4,428 matches
-
are, �n fapt, nimic dintr-un specialist ?i dac? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea este vizibil un �nceput de profesionalizare �n sociologia american?, atunci trebuie s? privim spre New York ?i spre Chicago. Small, antreprenor al sociologiei Chiar dac? �n Nouă Anglie colegii n-au pentru el dec�ț pu?în? știm?, Small nu distoneaz? �n concertul academic. Timp de doi ani universitari (din 1879 p�n? �n 1881) el st? �n Germania, la Leipzig ?i la Berlin pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a lui Spengler, �nc? de la publicarea să �n 1918. Propagandă de r?zboi a zugr?vit acest conflict că pe unul care opune idealurilor �nalte ale germanilor (cultură), materialismul ?i egalitarismul anglo-saxon (civiliza?ia). Astfel, nu este surprinz?tor, chiar dac? e un caz original n istoria raporturilor dintre sociologie ?i ideologiile progresiste, c? Republică de la Weimar n-a avut sus?inerea sociologilor germani � cu excep?ia fra?ilor Weber, autori evrei, ?i a lui Ț�nnies care, cu toat? predilec
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
elegerea principiilor generale ale func?ion?rîi ?i evolu?iei sistemului social. Sprijinul financiar dat de familia Rockefeller sociologiei p�n? la �nceputul anilor treizeci va fi o man? cereasc? pentru ea ?i determinant �n definirea ?i urm?rirea (chiar dac? nu ?i realizarea) acestui obiectiv, prin intermediul unor funda?îi precum Consiliul de Cercetare �n ?tiin?ele Sociale (SSRC) ?i Institutul de Cercetare Social? ?i Religioas? (ISSR) creat �n 1922 cu scopul de �a cre?te eficacitatea ac?iunii �ntreprinse �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago Sociologia american? nu numai c? s-a n?scut la Chicago; ea a constituit aici prima �?coal?� adev?raț? din istoria sa � chiar dac? integrarea teoretic? ap?rea mai redus? dec�ț unitatea să empiric? [45]. Implantarea solid? �ntr-un mare oră? industrial unde ultimele valuri de imigran?i au �nmul?it ghetto-urile care amenin?au cu importante �probleme sociale� explic? de ce s-a dezvoltat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
marii savan?i. F?r? �ndoial?, societatea american? nu a cunoscut crizele politice care au bulversat Europa cu toat? gravitatea anumitor rele economice ?i sociale. Sociologia a ajuns s? dep??easc? aici interogă?iile epistemologice paralizante ?i a �nceput � chiar dac? mai timid � s? �nscrie importante cercet?ri empirice �n cadre teoretice noi. De acum �nainte, dezbaterea avea s? se poarte mai pu?în asupra legitimit??îi metodelor c�ț mai ales asupra eficacit??îi lor! Sociologia american? a atins deci
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1955). Aceast? nou? genera?ie se distinge de precedentă total individualist?, cantitativ? ?i nominalist?. Ra?iunile ei s�nt acum predominant economice (cei care dau fonduri cer rezultate concrete ?i exploatabile) ?i pragmatice (sociologia nu poate deveni ?tiin?? dec�ț dac? aser?iunile sale s�nt verificabile empiric). Or, numai datele cuantificabile pot face obiectul analizelor riguroase ?i a testelor de validare, gra?ie instrumentelor statistice. Singurele fapte care pot fi cuantificate ?i testate s�nt cele direct observabile ?i �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dup? sine pe cea a acestui tip de sociologie [9]. Unii se vor �ntreba asupra temeiului postulatelor func?ionaliste, al?îi vor face s? renasc? �ntreb?ri uitate referitoare la putere (Dahl, 1961; Lenski, 1966), la conflict (Dahrendorf, 1957) ?i dac? trebuie s? li se propun? o interpretare func?ionalist? (Coser, 1956). Chiar la Columbia, unde se afl? Merton, �sociologia critic?� �?i va afla principalul inspirator: C. Wright Mills. Originea universitar? periferic? (Wisconsin) a acestui sociolog (mort prematur �n 1962) �l
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ional? de ?tiin?e Politice (FNSP), iar �n 1946, Institutul Na?ional de Statistic? ?i de Studii Economice (INSEE) � instrumente de observare ?i analiz? ce se vor dovedi pre?ioase ?i pentru cercetarea sociologic?. Sociologia nu va fi uitat?, chiar dac? noile institu?îi cu care se doteaz? ?i lucr?rile ce le va întreprinde se vor datora mai mult ini?iativelor individuale dec�ț unei voin?e politice explicite. Astfel, numele a trei principali re-constructori ai sociologiei franceze este legat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
este punct de plecare pentru cercet?ri asupra moralului civilului ?i cel al militarului. Avem impresia c? Durkheim a fost prea ambi?ios ?i prea ner?bd?tor. El a inventat o flogistic? sociologic? steril? ?i paralizant?. Ne �ntreb?m dac? nu-i mai bine s? punem tinerele genera?îi de cercet?tori la ad?post de influen?a sa�. J. STOETZEL (Bordeaux, 1946); sursa: [41: 443-451] Opera lui Weber r?m�ne neglijat? ?i prea pu?în tradus?, cu toate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Bourricaud asupra autorit??îi (1961), ale lui Crozier asupra birocra?iei (1964) sau demersurile lui Touraine (1965a) de �ntemeiere a unei �sociologii a ac?iunii�. �n toate aceste cazuri, �n grade diferite �ns?, referin?a weberian? este evident? � chiar dac? e �nso?it?, la ultimul dintre ace?ți autori, de referiri insistențe la Marx. �n sf�r?it, stau m?rturie eforturile �ntreprinse, �ncep�nd cu 1958, de a publica tratate ?i manuale, de a furniza viitorilor sociologi baze teoretice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
filosofice contemporane. S? ne imagin?m c? la ora reconstruc?iei ?i a dezvolt?rîi, cunoa?terea socialului reclamă, f?r? �ndoial?, mai mult? analiz? empiric? dec�ț specula?ie sintetic?. Cu alte cuvinte, sociologia �?i datoreaz? succesul incontestabil, chiar dac? limitat ?i inegal, puternicii influen?e intelectuale ?i tehnice a modelului american mai mult dec�ț �cererii sociale�, măi pragmatice că niciodat?, la emergen?a c?reia acest model a contribuit foarte mult. �n ajunul evenimentelor care, la sf�r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a actorilor sociali, Garfinkel a definit etnometodologia că pe ?tiin?a empiric? a metodelor prin care indivizii dau sens ac?iunilor lor cotidiene (1967). Revolu?ia etnometodologic? C�nd facem sociologie, profan? sau profesionist?, orice referire la �lumea real?�, chiar dac? prive?te evenimente fizice sau biologice, este o referire la activit??ile organizate ale vie?îi curente. �n consecin??, contrar lui Durkheim ale c?rui formul?ri arăt? c? principiul fundamental al sociologiei este realitatea obiectiv? a faptelor sociale, noi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
avut ca efect restr�ngerea ei doar la cercul celor ini?ia?i. Totu?i, ambele au �n comun o hipertrofiere a metodei �n dăuna unei teorii veritabile. Prima a dus la neglijarea unor importante domenii de investiga?ie, chiar dac? a indus o mai mare precizie �n altele, importante pentru unii, triviale pentru al?îi. A doua s-a pretat, �n cele mai bune cazuri, la descrieri, f?r? teorie, f?r? categorii cognitive, evit�nd �n mod deliberat abordarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Segmentarea institu?ional?, intelectual? ?i tematic? a disciplinei constituie, cu siguran??, o bog??ie poten?ial? pentru dezvoltarea să extensiv?. Resursele teoretice nu �mpiedic? cercetarea empiric? s? r?m�n? esen?ialmente inductiv?, dar prea multe lucr?ri teoretice, chiar dac? privesc obiecte limitate, s�nt de un formalism at�ț de abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch, 1985). Pe de alt? parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
contrar credo-ului �incrementalist� ce consideră acumularea datelor o cale privilegiat? de extindere a cunoa?terii (Turner, �n [52]). �n plus, obsesia empirist? induce multe efecte perverse cum ar fi: construc?ia nominalist? a �faptelor� a c?ror specificitate, chiar dac? exist?, adesea rezult? din metodele cu care s�nt observate ?i analizate; identificarea ?tiin?ificit??îi ?i a valorii cognitive a rezultatelor cu rigoarea ?i sofisticarea tehnicilor; convingerea �n neutralitatea axiologic? a produselor formaliz?rîi matematice; necesitatea metodelor statistice considerat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
transformat, după cel de-al doilea Război Mondial, în știința care tinde de atunci încoace să acorde o atenție aparte istoriei Daciei. Descoperirea Daciei ca un spațiu populat, organizat politic și structurat militar, oferirea imaginii unei civilizații avansate a culturii dace preromane tinde să atenueze efectele abandonării Daciei de către Roma. Și fără ca istoricii și arheologii să fi ales în mod deliberat să alimenteze o teză naționalistă, lucrările lor au servit la salvarea acestui discurs al forței națiunii române, forță fondată pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tinde să atenueze efectele abandonării Daciei de către Roma. Și fără ca istoricii și arheologii să fi ales în mod deliberat să alimenteze o teză naționalistă, lucrările lor au servit la salvarea acestui discurs al forței națiunii române, forță fondată pe originile dace. Istoriografia contemporană, plecînd de la cercetările savante ale specialiștilor, ca Hadrian Daicoviciu care propune, în 1972, un studiu despre daci în urma cercetărilor arheologice din centrele dacice, în mod special asupra celui mai important dintre ele, Sarmisegetuza formulează noțiunea de "stat dac
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dace. Istoriografia contemporană, plecînd de la cercetările savante ale specialiștilor, ca Hadrian Daicoviciu care propune, în 1972, un studiu despre daci în urma cercetărilor arheologice din centrele dacice, în mod special asupra celui mai important dintre ele, Sarmisegetuza formulează noțiunea de "stat dac". Această reprezentare a statului conturează un fel de legitimitate a statului român ca moștenitor al acestor epoci îndepărtate. În 1985, istoricii Mușat și Ardeleanu specialiști în istoria contemporană publică la București, la Editura Științifică și Enciclopedică, un amplu volum de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
statului român ca moștenitor al acestor epoci îndepărtate. În 1985, istoricii Mușat și Ardeleanu specialiști în istoria contemporană publică la București, la Editura Științifică și Enciclopedică, un amplu volum de istorie românească, care începe cu Dacia antică, continuînd cu Statul dac independent și centralizat din timpul regelui Burebista, ale cărui origini sînt situate între 70 și 60 î.e.n. Totuși, toate aceste studii nu sînt atinse de o intenționalitate politică. Istoricii români care s-au ocupat de epoca amintită au știut să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1988, sub titlul Dacia romană antică. Autorul insistă aici asupra influenței grecești pre și postromane. Condurachi amintește: "Lui Strabon îi datorăm primele informații exacte despre dacii lui Burebista, ale căror expediții războinice au contribuit la stabilirea unei adevărate hegemonii dace în zona cuprinsă între Carpații Păduroși și Balcani. Lumea balcanică era intrată de multă vreme în orbita civilizației grecești, cînd aceasta intră pentru prima dată în contact direct cu Roma". Problematica continuității este integrată într-o lectură care nu este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
formulat încă de la sfîrșitul anilor '50, a condus, în final, la reînceperea violentă a confruntării istoriografice româno-ungare. Istoricii unguri încep să "atace" în 1980, atunci cînd la București, regimul lui Ceaușescu pregătește celebrarea celei de-a 2050 aniversări a statului dac. Comitetul ungar pentru studii transilvane publică la New York, tot în 1980, Transylvania and the theory of daco-rumanian continuity, lucrare reeditată în 1991. Polemica este reînviată prin apariția la Budapesta, în 1987, a lucrării Histoire de la Transylvanie, tradusă și editată în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mișcările popoarelor și a limbilor în totalitatea spațiului latinizat. Deschiderea și accentul pus pe circulația latinei vulgare au trezit, în măsura în care lectura maghiară 1-ar recupera în sensul unei origini sud-balcanice a românilor, un interes asupra tezei influenței directe a substratului dac, ireductibil în formarea limbii. Această ipoteză de lucru, calificată drept autohtonism și susținută printr-o viziune a etnogenezei românilor, vine în opoziție cu școala așa-zisă de lingvistică balcanică, reprezentată de lucrarea lui Sandfeld, Lingvistica balcanică, probleme și rezultate (1930
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
albaneză și română. Disputa lingvistică a atins apogeul atunci cînd ideologii unguri și români s-au îndîrjit. Problematica pune în lumină legătura între o limbă și spațiul său de origine. Or, valorizarea substratului balcanic mută limba română din leagănul său dac, în momentul în care studiul asupra permanenței acestui substrat dac reinstaurează continuitatea daco-romano-română. Această ipoteză, a rolului determinant acordat substratului trac, elimină celelalte dezbateri, cum ar fi acelea ridicate de datare și măsura influenței slave asupra românei. Interesul bazat pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ideologii unguri și români s-au îndîrjit. Problematica pune în lumină legătura între o limbă și spațiul său de origine. Or, valorizarea substratului balcanic mută limba română din leagănul său dac, în momentul în care studiul asupra permanenței acestui substrat dac reinstaurează continuitatea daco-romano-română. Această ipoteză, a rolului determinant acordat substratului trac, elimină celelalte dezbateri, cum ar fi acelea ridicate de datare și măsura influenței slave asupra românei. Interesul bazat pe efectele lingvistice ale slavizării aparține în mod esențial perioadei staliniste
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de exemplu a 70-a aniversare a Marii Răscoale țărănești din 1907, gloriosul centenar al cuceririi independenței de stat a României, a 30-a aniversare a proclamării Republicii... În 1980, vom sărbători a 2050-a aniversare a formării primului stat dac centralizat, care a îndeplinit un rol notabil în dezvoltarea ulterioară a vieții și a societății de pe aceste meleaguri". Referințele care structurează memoria sînt de ordin revoluționar odată cu 1907, trimit la statul-partid odată cu fondarea Republicii și la statul inaugural regăsit prin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]