privește competențele mai complexe, necesare la locul de muncă, transversale (de exemplu, de comunicare, sociale etc.). Educația pentru cetățenie democratică și pentru participare activă la viața socială este o sarcină importantă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoretică sau în discursuri teoretice, numărul mic de publicații cu referire la teoria educației adulților fiind grăitor în acest sens. Pe de altă parte, este paradoxal cât de frecvent se punctează că educația adulților suferă de lipsa unei construcții teoretice consistente; - deși teoria ne ajută să menținem o distanță critică față de acțiunea practică concretă, punctând soluții alternative și inovații, ferind educația adulților de pericolul instrumentalizării, practicienii tind să-și piardă interesul în dezvoltările teoretice actuale în educația adulților, în condițiile instalării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a învățării de-a lungul întregii vieți, elementele pozitive semnalate ne determină să afirmăm că există premisele și oportunitățile pentru a o realiza, aceasta nefiind însă numai responsabilitatea politicii decidenților educaționali, ci și a noastră, a tuturor, presupunând o mai consistentă angajare a societății civile, eforturi reunite, schimbarea mentalităților, deschidere și receptivitate la nou și dorința fiecărui adult de a-și îmbunătăți condiția și de a se dezvolta personal. 2.4. Finanțarea educației adulților în Româniatc "2.4. Finanțarea educației adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]