14,043 matches
-
susțină că, de fapt, a fost o «vizită oficială», practic echivalentă cu o «vizită de stat». O insistență fără obiect, pentru că documentele vremii vor Înregistra caracterul vizitei, așa cum a fost oficial anunțată de partea americană. În ultima instanță Însă, conținutul convorbirilor și al Înțelegerilor Încheiate determină importanța unei astfel de vizite, și nu caracterul acesteia”. Un al doilea element, la fel de important, este viziunea asupra drepturilor omului. Faptul că un regim totalitar nu punea nici un preț pe drepturile fundamentale nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sînt incluse și unele informări ale diplomaților de rang mai mic, mergînd În aceeași linie) se inspiră atît din surse publice (discursuri ale personalităților politice din țările respective, conferințe de presă, emisiuni de televiziune, articole de ziar), cît și din convorbiri particulare cu alți membri ai corpului diplomatic sau cu factori de decizie - desigur, niciodată cu reprezentanți ai opoziției. Faptele sînt relatate conștiincios, perspectiva fiind Întotdeauna, așa cum e firesc, aceea a puterii comuniste. Din acest punct de vedere, analizele sînt extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Austria. Documentele Înseși Îngăduie nuanțarea acestei teze, dar nu contestarea ei. Oricum, principalul cîștig dobîndit este deplasarea momentului În care s-a negociat România În schimbul Greciei (și al Poloniei) de la Ialta, cum se mai afirmă Încă adeseori, la Moscova, În cadrul convorbirilor bilaterale anglo-sovietice din octombrie 1944. Ba chiar, dacă se cercetează cu luare-aminte această corespondență, devine clar că Încă din mai 1944, deci Înainte de cotitura de la 23 august, Churchill Își formase părerea pe care, mai tîrziu, o va apăra față de Roosevelt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Iugoslaviei În cel puțin trei state independente - Croația, Slovenia și Serbia! Cel mai interesant e Însă un pasaj din memoriile lui Cordell Hull, publicate În 1948 și, pare-se, nefolosite de istoricii români. Fostul secretar de stat se referă la convorbiri purtate cu guvernul de la București cîndva În timpul asediului Odessei, deci Înainte de 16 octombrie 1941: „Românii ne-au asigurat că nu vor ocupa decît teritoriile obținute de Rusia În 1940 prin pactul secret Ribbentrop-Molotov și că vor păstra o poziție defensivă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a purtat discuții cu politicienii din toate partidele, cu oameni de afaceri, precum și cu reprezentanți ai armatei sovietice de ocupație. Între Sofia și București, Ethridge a făcut, Între 12 și 19 noiembrie 1945, o deplasare la Moscova, unde a avut convorbiri cu oficiali sovietici, inclusiv cu A.I. VÎșinski. Dilema Washingtonului la sfîrșitul anului 1945 era: ori se menține pe pozițiile adoptate la Ialta și Potsdam, ori lasă Balcanii În sfera de dominație a URSS. Ethridge a sintetizat aceste chestiuni În Memorandumul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Park, Record Group 59 file 871.00/12-745. Însă Ulrich Burger a apelat la microfilmele aflate la Bayerische Staatsbibliothek München. Department of State. Internal Affairs of Romania. Decimal File 871, Film R 87/51, Rolle 2. Microfilmele utilizate nu conțineau convorbirile cu unele persoane pe care Mark Ethridge le contactase În misiunea sa la București (p. 98). E posibil ca respectivele interviuri să se afle În arhivele americane și să apară În urma unor noi investigații. Prima secțiune importantă din document este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
privește atitudinea față de URSS, Ethridge credea că acesteia trebuia să i se vorbească În singurul mod inteligibil pentru ea. În scrisoarea pe care a Înaintat-o secretarului de stat J. Byrnes, la 8 decembrie 1945, M. Ethridge aprecia că, În urma convorbirilor pe care le purtase cu peste 300 de persoane, guvernele din România și Bulgaria nu erau reprezentative, democratice, În spiritul Ialtei. E important de menționat cu cine s-a Întîlnit trimisul Departamentului de Stat la București. Au fost membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-și bine „poezia”); generalul Rășcanu (oportunist, lăudîndu-i pe comuniști); Ștefan Voitec (banal); Lucrețiu Pătrășcanu (inteligent, capabil să discute, dar prizonierul propriei orientări politice); Ana Pauker (l-a apreciat pe Ethridge ca „persoană periculoasă”, reprezentînd „o dublă amenințare”; comparativ cu alte convorbiri cu membri ai guvernului, cea cu Pauker a fost foarte lungă, dovadă și a interesului special pe care Îl manifestau americanii față de un personaj atît de misterios și perceput ca adevăratul nr. 1 În comunismul românesc al momentului); Iuliu Maniu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu Pauker a fost foarte lungă, dovadă și a interesului special pe care Îl manifestau americanii față de un personaj atît de misterios și perceput ca adevăratul nr. 1 În comunismul românesc al momentului); Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Liberal (o convorbire foarte lungă; i-a făcut lui Ethridge o schiță a istoriei recente a României, insistînd pe instalarea guvernului Groza, nereprezentativitatea acestuia și lipsa libertăților, comunizarea accentuată; antisovietismul/anticomunismul, ca și filoocidentalismul lui Maniu erau nedisimulate, el credea că sovieticii ar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Relations, ed.cit., p. 47. Vezi si Idem, „Romanians”, in Stephan Thernstrom (ed.), Harvard Encyclopedia of American Ethnic Groups, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Massaschusetts and London, England, 1981, p. 880. Cf. P., „Emigrarea În Statele Unite (1905-1906)”, Convorbiri literare, Iași, nr. 5, mai 1907, pp. 536-537; M., „Emigrarea spre America”, Convorbiri literare, nr. 6, iunie 1907, p. 655; „Emigrările”, America, 16 februarie 1908, p. 1; G.C., „Emigrarea În Statele Unite În 1906-1907”, Convorbiri literare, nr. 4, Aprilie 1908, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Harvard Encyclopedia of American Ethnic Groups, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Massaschusetts and London, England, 1981, p. 880. Cf. P., „Emigrarea În Statele Unite (1905-1906)”, Convorbiri literare, Iași, nr. 5, mai 1907, pp. 536-537; M., „Emigrarea spre America”, Convorbiri literare, nr. 6, iunie 1907, p. 655; „Emigrările”, America, 16 februarie 1908, p. 1; G.C., „Emigrarea În Statele Unite În 1906-1907”, Convorbiri literare, nr. 4, Aprilie 1908, pp. 471-472; „Ce oferă Statele Unite emigranților”, America, 5 noiembrie 1911, p. 1; C.R. Pascu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Cf. P., „Emigrarea În Statele Unite (1905-1906)”, Convorbiri literare, Iași, nr. 5, mai 1907, pp. 536-537; M., „Emigrarea spre America”, Convorbiri literare, nr. 6, iunie 1907, p. 655; „Emigrările”, America, 16 februarie 1908, p. 1; G.C., „Emigrarea În Statele Unite În 1906-1907”, Convorbiri literare, nr. 4, Aprilie 1908, pp. 471-472; „Ce oferă Statele Unite emigranților”, America, 5 noiembrie 1911, p. 1; C.R. Pascu, „Cum sînt tratati imigrantii”, America, 3 februarie 1916, p. 1; „Imigrarea româneasca În America de la Unire Încoace”, America, 15 mai 1922
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Radio Liberty, The University Press of Kentucky, Lexington, 2000. Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Fundația Academia Civică, București, 1997, p. 107. Cele mai importante acțiuni În acest sens au fost condamnarea invaziei sovietice din Afganistan și contribuția la deschiderea convorbirilor egipteano-israeliene, În 1978. Culminînd cu participarea la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, boicotate de restul țărilor comuniste. Revine obsesia părții române pentru informarea exclusiv din surse guvernamentale. În 1931, 61 de locuințe construite prin credite de la Societatea comunală pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
istoria artei la Facultatea de Teologie a aceleiași universități, la Academia de Artă „George Enescu”. Este doctor în filologie din 1976. Debutează în 1965 la „Iașul literar” și colaborează cu articole de teorie literară și comentarii de artă la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Arta plastică”, „Ateneu”, „Moldova” ș.a. A folosit uneori pseudonimul George Perfir. Preocupat de delimitarea conceptului de sentiment al naturii în opera literară, M. i-a consacrat o substanțială monografie, Sentimentul naturii în proza
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
Cluj, iar în 1955 la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, unde a predat până la pensionare, în 1971. A colaborat la „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Manifest”, „Revista de filosofie”, „Însemnări ieșene”, „Jurnalul literar”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Convorbiri literare”, „Teatrul” ș.a. Debutează editorial în 1933 cu volumul Gânditori și aspecte, în care se află in nuce multe idei caracteristice ale scrierilor sale de mai târziu. Axa teoretică e constituită de asocierea sistematică a esteticii cu psihologia, în sensul
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
Făt-Frumos”, în care tipărește poezii apreciate de redactorii „Sămănătorului”. Făcându-și un nume, în 1906 pleacă la București, unde, în timp ce lucrează ca bibliotecar, apoi ca inspector al bibliotecilor patronate de Casa Școalelor, își continuă activitatea literară. Participă la înființarea revistei „Convorbiri critice” (1907), în care îi apare adesea și semnătura, își face debutul editorial cu Zări senine (1908), iar în 1911 devine membru al Societății Scriitorilor Români. A colaborat cu versuri și proză și la alte periodice, mai susținut la „Sinaia
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
apare adesea și semnătura, își face debutul editorial cu Zări senine (1908), iar în 1911 devine membru al Societății Scriitorilor Români. A colaborat cu versuri și proză și la alte periodice, mai susținut la „Sinaia”, „Sămănătorul”, „Literatură și artă română”, „Convorbiri literare”, „Steagul”, „Sburătorul”, „România nouă” (Cluj). Titlul Zări senine circumscrie un spațiu liric dominat de dorința de înălțare „din lumea veșnicelor patimi”, de aspirația spre edenul florilor și al luminii. Starea poetică este aproape echivalentă cu o baie de imagini
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Debutează cu versuri, aproape concomitent, în revistele „Familia” și „Amfiteatru” (1974), fiind prezentat de Ștefan Aug. Doinaș, respectiv de Constanța Buzea. Între 1979 și 1982 ocupă funcția de secretar general de redacție la „Opinia studențească”. Colaborează la „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. Prima plachetă de versuri, Nunta în sâmbure (1975), apare în caseta Zece poeți tineri și se bucură de o bună primire. De altfel, anul următor obține Premiul „Nicolae Labiș”. Amiaza câmpiei (1977) este cartea prin
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
1971-1974), director al Departamentului Central European (1981-1984), consilier (1989). A mai fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1987-1988). Din 1994 este însărcinat cu afaceri ad-interim la Ambasada Română din Macedonia. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ș.a. Debutează ca traducător în 1970 și își publică prima carte, monografia Republica Populară Polonă, în 1972 (în colaborare cu Lucia Badea). Monografia Ioan Paul al II-lea, papă pentru mileniul al III-lea (2000), bogat nutrită documentar
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
Grimberg, maistru electrician. Urmează în orașul natal Liceul „Dimitrie Cantemir”, Liceul de Artă „Octav Băncilă”, secția de muzică, și Facultatea de Construcții Civile și Industriale a Institutului Politehnic „Gh. Asachi”, luându-și licența în 1976. Colaborează cu poezie la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Revista cultului mozaic”, „Ramuri”, „Dacia literară”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. Frecventează cenaclul ieșean Junimea. Între 1990 și 1991 lucrează ca redactor la Editura Omnia din Iași. Emigrată în Israel în 1991, este inginer constructor la Societatea
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
numai al peisajului fizic sau social și istoric din ținuturile îndepărtate străbătute cu diferite prilejuri, ci și un „reporter” al propriei interiorități, ca și al peisajului teoriilor și doctrinelor științifice sau religioase etc. Contribuția lui ca publicist, prin volumele de convorbiri, reportaje și însemnări de călătorie, rămâne notabilă, cu observația că, la fel ca și în poezie, textele din anii ’50-’60 sunt marcate de scăderile decurgând din compromisurile specifice epocii. O mențiune specială merită Ucigașul și floarea (1970), un „antiroman
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
și supraviețuire, Chișinău, 1992; Poezii - Poèmes, ed. bilingvă, tr. Radu Cretzeanu, Andrée Fleury, Ion Matei și Paul Miclău, București, 1997; Proze, București, 1998; Ecosofia, București, 2001; Îmblânzirea fiarei din om sau Ecosofia, București, 2001; Sub 50 de stele, București, 2002; Convorbiri în amurg, București, 2002; Cinci jurnale de bord și coroana de spini, București, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Solomon, Elogiul pământului natal, GL, 1955, 39; Eugen Atanasiu, „Întoarcerea în patrie”, RMB, 1955, 3430; Victor Bârlădeanu, Două cărți despre realitatea sovietică, CNT
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
condamnarea la închisoare. Exegetul reține și comentează acuza lui N. Iorga de colaboraționism cu autoritățile de ocupație, dar îmbrățișează fără rezerve opiniile lui Slavici din volumul Închisorile mele. Interesul lui M. pentru epoca marilor clasici este vizibil și în studiul „Convorbiri literare” și spiritul critic (1972), o radiografiere a revistei Junimii în prima ei perioadă, demers realizat prin prisma ideilor critice ale lui Titu Maiorescu, ceea ce este lăudabil în anii ‘70, când se fac eforturi pentru reinstaurarea criteriului estetic în judecata
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
însoțite de prefețe și de aparatul critic necesar profesorilor, elevilor și studenților din operele lui Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuță, Alexandru Sahia, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș. SCRIERI: Alexandru Sahia, București, 1961; Ioan Slavici, București, 1965; „Convorbiri literare” și spiritul critic, București, 1972; Lumea operei lui Sadoveanu, București, 1976; Umanitatea sadoveniană de la A la Z, București, 1977; Lecturi fidele, București, 1979; Mihail Sadoveanu. 100 de ani de la naștere, București, 1980; Varietăți literare, Craiova, 1982; Concordanțe și controverse
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
revista „Foc tânăr”, apărută la Roman. Tot acum îl frecventează pe M. Blecher, care îl pune în legătură cu Sașa Pană. Se apropie mai mult de grupul de la publicațiile literare brașovene „Frize” și „Front literar”. A mai colaborat la „Bilete de papagal”, „Convorbiri literare”, „Almanahul ziarului «Curentul»”, „Curentul magazin literar”, „Floare de foc”, „Munca literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Familia”, „Însemnări ieșene”, „Cuvântul liber”, „Jurnalul literar”, „Abecedar”, „Manifest”, „Meridian”, „Teatrul Național”, „Claviaturi”, „Acțiunea literară”, „Afirmarea”, „Flori de câmp”, „Pan”, „Veac nou”, „Viața românească”, „România
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]