4,302 matches
-
morale în justificarea democrației este întemeiată de susținătorii acestui proiect pe opinia că toate principiile morale - inclusiv principiul egalității (sau principiul libertății) umane fundamentale - sunt subiectul dezacordului rezonabil generalizat. Potrivit lui Talisse, spre exemplu, Dworkin se înșală în afirmația că dedesubtul dezacordurilor morale, religioase sau politice rezonabile care caracterizează societățile cu tradiție liberal-democratică (precum societatea nord-americană) se află totuși două principii unanim acceptate ca exigențe incontestabile (în mod rezonabil) ale demnității umane: 1) principiul potrivit căruia fiecare viață umană este intrinsec și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
experimentale"). 45 Fabian Freyenhagen, "Taking Reasonable Pluralism Seriously: An Internal Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337. 46 Și aceasta, desigur, numai în baza prezumției că argumentele liberalilor comprehensivi sau/și perfecționiști, potrivit cărora dezacordul moral generalizat specific societăților liberale nu îi obligă pe filosofi să aducă argumente neutre din punct de vedere moral pentru principiile de organizare politică pe care le favorizează, nu sunt argumente suficient de solide. Articolul lui Freyenhagen nu ridică însă
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Framework (Princeton University Press, Princeton, 2007), Thomas Christiano, The Constitution of Equality: Democratic Authority and Its Limits (Oxford University Press, Oxford, 2008), Kasper Lippert-Rasmussen, Luck Egalitarianism (Bloomsbury, Londra & New York, 2016) etc. 48 Desigur, așa cum o arată argumentarea din această carte, dezacordul realiștilor față de moralism nu este, în opinia mea, unul tocmai rezonabil, epistemic vorbind, de vreme ce, așa cum încerc să arăt, el are la bază idei și argumente mult mai puțin plauzibile și solide, dacă nu chiar extrem de slabe, prin comparație cu argumentele
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
continue cu școala profesională (subiecții cu gimnaziu și cei de etnie maghiară), iar 7,8% și-ar sfătui copilul să înceapă să muncească (rromii, maghiarii și cei fără școală). Tabel 3.2: Profilul sociodemografic al celor ce își exprimă acordul/dezacordul cu următoarele afirmații O mamă care lucrează poate fi la fel de grijulie față de copii săi ca și una care nu lucrează Un copil preșcolar probabil va suferi dacă mama sa lucrează. A avea o slujbă este un lucru foarte bun, dar
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ani * Cei ce au o relație stabilă * Cei căsătoriți * Români * Venit ridicat * Banat * Muntenia * Venit scăzut * Peste 65 de ani * 34-41 de ani * Venit mediu * Bărbații * Căsătoriți * Românii * Venit ridicat * Oltenia * Moldova * Cei cu relații stabile * Cei că-sătoriți * Românii * Dobrogea Dezacord * studii primare * Peste 65 de ani * Transilvania, Banat, București * Văduvi, separați * Maghiari * Venit scăzut * Liceu * Transilvania * Crișana-Maramu-reș * Căsătoriți * Venit mediu și ridicat * 26-33 de ani * Dobrogea * Necăsătorit * Liceu * 26-33 de ani * Venit ridicat * Crișana-Maramu-reș * Necăsătoriți * Maghiarii * Bărbații * Crișana-Maramu-reș * București * Maghiarii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
crește odată cu venitul și scade odată cu vârsta. Dintre regiuni se remarcă Oltenia, cu o atitudine semnificativ mai pro-ecologistă decât alte regiuni și Dobrogea, aflată la polul opus, adică cu o proporție semnificativ mai mare de subiecți ce optează pentru un dezacord puternic cu afirmațiile legate de protejarea mediului (aceste rezultate au reieșit identificând cu Anova regiunile ce au medii semnificativ diferite ale variabilei latente obținute din v8, v9, v10). Există deja în literatura de specialitate prelucrări pe baza de date EVS
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
statistică a datelor arată că în ambele sate oamenii tind să considere că "Omul trebuie să pună interesele sale înaintea intereselor satului", cu precizarea că în Ludoș cei cu studii superioare și cei mai în vârstă sunt semnificativ mai în dezacord cu această afirmație decât alte categorii de populație. Un aspect interesant este relevat de răspunsurile la afirmația "E bine ca oamenii să facă lucrurile așa cum le fac și ceilalți oameni din sat", care întrunește semnificativ mai multe acorduri din partea subiecților
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
răspunsurile "mândru" și "foarte mândru". Tabel 5.12 Opinia subiecților legată de implicațiile faptului de a se fi născut în România Faptul că m-am născut în România... Total de acord / Mai degrabă de acord Nu prea sunt de acord / Dezacord total ....mă face să fiu mândru * Românii (în general și cei din Transilvania) * Femeile * Subiecții peste 65 de ani * Cei cu studii primare * Cei ce nu lucrează (dintre aceștia mai ales casnicele și pensionarii) * Cei ce lucrează în sectorul de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
EVS 1999 2. Itemii din EVS 1999 ce surprind noile modele familiale: v148 se referă la faptul că pentru a crește fericit un copil are nevoie de ambii părinți (întrebare dihotomică) v150 căsătoria este demodată (întrebare dihotomică) v151 acord sau dezacord cu situația ca o femeie care își dorește un copil să îl crească singură, fără a avea o relație stabilă cu un bărbat.(acord / dezacord / depinde) 3. Tabel privind opțiunea pentru tradiționalism / modernitate în cele două sate Afirmații pentru măsurarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nevoie de ambii părinți (întrebare dihotomică) v150 căsătoria este demodată (întrebare dihotomică) v151 acord sau dezacord cu situația ca o femeie care își dorește un copil să îl crească singură, fără a avea o relație stabilă cu un bărbat.(acord / dezacord / depinde) 3. Tabel privind opțiunea pentru tradiționalism / modernitate în cele două sate Afirmații pentru măsurarea atitudinilor tradiționaliste/ moderne Tălmăcel (%) Ludoș (%) Mi-e teamă de schimbare, pentru că nu se știe niciodată ce poate aduce ea.*. Doresc schimbarea pentru că numai prin ea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
faptul că multe insuficiențe au cauze mai vechi și mai profunde. Câteva idei centrale orientează ansamblul acestor contribuții: 1. Criza culturii române este, de fapt, permanentă și de structură. Unele din observațiile și criticile noastre, adesea radicale, sunt în net dezacord cu ideile în general acceptate despre problemele în discuție. 2. Propunerea unei noi formule sau model cultural devine o necesitate imperioasă. Sunt enunțate un număr de principii de bază și indicate soluții alternative. Lucrările fundamentale, de referință, sinteză și enciclopedice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
terapeutul să răspundă la nivelul de înțelegere a copilului, să evite încercarea de a generaliza, de a comenta sau de a interpreta ce se ascunde în spatele celor spuse de copil, să evite să învinuiască copilul sau să ia parte la dezacordul părinte copil, făcând alianță cu vreunul. Trebuie să asculte și să fie interesat. I. În prima fază se pot desprinde trei tipuri de obiective: * din perspectiva părinților; * din perspectiva copilului; * din perspectiva terapeutului, care se află în grade diferite de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate fi util și în domeniul mass-media și în domeniul naratologiei. Abordările teoretice ale naratologiei transmediale dezvoltă atitudini diferite față de relațiile care se pot stabili între narațiune și medialitate. Unele abordări insistă pe incompatibilități, altele pe compatibilitățile celor două domenii . Dezacordul față de naratologia transmedială se află în corelație cu abordarea lingvistică reprezentată de Gerald Prince , Gerard Genette , Seymour Chatman și Porter Abbott care definesc narațiunea fie ca act al povestirii adresat de către un narator unui naratar, fie ca relatare verbală a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și puse pe seama unei figuri naratoriale, chiar dacă filmul sau interpretarea dramatică nu folosește vocea narativă. Relația narațiunii cu medialitatea În conexiune cu aceste
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de care am amintit) conferă o mare forță instituțiilor politice tocmai în ceea ce privește actorii sociali care le susțin. În acest sens, ea contribuie la consolidarea regimului. Momente de pauză sau de "involuție" a procesului de consolidare derivă, de obicei, din apariția dezacordurilor în interiorul coaliției dominante care nu se referă atât la structurile politice, cât la deciziile de fond care trebuie adoptate, sau la modalitățile de formare a fracturilor fundamentale, specifice respectivei perioade istorice. Exact în faza în care trebuie luate deciziile menite
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dominante care susține regimul are consecințe vizibile la nivelul politicii. Înăsprirea conflictului dintre elite duce la o mai mare dificultate în luarea deciziilor, dacă nu chiar la o reală stagnare, și, poate, chiar în acele sectoare care au reprezentat sursa dezacordurilor și a rupturii pactului de coaliție. Regimul își poate pierde ulterior legitimitatea la nivel de elită (legimitatea sa în cadrul maselor fiind permanent limitată). O altă consecință a fisurilor din cadrul coaliției, în special în cazul armatei, poate constă într-o reducere
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
vedem cum s-a ajuns la prima instaurare democratică. O analiza simplă, dar eficientă [v. Dahl, 1970], identifică două procese fundamentale legate între ele, și, mai ales, diferite aspecte instituționale care caracterizează o democrație de masă. Este vorba despre acceptarea "dezacordului", a opoziției, a competiției dintre diferite forțe (politice sau relevante din punct de vedere politic) și despre "incluziune", adică procentul din populație care are dreptul de a participa, de a controla și de a se opune conduitei guvernamentale. Prima dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a se opune conduitei guvernamentale. Prima dimensiune, adesea echivalată cu competiția, este legată de nașterea drepturilor civile, printre care libertatea de asociere, de gândire, de exprimare, implicit libertatea presei. Este necesar a evidenția drepturile civile, și, în consecință, posibilitatea existența dezacordului, a opoziției și a competiției. A doua dimensiune se referă la participare, și, mai ales, la extinderea drepturilor politice (electorat activ și pasiv). Aceste două dimensiuni configurează un spațiu în interiorul căruia este posibil să situam toate regimurile politice. Trecerea de la
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la oligarhia "competitivă", și, apoi, la democrația de masă. A doua: incluziunea precede competiția; de la o hegemonie "închisă" se trece la una caracterizată de participări masive, și, apoi, în a doua etapă, la democrația de masă. A treia: posibilitatea existenței dezacordului și, în același timp, a creșterii incluziunii: este un fel de "scurtătură" spre democrație. Cele trei secvențe descrise se pot complica dacă punctul de plecare (hegemonia închisă) este constituit de un Stat-națiune deja independent sau dacă democratizarea coincide cu nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
uneori asociată unor eșecuri economice dezastruoase) intervenția externă a unei țări străine (care impune instituțiile democratice), profunde transformări socio-economice (care, pe termen lung, modifică fundamental baza socială a regimului autoritar), divizarea coaliției dominante care sprijină regimul ca urmare a unor dezacorduri privitoare la politica economică ce urmează să fie pusă în aplicare (sau chiar imposibilitatea de a ajunge la un acord cu privire la succesiunea în pozițiile cheie ale regimului). În cazul unui regim autoritar consolidat, e dificil de instaurat prosperitatea economică (ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Italia în a doua jumătate a anilor cincizeci, Almond și Verba ajung la concluzia că această cultură este caracterizată de participare, de o activitate politică intensă (care nu pune în pericol autoritatea politică), de un angajament civil "moderat", de absența dezacordurilor profunde, de încredere în mediul social, de respect pentru autoritate și de un sentiment de independență și o atitudine favorabilă față de structurile politice. În anii care au urmat cercetării lui Almond și Verba, studiile asupra culturii politice, bazate pe tehnicile
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și internaționale. "Moștenirea" autoritară ("amortizoare de zgomot" pentru protest și participare civilă) oferă condiții pentru o violență structurală care cântărește considerabil asupra politicii și a societății, în general [Habermas, 1981]. Susținerea stabilității și a ordinii, mai degrabă decât cea a dezacordurilor și dezbaterilor, reflectă o teamă puternică față de confruntări, experimentată în timpul regimurilor democratice anterioare, dar și reacția brutală a statului față de conflict. În plus, după cum Maravall a sugerat în cazul Spaniei [1981], pentru cetățenii din Conul de Sud o îndepărtare de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de acord asupra avantajului acestor dezbateri. Nu erau în joc nici vreun program politic, nici vreun interes universitar. De aceea puteam fi absolut liberi și continuam, așa-dar, să discutăm cu plăcere chiar atunci cînd ne aflam, uneori, într-un dezacord profund în privin-ța anumitor aspecte. Spre exemplu, nu eram de acord deseori cu Jacques Attali și Edgar Morin, dar aceste diferende ne permiteau să ne analizăm cu finețe și în profunzime argumentația și să dezvoltăm motivele pentru care nu eram
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
părut întotdeauna, și mi se pare și azi, că prietenul nostru subestima, în ceea ce privește acest aspect precis și doar acest aspect, importanța schimbării pe care o implică trecerea de la un nivel de organizare la altul. Dar nu contează totuși acordul sau dezacordul, acesta din urmă exprimă în primul rînd sensul unei căutări, natura unei interogații, și asta contează pînă la urmă70. B.C.Mai aveți contacte cu membrii Grupului celorZece? R.P. Cu majoritatea dintre ei, acestea n-au încetat niciodată. Am lucrat fără
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acel soi de dezinvoltură creatoare și de ignorare a tabuurilor înnăscute -, ci și pe cea veche, ale cărei slăbi ciuni și resurse neobișnuite apar deodată în ochii celui care s-a desprins de ea. Și aici sunt într-un oarecare dezacord cu autori precum Michel Beniamino, care definește francofonia literară ca pe forma modernă a unui ansamblu de fenomene legate de întîlnirea cu Celălalt, ale cărei origini istorice pot fi discutate (unii estimează că s-ar afla în Renaștere), dar a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]