5,030 matches
-
București: Anastasia, 1993. [1944] Louth, Andrew pr. Ioan Damaschinul. Tradiție și originalitate în teologia bizantină. Sibiu: Deisis, 2010. [2002] Lung, Ecaterina. Istoricii și politica la începuturile evului mediu european. București: EUB, 2001. Maltese, Enrico Valdo. Dimensioni bizantine. Donne, angeli e demoni nel Medioevo greco. Torino: Paravia, 1995. ---, Umberto Albini (a cura di). Bisanzio nella sua letteratura. Milano: Garzanti, 2004. Maffei, Fernanda. L'arte bizantina nell'éta di Giustiniano. Firenze: Giunti, 1988. Mango, Cyril. La civiltà bizantina. Roma-Bari: Laterza, 1998. [1980] Marin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a acestui crunt labirint, superior celui care a fost. Mitul lui Tezeu și al Minotaurului pare a îndemna să ne privim ca eroi ai propriei vieți ce coborâm în labirinturi. Acolo, ne așteaptă, după fiecare colț, posibilitatea de confruntare cu demonii conștiinței ce ne vor spune că suntem deja înfrânți. Atunci vom erupe întru revoltare simțindu-ne orfani ai unei lumi nedrepte. Dacă vom rămâne în tensiunea resurecției individuale sau vom opta pentru desprinderea din vârtejul său, este o alegere individuală
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
strict mundane, cum ar fi cele social-politice, au existat, desigur, și participanți care credeau în sosirea unui eliberator din negura decadenței spirituale, unui mântuitor ce ar redeschide porțile edenice ferecate în clipa de blestem a întovărășirii dintre ființa adamică și demon. Acești participanți ce au recunoscut în Hristos prezența Divinității și au sesizat ca unic scop al venirii sale descătușarea ființei umane de marasma și extensiile negative ale păcatului inițial, reprezintă cazuri de conștiințe religioase diurne, conștiințe-făclii ce au luminat, prin
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
răstignitului din dreapta lui Hristos crucificat sau asemeni celui din stânga sa. Primul, mărturisindu-și credința în cristica însoțire divină a omului, își depășește ascendent crucea, celălalt rostindu-și, într-o muribundă aroganță, ne-credința, alunecă fluent la rădăcina crucii sale precum demonul șerpuiește lângă copacul înțelegerii binelui și răului. Extrapolări în damnările Apocalipsei Una dintre imaginile spirituale ce au însoțit constant evoluția umanității a fost cea a Sfârșitului lumii. Această panoramă-scenariu a locuit pulsativ în mintea și afectivitatea ființei omenești, indiferent de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
vociferează și palpită întru viciu pe suprafața terestră privită acum cu mânia ochiului divin. Și această trâmbițare apelează, spre a le descătușa, energiile devastatoare ce stau să coboare peste mundanul omului viciat și se adresează cosmosului, celorlalți îngeri, aleșilor și demonilor, dar nu adunării umane ignorante, incapabile de a mai acționa întru propria salvare ultimă. Această adunare hipnotizată de narcozele demonice va auzi, privi și resimți doar efectele teribile ale celor șapte trâmbițări. Abia la final, cum indică atenționarea cristică, alături de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
își poate trimite influența copleșitoare. Această fluctuație dialectică este posibilă datorită medierii realizate de obiectul-reprezentare, de fereastra ce reunește cele două lumi: portretul pictat sau sculptat. Conform textului Apocalipsei, în cazul situării conștiinței mele în rândul celor pierdute întru tentația demonului, și eu mă închin icoanei fiarei. Fiara îmi vorbește din icoana și face semne și acte taumaturgice înfiorătoare. Ea mă vindecă de suferințele și rănile sădite în ființa mea prin îndurarea grozăviilor și traumelor anterioare. Astfel, mă simt ajutat și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
multă voluptate decât această mântuire răsturnată. Este începutul uciderii spiritului meu, inaugurarea acelei morți de-a doua, o moarte dezvoltată în timpul narcozei conștiinței mele, hipnotizării acesteia de ochiul galeș al fiarei, de privirea ei languroasă. Sub norii influenței învăluitoare a demonului ce ispitește, îmi proiectez nucleul de conștiință în dimensiunea acestei entități pierzătoare. Acolo, în regatul spritului malefic sunt fără putință de întoarcere. Înecat sub acele adâncuri de întuneric, primesc numărul fiarei. Acest număr îmi este înfierat în atomul conștiinței mele
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
lăsa liber atunci când ar fi ruptă, ci ea însăși reprezintă un izvor de pelin ce odată așezat pe inima mea își revarsă deplinul în interiorul ei. Pecetea a opta sau numărul fiarei este stigmatul ce îmi sigiliează pulsația conștiinței în imperiul demonului și nici o mână divină nu o va frânge, dăruindu-mi libertatea întoarcerii și poate a îndepărtării salvatoare de icoana fiarei. Alegerea mea personală de a mă închina chipului fiarei, sortește căderea centrului de greutatea al sufletului meu în infern. Ceea ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și poate a îndepărtării salvatoare de icoana fiarei. Alegerea mea personală de a mă închina chipului fiarei, sortește căderea centrului de greutatea al sufletului meu în infern. Ceea ce rămâne din mine dincoace de icoană, în lumea doar bântuită de influențele demonului, este un eu fără de nume, un simulacru de ființă ce pășește prin imanentul istoriei muribunde avându-și inima dăruită întinderilor de tartar. Abia la final, odată cu judecata divină ce va erupe peste imanent, topindu-i esențele, acest simulacru al existenței
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
supremă motivație a existenței și meșteșugului terestru a stat la baza tuturor tendințelor utopice. Căderea Babilonului este auto-surparea avântului spre utopie, implozia acestui salt către himera perfecțiunii rostuite în plan terestru. În mijlocul unui astfel de avânt, oamenii decadenței fraternizează cu demonul și își închipuie că sunt pe drumul atingerii absolutului, că sunt la un pas de a intra în cer, turnul alienării lor fiind aproape finalizat. Dar acest turn nu se termină și nu străpunge porțile cerului, istoria nu poate răpi
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Aceste potire sunt acum pline, orice întârziere înseamnă o dare pe din afară, un derapaj de la ordinea cosmică care impune ca orice faptă și alegere să fie urmată de consecința, de efectul ei. Atitudinea omului babilonic de a fraterniza cu demonul și de a purta însemnul fiarei a determinat umplerea cupelor mâniei divine, iar acest eveniment generează, la rândul său, necesitatea revărsării acestora. În esență, Divinitatea și chiar îngerii doar asistă acest fenomen al revărsării. El vine de la sine, este urmarea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ei ce au apăsat tranzitoriu globul de cromatism albastru al Terrei. Înainte de evocarea acestui eveniment ce închide eshatologic aventura adamică terestră, textul Apocalipsei descrie câmpurile marilor conflicte, înveșmântate, desigur, simbolic și ele, în aura unor campanii militare, dintre îngeri și demoni, conflicte finalizate prin biruința divină. După consumarea unei părți importante din aceste conflicte, urmează o perioadă de pace mesianică, eliberarea secvențială a demonului și lupta finală în urma căreia forțele negative sunt definitiv zdrobite împreună cu adepții lor. La finalul acestei bătălii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
descrie câmpurile marilor conflicte, înveșmântate, desigur, simbolic și ele, în aura unor campanii militare, dintre îngeri și demoni, conflicte finalizate prin biruința divină. După consumarea unei părți importante din aceste conflicte, urmează o perioadă de pace mesianică, eliberarea secvențială a demonului și lupta finală în urma căreia forțele negative sunt definitiv zdrobite împreună cu adepții lor. La finalul acestei bătălii, intervine a doua fundamentală etapă constitutivă din procesualitatea acestei versiuni a Sfârșitului de lume: apariția divină apoteotică și finalizarea absolută a temporalității. Timpul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
topește, iar chipurile spirituale se arată fără putință de eschivă sau retragere în ascuns. Sufletele noastre sunt din nou străveziu-goale așa cum au fost cândva în grădina crepusculară a Paradisului. Mă înfățișez și eu întru paloarea babilonică și abia acum văd demonul ce mă însoțea ca fiind demon. Abia acum dobândesc privirea ce observă adevărul. Fiind privit de ochiul divin, sufletul îmi este descoperit și adus în deschisul vederii întregii lumi. Eu sesizez golul ce am devenit, vidul interiorității mele de cetățean
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fără putință de eschivă sau retragere în ascuns. Sufletele noastre sunt din nou străveziu-goale așa cum au fost cândva în grădina crepusculară a Paradisului. Mă înfățișez și eu întru paloarea babilonică și abia acum văd demonul ce mă însoțea ca fiind demon. Abia acum dobândesc privirea ce observă adevărul. Fiind privit de ochiul divin, sufletul îmi este descoperit și adus în deschisul vederii întregii lumi. Eu sesizez golul ce am devenit, vidul interiorității mele de cetățean babilonic cu nucleul de conștiință ancorat
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dobândesc privirea ce observă adevărul. Fiind privit de ochiul divin, sufletul îmi este descoperit și adus în deschisul vederii întregii lumi. Eu sesizez golul ce am devenit, vidul interiorității mele de cetățean babilonic cu nucleul de conștiință ancorat în tărâmurile demonului. Și abia, astfel, mi se arată istoria mea și istoria lumii drept un exod întru vremelnicie. Demonul, asemeni unei făclii viclean-surâzătoare, stă la stânga mea, iar eu văd cum mă aflu poziționat, urmând exemplul său, la stânga scaunelor de judecată. După apariția
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
deschisul vederii întregii lumi. Eu sesizez golul ce am devenit, vidul interiorității mele de cetățean babilonic cu nucleul de conștiință ancorat în tărâmurile demonului. Și abia, astfel, mi se arată istoria mea și istoria lumii drept un exod întru vremelnicie. Demonul, asemeni unei făclii viclean-surâzătoare, stă la stânga mea, iar eu văd cum mă aflu poziționat, urmând exemplul său, la stânga scaunelor de judecată. După apariția divină finală, eu înțeleg că nu sunt așezat instantaneu la stânga universală, ci mă aflam deja acolo, mi-
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
evită. Nicio insulă de consolare, nici o străfulgerare de mulțumire sau liniște nu îmi mai luminează insular orizontul. Și acest orizont dispare, iar în agonia topirii nesfârșite, nu mai intuiesc prezența celorlalți semeni damnați la aceleași cazne terifiante, ci doar prezența demonului care abia acum se arată ne-înveșmântat în ispită. Nu mai îmi șoptește învăluitor, ci doar mă privește cu același ochi fatal. Atunci înțeleg că sunt în infern și, în mijlocul imploziilor fără de capăt ale conștiinței mele, simt cum mi se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
datorează unui temei al dragostei mele insuficient profund, unei voințe de iubire ce-și propulsează cuvântul încet, anevoios, rigid, cu nuanțe de temere subconștientă. Aici se confirmă faptul că oricât de intens ai iubi, niciodată nu este prea mult, un demon al precauției sau poate al sarcasmului erotic încetinindu-ți pulsiunile de Icar cu aripi de ceară. Prin urmare, distanța dintre sufletul unui îndrăgostit și cel al persoanei adorate întru eros este o realitate constantă și uman-naturală. Desigur, dimensiunea ei diferă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în actele sale ce vizează afectivitatea oamenilor. Săgețile sale nu pot fi decât asemeni lui, alunecoase. Alături de persoana iubită, ce mi-a acceptat declarația dragostei mele, pășesc pe aceste trepte cupidonice amenințarea insuficient conștientizată a patinării și prăbușirii fiindu-mi demon însoțitor într-un urcuș fără ziduri de protecție și balustrade ocrotitoare. Așadar, în acest scenariu, oricât de optimist ar fi el, prezența riscului este o realitate de ne-contestat. Aici, sunt ca un acrobat cu atenția consubstanțială corzii pe care
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Vasilie cel nou și înfricoșatele vămi ale văzduhului, Cuvânt de înblare pre la munci). Theodora, îmbăiată cu untdelemn turnat din vase despecetluite de către tineri frumoși, pășește pe porțile cerului de cristal curat așa cum Dante purificat cu rouă intră în Purgatoriu. Demonii au și în aceste scrieri raporturi simbolice cu păcatele. La vama lăcomiei dracii sunt groși, grași și poartă blide și căldări cu bucate puturoase. Într-o versiune mai nouă e o vamă a muierilor în care se pedepsește sulemeneala, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă: Când lampa se stinge la negrul mormânt Atinsă de aripi, suflată de vânt, Când buha se plânge prin triste suspine, Când răii fac planuri cum au a reține În barbare lanțuri poporul gemând, - Când demoni și spaime pe munți se adună De urlă la stele, la nori și la lună, Într-una din peșteri în munte râpos, Un om oarecare intră curagios. În munți, într-un templu peceneg, ni se înfățișează un sabat carpatin, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
meritul lui Bolintineanu este de a fi încercat să dea o figură elementelor mitologiei infernale autohtone, folosind note ale animalelor celor mai bestiale, taurul, mistrețul, sau mai instabile, ca iapa, dând chip unor simple abstracțiuni ca "spaima" sau atribute ale demonului precum "naiba", ce pierduse în expresii orice înțeles figurativ, aducând în formă înfricoșetoare vițiul lui Setilă, totul într-o procesiune hohotitoare, crunt umoristică și poetică, vis dureros în soiul lui Breughel și Callot: Așa vorbi bătrâna El are cap de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tipul Berlioz, aproape genială: Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul. Sună pădurile, fâșie frunzele, Geme pământul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său cade; Demonii râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie În apărare. Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfâșie guri însetabile, Hainele-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în serviciul căreia intrase, caută să-l rețină cu sentințe: "Pierre qui roule n'amasse pas mousse". Parisul e definit prin cancan: "La muzica asurzitoare, să fi văzut trei mii de desmetici săltând în fuga mare, în jurul orchestrei, ca niște demoni bătuți cu biciul și fripți cu smoală fiartă..." Napoli, prin macaroane: În jurul unui blid se așează jos, în mijlocul pieții, tata, mama și copiii, unul în poala altuia". Drăgușanu are esențial o facondă, proprie unor ardeleni și mai ales bănățenilor, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]