4,974 matches
-
edenică a primei perechi ar fi rămas nealterată, zice el, Dumnezeu ar fi dat alte mijloace de înmulțire neamului omenesc. În concepția sa, omul din paradis avea destinul îngerilor, adică de a contempla și de a lăuda pe Dumnezeu în desăvârșită impasibilitate și deci mai presus de legăturile trupești. în raport cu această idee, împărtășită îndeosebi de ascetismul riguros și intransigent, gânditori mistici din afară de sfera creștinismului tradițional, cum e Jacob Bohme sau Franz Baader, pe care îi discută și îi aprobă cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
afară de sfera creștinismului tradițional, cum e Jacob Bohme sau Franz Baader, pe care îi discută și îi aprobă cu entuziasm Berdiaev (Nikolai Berdiaev: Der Sinn der Schaeffens cap. despre „Creativism și sex”) văd în Adam cel edenic figura îngerească a desăvârșitului androgin. Androginitatea, susțin acești reprezentanți ai unei metafizici extrem de nebuloase, e adevăratul chip și asemănare a lui Dumnezeu în om. Asemenea interpretări pornesc desigur, între altele, de la experiența comună a profundei noastre imperfecțiuni, ce se manifestă cu deosebire în dragostea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu amploare fără egal ca refuz al condiției mizeriei terestre și ca elan către viața veșnică, acesta e ascetismul creștin. Paradisul e primăvara duhovnicească a frumuseții neveștejite, a lumii fără amurg, a tinereții fără moarte, a fecioriei neîntinate, a impasibilității desăvârșite. În cer, zice Mântuitorul lumii, nu se însoară și nu se mărită, ci toți vor fi ca îngerii lui Dumnezeu. În cer, cântă Biserica ortodoxă, nu e durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit. În înțeles creștin, androginul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru a le anula. De vreme ce e vorba de o putere care ține cheile sau frâul acestui echilibru spiritual, înțelegem că acest echilibru e rezultatul unui act eroic de renunțare. Ideea e lămurită în strofa următoare, unde renunțarea apare ca o desăvârșită impasibilitate, ca o plutire suverană peste patimile ce zac în voluptatea cărnii: Nu simt astfel nici junghiul dezbinării. Nici jugul dorului și nici fierbintea Crucificare a împreunării, Ci pururi zămislesc numai cu mintea. Dragostea erotică e considerată ca o „crucificare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noastre ideale metafizice, al nemuririi noastre create, dă perspectivă infinită strofei ce urmează: îngemănând potrivnice silințe, Cobor zâmbind din alba-ntâietate, Din soiul uniefâră de semințe închis în pura mea deplinătate. În idealitatea ei de ființă pur inteligibilă, creatura e desăvârșită și fericită: coboară zâmbind din alba întâietate, adică din principiul neprihănit al nemuririi. Spiritualitatea ei e asemenea cu aceea a îngerilor, impasibilă, neredusă și nesfâșiată încă de antagonismul pătimaș al bărbăției și al feminității, fiindcă își trage obârșia Din soiul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru asta. Frumusețea e o enigmă”. Admirația pentru chipul fermecător al Nastasiei Filippovna îl duce cu gândul în regiuni supralumești unde i se pare că ar fi cunoscut-o înainte de a o vedea. Cu alte cuvinte, Mîșkin admiră femeia în desăvârșită puritate a inimii. El vede în ea un sens metafizic; în frumusețea ei, un reflex al frumuseții divine. Aceeași puritate supraomenească se manifestă în hotărârea lui uluitoare de a se căsători cu Nastasia Filippovna. El vede că această făptură alunecă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a le pune, prin seducția simbolurilor plăsmuite, în fața veșniciei. Căci dacă frumusețea e numele lui Dumnezeu și realitatea ci transcendentă e învestită cu acea inefabilă putere de atracție, care adună sufletul din imperfecțiunile lumii și-l absoarbe spre arhetipul desăvârșit din înălțime, geniul, care creează prins în acest curent de energie spirituală, îndeplinește una din cele mai nobile funcții pe pământ. El e proorocul umanității de dincolo de moarte. Iată motivul pentru care Biserica noastră socotește arta ca un vehicul al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din cele trei accepțiuni care au fost date rolului profesorului nu le exclude pe celelalte. Fiecare exprimă o parte din complexitatea meseriei de profesor. I.3.3 Competențele profesorului Până acum nimeni nu a putut defini profesorul ideal sau profesorul desăvârșit ori criteriile de apreciere ale unei predări eficiente, remarca A.E.Bergin. Este aproape unanim împărtășită opinia după care predarea poarta amprenta vie a personalității celui care o practică. În consecință, se caută să se determine în ce măsură personalitatea profesorului este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
voinței lui. Trăsături definitorii: ești tipul fantast. Pinul. Ai o voință puternică, iar dacă ești și bine organizată, devii un adversar redutabil. Ești pasională, impetuoasă, uneori imprudentă în dragoste. Trăsături definitorii: rafinamentul. Măslinul. Ești foarte puțin trasnparentă, de o discreție desăvârșită. Ești înțeleaptă și vei avea parte de o viață glorioasă. Trăsături definitorii: înțelepciune. Carpenul. Pui foarte mult preț pe felul în care arăți. Ești foarte credincioasă partenerului și pui mare preț pe reciprocitate. Trăsătură definitorie: simțul estetic Fagul. Nu ești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care ți le voi împărtăși și, îngenunchind în fața preotului cel mare de acolo, îi vei înfățișa inelul meu. Vei vorbi puțin și vei răspunde în limba elină la întrebări. Și astfel vei intra la învățătura ta cea din urmă și desăvârșită, sălășluind în acel templu șapte ani." (p. 22) Fără a constitui, din punct de vedere integralist, un textem propriu-zis, replica Magului funcționează ca un textem în ansamblul romanului. În plan compozițional, fragmentul citat reprezintă ceea ce naratologii numesc "prolepsă", adică o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ani, el era maestru al cavaleriei în timpul campaniei din Țările de Jos. În 1588 este ridicat la gradul de general. Dar contele nu era privit numai ca om de arme, dar și ca om de cultură și ca un curtean desăvârșit. Iubea poezia și literatura, scria și ajuta oamenii de artă. Era prietenul cel mai apropiat al lui Anthony Bacon. De aceea, când Anthony îl prezintă pe fratele său, Francis, contelui, acesta îl va simpatiza atât pentru istețimea lui și ideile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizată de către Pseudo Dionisie Areopagitul. Ierarhia Cerească 79 descrisă de acesta cuprinde ordinea Cerului ca simbol al bunătății și al pozitivității în Dumnezeu. Ordinea lumii este organizată în unitatea divină ea reprezentând unitatea: ""Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit este de sus coborând de la Părintele luminilor", dar și toată strălucirea de lumină, ce pleacă de la Tatăl, Revărsându-se asupra noastră cu bunătate, ne îndreaptă din nou în sus ca o putere ce unifică și ne întoarce spre unitate tatălui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cuvintele "după chipul" indică rațiunea și liberul arbitru, iar cuvintele "după asemănare" arată asemănarea cu Dumnezeu în virtute, atât cât este posibil"110. Această separație permite perfecțiunea omului la nivel axiologic regăsită și în imperativul din Noul Testament " Voi fiți, dar, desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit"111. Prin aceasta omul este responsabilizat și se constituie concepția etică din perspectiva potențialității reprezentată de calea pe care o poate urma. A doua problemă identificată este ontologică încercând să descrie locul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se răspândește imaginea Sfintei Treimi"39. Deci mintea noastră este reprezentată ca oglindă, iar prin intermediul acestei oglinzi putem avea cunoaștere. Această concepție este întărită și de către Nicolaus Cusanus care sintetizează metafora oglinzi în următorul mod: "Toți învățații noștri cei mai desăvârșiți sunt de acord în a afirma că lucrurile vizibile sunt într-adevăr imaginile celor invizibile și că creatorul poate fi văzut și cunoscut prin creaturi - ca într-o oglindă și într-o enigmă"40. Aici avem două elemente care sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
său. Dacă eliminăm din interiorul său factorii de conflict, Nova Atlantis și Anglia erau identice. Oamenii trăiesc în familii, sunt fericiți, feriți de orice fel de conflict, cu o viață interioară nezbuciumată și, nu în ultimul rând, de o credință desăvârșită. Cetățenii insulei sunt creștini, dar mai există și evrei (acceptați cu ușurință). Credința lor seamănă cu cea anglicană. Locuitorii insulei pot face comerț în interior, insula fiind cea care asigura toate produsele necesare pentru cetățenii ei. Bacon descrie o "lume
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cauză 2. Cauza trebuie să fie superioară efectului. Cele două idei ne vor ajuta să lămurim problema existenței lui Dumnezeu ca certitudine pentru cunoaștere. Ideea pe care o deținem despre Dumnezeu se referă la faptul că există o ființa unică, desăvârșită, atotputernică, cauză a sinelui. Cauza ideii este cea care mă poate ajuta să ajung la concluzia că Dumnezeu există ca act. Această cauză este superioară mie. Astfel Dumnezeu există pentru că dețin ideea de Dumnezeu ca semn al Lui. În jurul Lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Din cele de mai sus, însă îmi dau seama că nici puterea de a vroi, pe care o am de la Dumnezeu, nu este, privită în sine, pricina greșelilor mele, de vreme ce e cât se poate de întinsă și în felul ei desăvârșită"171. Voința nu poate reprezenta cauza erorii din aceleași motive pentru care nici intelectul nu poate fi sursă a erorilor: Dumnezeu nu poate fi creatorul a ceva ce poate determina eroarea. Spre deosebire de intelect care este limitat voința este nelimitată și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fundamentală de funcționare. Împlinind legea realității și propria lege, neridicându-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde și un breviar teologic compozit, cu referire la diverse teme auctoriale, de la probleme precum: libertatea, forme ale discursului subversiv, teologia imaginii până la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
caracterul schismatic", Vulcănescu vorbește despre "nulitatea de fapt și de drept a deciziei sinodale pentru Biserica lui Hristos"; de "căderea din treaptă a semnatarilor ei, adică de lipsirea ajutorului Sfântului Duh fără de care nu pot să desfacă nimic, până la o desăvârșită pocăință", precum și de faptul că "nici un episcop, preot, diacon sau simplu credincios nu este ținut să se supună hotărârii sinodale, ba dimpotrivă, este dator să serbeze Paștile la 5 mai, potrivit vecinicei rânduieli a Bisericii Universale, sub pedeapsa mâniei dumnezeiești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1) propensiunea spre o actualizare a trăirii umane religioase în istorie conduce, invariabil, la pierderea sentimentului eshatologic, ființa umană acomodându-și țelul firesc cu veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sufletească, din viețuire în afară de hotarele harice ale Bisericii". Are perfectă dreptate George Racoveanu când se întreabă: Dar care iubire de oameni poate ajunge iubirea de oameni a lui Hristos Dumnezeu?; Și care dreptate poate privi, cu fruntea sus, dreptatea cea desăvârșită a lui Dumnezeu? Prin vocea Ecclesiei, Dumnezeu Sfântul Duh ne spune că Iuda este diavol și că acesta și toți îngerii lui sunt pierduți. Dacă aceasta este învățătura Bisericii, atunci aceasta trebuie să fie și mărturisirea și lucrarea creștinilor. Prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau a ascultării unei muzici bisericești. Adoptarea unei "culturi îmbisericite", printr-un mod specific de trăire este o primă etapă esențială în procesul prefacerii spirituale. Îmbisericirea înseamnă intrarea și rămânerea în Biserică, integrarea în duhul Predaniei, adică ascultare și supunere desăvârșită poruncilor ei. Cultura Cuvântului conduce spre sfera Nefigurabilului, a Invizibilului, a Inefabilului. De fapt, întreaga căutare umană "trădează chipul dumnezeiesc în om". Cuvântul lui Dumnezeu este cuminecător pentru om la toate palierele: al cuvântului, al simțului și chiar la palierul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
oprit pentru totdeauna în seara zilei de 22 mai 2012. A fost o colaboratoare constantă a revistei noastre. Prezentă lună de lună în "Convorbiri literare", mai bine de un deceniu, ne-a onorat cu admirabile pagini, scrise într-un stil desăvîrșit și cu o mare finețe intelectuală. Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare, critic literar și teoretician al actului creator, om de aleasă cultură, excelentă cunoscătoare a culturii franceze, traducătoare din acest spațiu a unor opere esențiale - e suficient să amintim de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Căci, întrucît imperfecțiunile coboară pînă la infinit, în orice mod și-ar fi făcut Dumnezeu opera, aceasta ar fi fost bună, în comparație cu cele mai puțin perfecte - dacă aceasta era îndeajuns. În fond, filosoful nu susține că lumea are o perfecțiune desăvîrșită, ci mult mai realist, că este cea mai bună dintre toate lumile posibile. Cum subliniază Virgil Nemoianu, Leibniz, în alcătuirea justiției "recunoaște trei nivele de drept judiciar: "jus strictum" ("neminem laedere": să nu faci rău nimănui), "aequitas" sau "caritas" ("suum
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Alexandru Cuza, dela Dacia Literară la disciplinata perioadă a Junimii, dela vijelioasa acțiune a Sămănătorismului și pînă astăzi, și pînă cît va dăinui vre-o noțiune de popor care se respectă și tinde tot spre-o mai înaltă cultură și desăvîrșită civilizație - va răsuna aceeaș sfîntă treime de atribute caracteristice unui adevărat și trainic progres: etnicul - eticul - esteticul, acestea două din urmă numai în funcție de cel dintîiu". Preocupările etice și estetice vor fi, în perioada postbelică, cadrul în care își vor susține
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]