4,380 matches
-
un Jubileu (cf. și Is 61,1 ș.u.); o posibilă referință la aceeași situație se mai găsește în Ez 46,17. b) Anul jubiliar se numește în ebraică šĕnat jôbēl deoarece cu acea ocazie se suna din qéren jôbēl, „cornul de berbec” sau pentru că, susțin unii savanți, anul jubiliar era „anul în care era acordat (rădăcina jăbal) ceva”. Utilizarea expresiei se limitează la Lev 25 și 27, texte din „codul sacerdotal”; contextualizarea celebrării se aseamănă foarte mult cu cea din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente anatomice: - șanțul lonaitudinal sacrat care continuă șanțurile vertebrale de la nivelul reaiunii lombare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
traheea și glanda tiroidă. Acțiunea este de a trage laringele în jos. Inervația provine din ansa cervicală a plexului cervical. MUȘCHIUL TIROHIOIDIAN (m. thyrohyoideus) Originea este pe linia oblică a cartilajului tiroid. Inserția terminală se constată la marginea inferioară a cornului mare al osului hioid. Raporturi: - este acoperit de mușchii: omohioidian și sternohioidian; - acoperă: membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid. Acțiunea este de a coborâ osul hioid sau de a ridica laringele. Inervația se produce prin nervul tirohioidian din nervul hipoglos. Mușchii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
stare să vreți”. Și secvența din actul 7, care cuprinde următoarele texte : „Ai luat destui bani moscoviți. N- aveți decît să-i luați ! Lustruiți ciubotele celor pe care îi ocărîți” [25 septembrie 1973]. R.P. Bulgaria trimite la foarfecă Iconostas și Cornul de capră. Filmul bulgăresc Y‑17 are marea problemă că amintește de Argentina și România : Vă rugăm ca în vederea difuzării pe ecrane a filmului bulgar „Y- 17” să se aibă în vedere modificarea prin traducere a numelui eroului din Peron
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cadru omogen și general. După cum o teorema de geometrie elementară îmi dezvăluie din acest moment al devenirii, din complexul calitativ care se chema Euclid, tot așa de puțin că legile atracției, de pildă, din turburea conștiința a lui Newton, comentatorul cornului lui David ; la fel poezia engleză răsfrânge din variația timpului uman doar acea limfatica permanentă, botezata pe nedrept "spiritualitate"82. Gândirea reflexiva (intuiția bergsoniana are această calitate 83), atentă la ea însăși, si epifania, care iluminează un moment de viață
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
apuca / Oalele, / Tindeicile / Și strecurătorile. / Casa / Și masa." 91 După botez, una dintre rugăciunile pe care le rostesc părinții și pe care o învață și copilul, mai târziu, primenește întreaga casă: "Cruce-n casă, / Cruce-n masă, / Cruce-n patru cornuri de casă. " 92 Astfel, ceremonialul nupțial este o continuare a ritualului de inițiere, specific imaginii mitice, dar și o împlinire a omenescului, din perspectiva integrării în existențial.93 Meta-imaginea se înfățișează ca un sincretism al devenirii arhetip-mit în care oratio
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară. / Iar după ce a înserat, / Înapoi când s-a uitat, / Au stat snopii / Ca și drobii, / Clăile / Ca stelele. Mânați, băieței! / Hăi, hăi! / Apoi carele-ncărcară / Și pe toate le cărară / Și jirezi mari că durară / În capul pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vineri, "până a nu răsări soarele".56 La români, unele descântece se bazează doar pe forța simbolică a cuvintelor, altele, însă, au nevoie de diferite obiecte ritualice: apă neîncepută, agheazmă, cruce, plante (ex. alun, cimbru, busuioc), animale (ex. câine, cocoș, corn de cerb), insecte, alimente (ex. aluat, borș, făină, sare, mămăligă), lucruri uzuale (ac, argint viu, cărbune, cuțit, furcă, fus).57 În Bucovina, apa antropomorfă participă direct la ritualul cuvântului, primind ofrandă din partea celui care descântă; "descântătorul", înainte de a începe a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
focul solar, având ca origine apele primordiale. Luna este deopotrivă "poartă a cerului și poartă a infernului". În mitologia generală, luna este divinitate astrală și astru propriu-zis, venerată ca zeu sau zeiță. În hinduism, "sfera lunii" era capătul "căii strămoșilor", cornul lunii fiind emblema lui Shiva. Sărbătoarea lunii, reprezentată de zeița Chang O, este una din cele trei mari sărbători chinezești care are loc în a cincisprezecea zi din luna a opta, pe lună plină, la echinoxul de toamnă, când se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru fixarea sărbătorilor care rememorează marile evenimente cosmogonice. În structura magico-mitică a calendarului, ciclul de 40 de zile, în care este împărțit timpul, se stabilește în funcție de "însemnele" lunii, "luna nouă" sau crai nou, când apare pe cer sub forma unui corn sau seceră, "luna plină" sau "luna veche", când luna luminează în întregime. În funcție de fazele lunii, în viața satului tradițional aveau loc diferite acțiuni magice: rituri de fecunditate și fertilitate, rituri de ascensiune a morților la cer (pe Calea laptelui), credința
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pasionat amorez: „Să faci dragoste este un lucru periculos/Un cerb fericit care și-a atins scopul/Și și-a petrecut noaptea într-o încleștare amoroasă /își imaginează că poate dormi a doua zi/ Dar când haita de câini/ Și cornurile care sună fără oprire/ îl gonesc în câmp deschis, / Simte că nu mai are aer/ Nu mai are forță/ Și îmbuibat de plăceri/ Este ucis de către vânător“ Datorită pasiunii pentru vânătoare, l‘Ile-de France a rămas aproape fără animalele sălbatice
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sare și făină de porumb, peste care se presară praf de mentă uscată. Băi locale și cataplasme cu fiertură de arin negru, cu muștar alb, frunze de podbal, coajă de soc tânăr și verde, cu iarba porcului (știr), coajă de corn, iarba tâlharului și mai ales iarba orbalțului. Legători cu bob fiert, rădăcini de boz, frunze de captalan, castraveți murați, frunze de frasin fierte, iarbă roșie de baltă, sămânță de in cu lapte dulce, măselariță, frunze de mesteacăn și de nuc
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nucă verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat. Ceaiuri din coajă de salcie, cu petale de trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru, ostrățel, pelin, potroacă, puturoasă, rostopască, troscot, țintaură, untul pământului, trifoiște, spini verzi, holeră, sânzâiene. Rachiu plămădit cu antonească, limba vacii, pelin, stroh de fân, vin roșu fiert cu sare, cu rădăcină de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de hrean, frunze de mușcată sau de nalbă și un cățel de usturoi. În cazuri mai grave: Se afuma urechea bolnavului cu balegă de vacă sau de cal, cu cozi uscate de bostan, cu busuioc, semințe de cânepă, pulbere de pe corn de cerb (răsătură), cu rădăcini de iarbă mare, capsule de mac, mutătoare, orbalț, sfredelul pământului, smirnă, coji de usturoi. Legători cu balegă de vită, coaptă și amestecată cu tărâțe de grâu, Înfierbântată și stinse cu borș proaspăt, cu hoștină de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vânt". Vindecarea afecțiunii depinde foarte mult de promptitudinea administrării unor leacuri, dintre care cel mai răspândit și des folosit este zahărul, care "mănâncă", "roade albeața". După ce este bine pisat, făcut pudră, zahărul se suflă În ochiul afectat cu ajutorul unei trestii, corn, tub, hârtiuță sau printr-o bucată de lemn de soc. Adesea, se mai suflă În ochi și zahăr ars În foc, măcinat și dat prntr-o sită deasă. Un remediu străvechi constă În introducerea zahărului pisat Într-un lemn de corn
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
corn, tub, hârtiuță sau printr-o bucată de lemn de soc. Adesea, se mai suflă În ochi și zahăr ars În foc, măcinat și dat prntr-o sită deasă. Un remediu străvechi constă În introducerea zahărului pisat Într-un lemn de corn, care se arde, iar zahărul amestecat cu cenușa rezultată se macină și se suflă În ochiul afectat. La fel se procedează și cu sarea, pregătită În același scop, care se arde Într-un lemn de stejar, se pisează fin și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
anason, flori de soc, de albăstrele sau de păpădie. Peste ochi se pun apoi frunze de măcriș sau de rostopască, puțin opărite. Rostopasca se folosește numai extern. Comprese călduțe pe pleoapa ochilor Închiși, de infuzie din fructe și frunze de corn, o linguriță la o cană cu apă clocotită. Tratamentul se aplică timp de 2 săptămâni. Vederea mai poate fi Îmbunătățită prin: ungerea pleoapelor Închise cu bitter suedez pentru ochi; consum de afine cu miere de albine, 10-20 g pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de brusture, fierte În borș, la care se adaugă tărâțe de grâu, pentru a se Îngroșa. Când un copil avea "pântecăraie", Îl durea burta și voma, i se dădea ceai din coajă de nucă, de pere și coarne (fructe de corn). Dacă "pântecăraia" nu era prea frecventă, se punea ienibahar (făcut praf) Într-o cană cu apă caldă, se adauga puțină miere și i se dădea copilului să bea, În loc de apă. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Decoct de coajă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de gălbinare i se lua sânge de pe frunte, dintre sprâncene, prin tăiere cu briciul, În formă de cruce, de sub limbă sau dintr-o vinișoară de sub buză, de la urechi sau din vârful nasului (!?). Ceaiuri din rădăcină de dud alb, din floarea cornului, crini galbeni, dumbăț, gălbenele, flori de gălbinare, de lumânărică, din fructe de măceșe, rădăcini de măcriș, din nalbă mare, pătlagină, părul caprei, Poala Sf.Marii, rostopască, rozmarin, siminoc, stânjenei galbeni, șofran, rădăcini de ștevie, petale de trandafiri galbeni, țintaură, rădăcină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
trebuia să se Înghită. Tratamentul se repeta 15-16 zile, după care se repeta peste o lună, dacă boala nu era vindecată. În Dobrogea, icterul se trata cu ceaiuri de buruiana gălbinării sau iarba faptului, morcov și hrean, de coajă de corn, lemn galben. Rețetă pentru hepatita C: 1 ½ kg de sfeclă roșie, o legătură de mărar verde, 1 kg de frunze și rădăcină de pătrunjel, o legătură de leuștean, 2 pumni de făină de porumb, o căpățână mare de usturoi și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nemâncate de semințe de dovleac și mujdei de usturoi. Se bea fiertură de măduvă de soc În lapte dulce sau semințe de chimion negru, pisate, cu moare de varză, pe stomacul gol, Înainte de mesele principale, zilnic. Ceai din frunze de corn și de măslin, câte o linguriță, pe nemâncate, zilnic, până la eliminarea totală a ascarizilor. Ceai de secară, amestecată cu scuturătură de la melițatul cânepii, care se bea dimineața, câte o cană, pe nemâncate. Se pune pe buric usturoi pisat și i
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frunze și coajă de mesteacăn tânăr. Deasemenea se făceau băi cu fierturi din căline și semințe de cânepă sau din pălămidă și limba oii, de iarbă grasă, de sporici (buruiana de boală), de frunze și ramuri de alun, plop, cățușnică, corn, de mierea ursului, boz, urzică, prun, păr, măr. La adulți, anemia era tratată cu rachiu de drojdie În care s-a plămădit rădăcină de tătăneasă, câte un păhărel În fiecare dimineață, pe nemâncate, cu rachiu În care s-a plămădit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]