7,054 matches
-
său devine din ce în ce mai alarmat, mai negator. Defrișează într-una, aruncă la pămănt ceea ce părea trainic, valoros: bogăția, fastul, gloria, ba chiar și înțelepciunea și știința. Dacă pănă acum entuziasmul interogativ condusese demersul, de acum se instalează ura, ca premisă a despărțirii: „Atunci am urăt viața căci nu mi-a plăcut ce se face subt soare.” Dacă începi să îți urăști viața, nici munca aceea care ți-o umpluse de sens, nu mai prețuiește mult: „Mi-am urăt pănă și toată munca
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
încercând "să scape", fuge departe, este rezistent la consolare dorind printr-o astfel de strategie să transmită toată nefericirea acumulată, de teamă că nu este înțeles corect în încercările lui de a face față stresului. * ambivalent: Copilul este anxios după despărțirea de mamă; este afectat în timpul separării; ambivalent, când caută și evită simultan contactul cu mama. Mary Main extinde perspectiva teoriei atașamentului studiind istoria de viață a adultului cu referire la sistemul de atașament (figura principală și figurile secundare de atașament
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
uiți de mine. Îmi place aici În Întuneric, printre arbori, numai noi doi, singuri. În pădure simt că poți fi al meu. Te-am regăsit aici, În Întuneric, printre arbori” (/vol. II, 90). Motivul fricii și al uitării anunță rătăcire, despărțirea lor, iar „bătăile tot mai puternice În ușă” accentuează ideea de fatalitate. Ștefan Își dă seama că fără Ileana, fără femeia ursită lui, el nu este „un om Întreg”, „o unitate armonioasă”, este un scindat și Întreaga a doua parte
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
devine importantă (auto)cunoașterea emoțională (idem, p. 42). Explorarea emoțiilor, sentimentelor, dispozițiilor, pasiunilor noastre ne ajută să ne identificăm nevoile, trebuințele de fond și de moment; ne ajută să ne eliberăm mintea și sufletul de tot ceea ce generează divizare, separare, despărțire, etichetare (ironică, arogantă, disprețuitoare etc.), comandă, jignire, resentiment, șantaj (sentimental) (Forward, Frazier, 2008). Stă în puterea noastră să (ne) vorbim (unii altora) cu sensibilitate, curaj și sinceritate despre adevăratele noastre stări și nevoi sufletești, în loc să ne evităm, să ne certăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
parte, temeri care țin de rostul nostru și de prestigiul nostru printre semeni (de cele mai multe ori, prea centrați pe sine și, deci, indiferenți la stările sufletești ale celorlalți). Desigur, lista temerilor nu se încheie aici. Mai putem adăuga: frica de despărțire, frica de necunoscut, frica de aneantizare, frica de suferință, frica de dependență, de degradare, de nerealizare, de judecata (dură, nonempatică, neînduplecată a) celorlalți, frica de frică (de a ne simți incompetenți, nepregătiți, de a interveni în dialog, într-o dezbatere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
adult, care le este apropiat, speriindu-se sistematic de ceva. Potrivit specialiștilor, există și mici frici tipice, cu care ne confuntăm în copilărie, cum ar fi: frica de cădere, de zgomote puternice, frica de chipuri necunoscute (frica de străini), de despărțire, frica de abandon, de baie, frica de apă în ochi, de fantome, frica de vrăjitoare, de monștri etc. După cum există, la copii, și temeri normale, dar și temeri suspecte (Lelord, André, 2003, p. 253). Temeri normale: • copii de aceeași vârstă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu alterează (adânc) relațiile interpersonale. Ca și supărarea, tristețea este o stare sufletească firească. Ea dă o anumită profunzime și tonalitate afectivă raporturilor interumane. În principiu, aceasta este o emoție provocată de o pierdere, de o decepție sau de o despărțire. Tristețea subliniază golul sau lipsa. Ne spune cât de mult am iubit, cât de mult ne-am atașat și ne permite, de asemenea, să acordăm răgazul de a ne lua rămas bun. Avem nevoie de o pauză ca să o luăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
supraviețuirea în bunăstare" (p. 133). Bucuria ne pătrunde în suflet de la sine atunci când contemplăm liniștiți (alături de cel drag/cei dragi) un apus de soare, dar se naște și din efortul încununat de succes, de reîntâlnirea după o tristă și nedorită despărțire. Ea va apărea mult mai probabil și cu o intensitate și mai mare, cu cât obstacolele vor fi mai importante, iar drumul spre atingerea scopurilor va fi mai abrupt (Rimé, 2008). Bucuria are mai multe surse: • este vorba atît de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
recent de un bărbat. Acesta a acuzat-o pe Mariana că nu a fost fidelă, că nu a fost dispusă să salveze relația lor. În ziua următoare, Mariana primește un client, numit Nicu, care i-a cerut ajutorul în urma unei despărțiri. Nicu îi spune Marianei că femeia cu care se întâlnea s-a despărțit de el și nu se mai gândește la o posibilă împăcare. Mariana începe să reacționeze la sentimentele lui Nicu spunându-i despre fostul ei partener începe să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și simpatic și să inducă astfel atacurile complete de panică. Multe explicații psihosociale au fost deja oferite pentru predispoziția mai mare a femeilor la tulburările de anxietate. Explicația psihodinamică este că femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații la frica pentru despărțirea de ceilalți, pentru că stima de sine a femeilor este într-o mult mai strânsă legătură cu relațiile cu ceilalți. Ca rezultat, femeile se atașează mai repede de cei din jur, joacă roluri pasive și active în relații, exprimă faptul că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
model de curăție sufletească spunând că „a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor” nu-i scutește nici pe ei de Botez, care-i spală de păcatul strămoșesc. Dacă Botezul produce, prin unirea cu Hristos, desființarea păcatului strămoșesc sau originar al despărțirii de Dumnezeu, imprimată în firea noastră, și dacă fără această unire cu Hristos nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu, evident că Botezul ne este absolut necesar pentru mântuire (In. 3, 3), indiferent de vârstă. El este absolut necesar
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
unire cu Hristos nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu, evident că Botezul ne este absolut necesar pentru mântuire (In. 3, 3), indiferent de vârstă. El este absolut necesar și pentru copii, căci și ei au această stare de despărțire de Dumnezeu, prin nașterea lor din trup, și deci „și ei trebuie să treacă de la starea de născuți din trup și destinați pierzaniei la starea de născuți din apă și din Duh și, prin aceasta, de mântuiți (In. 3, 5-6
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
ca Japonia să înceapă procesul de construire a unui nou sentiment de identitate națională, mai potrivit lumii post- Război Rece decât cel dezvoltat în perioada postbelică. Pentru realizarea acestui lucru, Pyle sugerează că Japonia trebuie să devină mai autonomă, prin despărțirea fundamentală de deferența ce caracterizează strategia Yoshida. Sistemul politic japonez, caracterizat cu mai puțin de zece ani în urmă de Van Wolferen drept "lipsit în mod sistematic de opțiuni" în aproape toate domeniile, se confruntă acum cu sarcina de a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
subsoluri artizanale, ticuri de meseriaș în meseria asta fără unelte și aparate a filozofiei. Alegerea camerei mele la hotel este o încîntare. Sânt invitatul lui, de fapt al lui Goethe, îmi repetă întruna. (Mai are 5 000 de lei din Despărțirea de Goethe.) Camera cu un pat e întunecoasă. "Iei una cu două." Protestez. Cum o să "produc" de 70 de lei camera? Urcăm să o vedem. Vedere imensă, terasă. Mă convinge în mod delicios. "Uite, vin la tine, bem o cafea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
desfac unele din altele și se amplifică. Apoi îmi citește o însemnare făcută ieri în jurnalul său. "Se apropie vremea când G. se va despărți de mine. Am să termin totul singur, așa cum am început?" Mă întreb cum arată o despărțire în lumea spiritului. De ce simt mereu nevoia să-i citesc opera sistematic și să scriu o carte despre ea? Își notase pe o fițuică să-mi vorbească despre neînțelegerea gândului altuia. "Ralea te înțelegea dintr-o dată și nu te lăsa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apoi aplicarea psiholingvistică a lui Victor Stoichiță la pictura lui Kandinsky și Mondrian, treabă excelent făcută, dar tristă în demersurile ei metodologic-structuraliste. Ce junglă terminologică într-un domeniu care aspiră la univocitate și pozitiv! După masa de prânz, proiectăm seara despărțirii și a bilanțului în cămăruța lui Noica. Andrei are ideea unui mic Abschiedsduett vesperal și îmi arată - o adevărată performanță - opt strofe în marginea triadei născute în aceste zece zile, o "baladă" despre aventura spiritului petrecută în "locul Păltiniș". Eu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
etc.). "Catholita" explică situația celor care vin să se plângă de lipsa unui sens al vieții. Și așa mai departe." Luni, 13 noiembrie 1978 Dimineață, la ceai, vine vorba despre Al. Paleologu, și Noica mi-l invocă drept exemplu de despărțire reușită. Avea mai mult decât vârsta ta, în urmă cu 25 de ani, când îl simțeam, la Câmpulung, stând prea mult sub "influența" mea. Îmi făcea declarații de discipolat care mă făceau să mă simt prost și mi-aduc aminte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Duns Scott; Eckhart; Cusanus. În plus, două lecturi de sinteză: Marrou (Augustin et la fin de la civil. antique) + Gilson (Filoz. evului mediu). Joi, 16 noiembrie 1978 La ora 11, Noica coboară în Sibiu, unde urmează să-și întîlnească traducătoarea la Despărțirea de Goethe; îi sugerez das Bildnerische și nu das Plastische pentru capitolul cu categoria plasticului. Ne plimbăm un sfert de oră. "Nu-l mai judecați - tu și Andrei - pe Eliade. Are un egoism cu deschidere - știe că, împlinindu-se el
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în față o săptămână, în care Andrei și-a propus 30 de pagini pentru albumul Francesco Guardi, la "Meridiane", iar eu traducerea a 15 pagini din Phaidros, pentru volumul IV al operelor lui Platon. Am adus cu mine dactilograma textului Despărțirea de Noica (67 pagini), pe care Alecu Paleologu tocmai l-a încheiat și pe care urmează să i-l dăm lui Noica după ce îl vom citi. Nu pot să-mi dau seama ce a generat paginile acestea. Paleologu a stat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de satisfacții neculturale: un fel de "nu-mi place nimic altceva". A fi doar posedatul unor idei, a fi manevrat de ele etc. Marți, 25 martie 1980 Plecăm mâine, eu spre București, Noica spre Timișoara. A fost, ca întotdeauna înaintea despărțirilor, o seară de bilanț. Ne apropiem de sfârșitul vol. IV din Platon. Mă mai așteaptă comentariile la Phaidon și Phaidros, pe Noica interpretarea la Phaidon (unde iarăși crede că nu are ce spune), în sfârșit, ne gândim să împingem traducerea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sânt abstrase. Vin și te întreb: sânt abstrase din lucruri sau sânt abstrase de lucruri? Eu spun "din", voi spuneți "de": voi faceți abstracție de lucruri. Contraziceți de fapt însuși cuvântul "abstract", care este o "desprindere din" și nu o "despărțire de".Voi rămâneți în nefelologie, cu formele voastre suspendate. Dar forma, forma este lucrul însuși în împlinirea lui, lucrul care își dă sufletul și care abia astfel ajunge la formă. Totul e să-ți livrezi sufletul. Noi înșine nu sîntem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
face cineva: în locul salutului distant și grăbit, popasul prietenesc în ograda ta. De emoție, chipul lui Sorel a încremenit în inexpresiv, asemeni "albastrei sălbăticiuni" a lui Trakl. Plutim amândoi într-un pios étourdissement. "Vedeți, dragii mei, ne spune Noica la despărțire, pesemne că acum, în Franța, se cunoaște deja rezultatul alegerilor. Dar eu cred că adevărata istorie nu s-a petrecut acolo, ci mai degrabă în cămăruța noastră de mansardă, unde l-am judecat pe Sorel, unde am arătat că limitele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lucrări de istoria filozofiei europene, de metafizică, hermeneutică și logică, ce vădesc un adevărat cult pentru filozofia elină și filozofia clasică germană (comentarii la dialogurile platoniciene, Concepte deschise la Descartes, Leibniz și Kant, comentarii la Fenomenologia spiritului a lui Hegel, Despărțirea de Goethe, Șase maladii ale spiritului contemporan, Tratat despre ființă, Fals tratat de logică); pe de altă parte, lucrări ancorate în exclusivitate în fenomenul autohton și având toate în titlu cuvântul "romînesc": Rostirea filozofică românească, Creație și frumos în rostirea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se născuseră din relația câtorva fragmente de viață, cât se poate de simple, de inaparente, de banale: două păsări, un lan de grâu, secerători. Asta era tot. Puse împreună, aceste bucățele se contopeau și din amestecul lor se nășteau: Părăsirea (despărțirea), Singurătatea și Moartea. Iar acestea erau atât de concrete încît o dată pătrunse în carnea roz a sufletului meu puteau rămâne acolo pentru tot restul vieții. Sigur este că ceea ce-mi citise mama nu era o poveste. Și totuși nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
capital constant de nefericire. Este cert că alegând acest drum am ajuns, cu vârsta, la o pudoare esențială, la sincopă în exteriorizarea discursului afectiv. Era de altminteri stilul practicat în familia mea. Nu existau lamentații, așa cum nu existau îmbrățișări de despărțire sau regăsire, nici declarații de iubire sau de dor. Viața afectivă în familia mea curgea prin albii subterane, iar apele izvorâte din sufletul fiecăruia se întîlneau între ele pe tăcute. Tatăl meu nu m-a mângâiat, nu m-a îmbrățișat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]