4,262 matches
-
de dimensiuni variabile au originea pe fața costală a ventriculului drept, încrucișează superficial artera coronară dreaptă și perforează marginea auriculului drept pe care îl drenează. Există unele vene cardiace anterioare care se unesc cu venele cardiace mici. * Circulația limfatică a cordului Fluxul limfatic cardiac trece din capilarele limfatice spre vasele epicardice, care urmează traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
urmează traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi ai grupului traheobronșic, situat între aortă și vena cavă superioară. * Inervația cordului Inervația cordului este extrinsecă și intrinsecă. Inervația intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi ai grupului traheobronșic, situat între aortă și vena cavă superioară. * Inervația cordului Inervația cordului este extrinsecă și intrinsecă. Inervația intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi ai grupului traheobronșic, situat între aortă și vena cavă superioară. * Inervația cordului Inervația cordului este extrinsecă și intrinsecă. Inervația intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și sistemul ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și sistemul ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
extrem de variabilă ceea ce complică abordul chirurgical. Fibrele vagale preganglionare se distribuie ganglionilor cardiaci iar fibrele postganglionare asigură inervația nodulilor sinoatriali și atrioventriculari având un efect primar cronotrop negativ. Plexul cardiac se formează prin anastomoza fibrelor simpatice și parasimpatice la baza cordului, anterior de bifurcarea traheii, superior de bifurcarea trunchiului pulmonar pe fața posteromedială a arcului aortic. Nervul vag stâng inervează preponderent regiunea situată deasupra nodulului atrioventricular, iar nervul vag drept regiunea situată deasupa nodulului sinoatrial. Această distribuție reflectă asocierea embrionară a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
copilului, intensitatea bolii va diminua. În perioada în care copiii sunt instituționalizați apar bolile infectocontagioase, virale sau bacteriene și mai ales reumatismul articular acut grvat de complicații redutabile de tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ales reumatismul articular acut grvat de complicații redutabile de tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ischemică și insuficiența venolimfatică. În cazul sexului masculin mai frecvent apar valvulopatiile aortice de etiologie reumatismală sau luetică. După vârsta de 40 de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu determinism genetic, dintre care menționăm: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală, cardiomiopatia dilatativă și restrictivă, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, etc. * Antecedentele personale Fiziologice: în perioada de activitate reproductivăa femeii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pot determina apariția în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite exudative; o virozele, cu preponderență virusurile gripale A, B pot determina apariția miocarditelor; o hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare de tipul BPOC, astm bronșic, cu apariția cordului pulmonar cronic; o TBC pulmonară poate determina apariția pericarditelor tuberculoase acute uscate sau exudative; o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic; o anemiile severe pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile renale precum glomerulonefrita difuză acută sau subacută, cronică, rinichiul polichistic, pielonefrita cronică pot determina apariția HTA secundară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
lipsi; thymos = suflet) definește o tulburare acută, de scurtă durată, caracterizată prin pierderea bruscă, parțială a cunoștintei, cu menținerea respirației și circulației. Sincopa reprezintă pierderea bruscă, totală a cunoștinței, cu absența pulsului, tensiunii arteriale, bradicardie ce poate ajunge până la oprirea cordului, respirației, însoțită de dispariția tonusului muscular. Cauzele de apariție a lipotimiei/sincopei sunt: vasomotorii - la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de ritm și de conducere. * Cefaleea definește prezența unei dureri constante sau a senzației de apăsare localizată la nivelul extremității cefalice. Durerea pulsatilă, matinală, localizată occipital semnifică prezența hipertensiunii arteriale. Durerea difuză, apărută în timpul nopții sau la trezire este caracteristică cordului pulmonar cronic. * Tulburări auditive pot fi: tranzitorii (acufene) apar în cadrul hipertensiunii arteriale; permanente (tinnitus) apare la pacienții cu o irigare insuficientă a creierului; * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace Examenul obiectiv al aparatului cardiovascular presupune inspecție, palpare, percuție și ascultație
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și șocuri sau sufluri cardiace intense ce au drept corespondent palpator, freamătul. Pacientul se află în aceeași poziție, decubit
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortei); spațiul II i.c. parasternal stâng (aria arterei pulmonare); spațiile III, IV, V i.c. parasternal stâng (aria VD); aria epigastrică (sau subxifoidiană); spațiul V i.c., pe linia medio-claviculară, stângă, la nivelul apexului (sau aria VS). Palparea impulsurilor cordului se efectuează cu pulpele degetelor ținute drept sau oblic pe suprafața toracelui, exercitând o presiune ușoară pentru Z3 și Z4 (zgomote de înălțime joasă) și o presiune mai mare pentru Z1 și Z2 (zgomote de înălțime mare). Freamătul se palpează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
zgomote de înălțime mare). Freamătul se palpează cel mai bine prin intermediul osului, prin aplicarea feței palmare pe torace (cu degetele lipite). Prezența freamătului atrage atenția asupra existenței suflurilor cardiace, respectiv frecăturii pericardice. Șocul apexian Șocul apexian reprezintă impulsul maximal al cordului, mai precis al ventriculului stâng ce poate fi perceput la nivelul peretelui anterior al toracelui. Excepția apare la bolnavii cu dilatare de ventricul drept, arteră pulmonară sau anevrism de aortă, la care impulsul maxim nu coincide cu șocul apexian. Examinatorul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția este metoda care completează diagnosticul de supoziție și folosește tehnica lovirii peretelui toracic digito-digital pentru obținerea unor sunete care reprezintă vibrațiile combinate ale peretelui toracic, plămânului, conținutul aeric al acestuia și cordului. La aceste sunete se vor aprecia intensitatea (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic, de structurile interpuse între peretele toracic și cord), tonalitatea și timbrul. Prin percuție se poate aprecia conturul cordului, mai concret matitatea cardiacă. Aceasta
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
unor sunete care reprezintă vibrațiile combinate ale peretelui toracic, plămânului, conținutul aeric al acestuia și cordului. La aceste sunete se vor aprecia intensitatea (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic, de structurile interpuse între peretele toracic și cord), tonalitatea și timbrul. Prin percuție se poate aprecia conturul cordului, mai concret matitatea cardiacă. Aceasta se realizează prin percuția digito-digitală a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal stâng. Prin percuție se decelează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
conținutul aeric al acestuia și cordului. La aceste sunete se vor aprecia intensitatea (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic, de structurile interpuse între peretele toracic și cord), tonalitatea și timbrul. Prin percuție se poate aprecia conturul cordului, mai concret matitatea cardiacă. Aceasta se realizează prin percuția digito-digitală a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal stâng. Prin percuție se decelează matitatea cardiacă absolută, cordul fiind în contact direct cu peretele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]