5,779 matches
-
îi cunoaștem funcțiile, observăm că funcționează, însă cu toate acestea ne "învîrte" într-un cerc vicios atunci cînd încercăm să-l cuprindem noțional. Probabil acestea au fost unele dintre elementele care au stat la baza confuziei în problematica valorilor, iar dilemele de definire au fost bine surprinse și totodată clarificate în evaluarea lui Scholl-Schaaf (apud Van Deth, Scharbourgh, 1998, p. 28): "Conceptul de valoare este într-adevăr un termen fundamental care nu poate fi definit în sensul strict al unei definiții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ceea ce respinge. în tot acest periplu, subiectul uman nu este singur, ci în continuă interacțiune cu celălalt, percepțiile lui fiind mereu validate sau infirmate de cei cu care intră în contact (Jenkins, 2000, pp. 6-15). Pe măsură ce reflectă și își clarifică dilemele identitare, persoana capătă o mai mare claritate a "cine este ea" în acest univers moral al distincțiilor calitative, așa cum îl numește Charles Taylor (1998, pp. 28-30). Spre exemplu, o persoană "este" corectă și onestă pentru că alege să spună adevărul și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ilustrează puterea inerțiilor, fiind susținută de o îndelungată tradiție a școlii de istorie a mentalităților (Braudel, 1958/1996; Flament, 1995). Astfel, ipoteza schimbării atitudinale (modificarea atitudinilor sociale fundamentale) se va "confrunta" cu ipoteza la longue durØe (persistența atitudinilor sociale fundamentale). Dilema principială care ne va ordona explorarea va testa modul în care o socializare specifică a subiecților datorată unei apartenențe generaționale diferite, asociată cu integrarea distinctă a unei experiențe istorice de ruptură (precum experiența comunistă și "cotitura" constituită de Revoluția din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
expresia colectivismului, pentru că, supunîndu-se lor, individul renunță la propriile interese unilaterale. Reciprocitatea, încrederea și moralitatea stau la baza intereselor colective și sînt interiorizate, întrucît, în societățile colectiviste, oamenii sînt motivați de alte scopuri decît cele personale. Tranzacțiile economice abundă în dileme sociale, în probleme legate de acțiuni colective și de bunuri publice, rezolvarea acestora fiind determinată de capitalul social existent, de normele reciprocității și implicarea civică a populației. F. Fukuyama (1995) evoca în această zonă tematică rolul încrederii în societate, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
coeziunii sociale contravine unei reduceri a societății la o sumă de oameni care se întîlnesc instrumental ca simpli agenți în procesul de vînzare-cumpărare. Mai nuanțat, Bowles și Sung-Ha (2008) menționau că schimburile pieței nu determină întotdeauna norme și comportamente prosociale, dilemele sociale fiind un exemplu în acest sens. Dincolo de aceste considerente, interacțiunea dintre cultură și economie ține de prosperitatea materială a țării respective și de specificul instituțiilor politico-sociale. Dacă instituțiile formale sînt ineficiente, capitalul social și încrederea se substituie acestora, pentru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
empiric este dacă procesele cognitive sînt influențate cultural doar în intensitatea lor de manifestare sau diferă fundamental însuși mecanismul care se activează în funcție de apartenența culturală? Majoritatea cercetărilor asupra proceselor cognitive desfășurate în manieră interculturală subliniază însă veridicitatea primei părți a dilemei, dar există și adepți care susțin validitatea celei de-a doua aserțiuni. 11.2. Self-ul în context social încercînd să descopere strategii personale distincte generate de către factorul cultural, cei care au încercat să lămurească dilema anterioară au mutat nivelul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
veridicitatea primei părți a dilemei, dar există și adepți care susțin validitatea celei de-a doua aserțiuni. 11.2. Self-ul în context social încercînd să descopere strategii personale distincte generate de către factorul cultural, cei care au încercat să lămurească dilema anterioară au mutat nivelul de analiză al demersului conceptual și metodologic la cel propriu psihologiei, adică acela al studiului indivizilor, mai degrabă decît cel al culturii ca întreg. în 1991, H. Markus și S. Kitayama făceau distincția deja evocată între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
despre Mary Wollstonecraft. Ca urmare, ne-a oferit finanțare pentru universități pentru cinci posturi de profesor. Universitatea Åbo Akademi a depus cerere și a primit una. Procesul de recrutare a fost complicat și emoțional și în plus a fost o dilemă pentru universitate să decidă cărei facultăți să-i atribuie profesorul. În consecință care corp să decidă cui să propună a constituit iarăși o problemă. Universitatea nu era pregătită pentru un domeniu interdisciplinar. Din 12 doritori, 3 au fost invitați pentru
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vocal. Credeam (și mai cred) în civism, astfel că studierea științei politice era o opțiune îndreptățită. Eram, desigur, sub influența lecturilor filosofico-politice pe care le aveam, dar și sub aceea a principalelor organisme media ale societății civile, pe atunci revistele "Dilema" și "22". Și azi consider că acele lecturi m-au ajutat foarte mult în exercițiul cotidian de interpretare și înțelegere a realității. M-am implicat și în activități administrativ-studențești, ca reprezentant al studenților de la Filosofie în Senatul Universității din Iași
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai banale evenimente cotidiene. Una dintre prietenele mele îmi spunea că ea crede că m-am născut feministă, iar evenimentele din viața mea au fost doar încercări care au reliefat și mai mult această identitate a mea. Uneori am această dilemă ... oare aș mai fi fost o militantă așa de înfocată, dacă poate experiențele mele de familie ar fi fost altele? Am cunoscut feminismul teoretic abia la 21 de ani, dar l-am trăit pe cel practic încă de la 4 ani
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
eliberare de sub tutela coloniala a Franței, sau africanii supuși regimului de apartheid din Africa de Sud. Irlanda era și membră a Consiliului Europei încă de la înființarea acestei organizații, în mai 1949 la Londra. Politicii externe irlandeze a continuat să îi lipsească esență. Dilemă politicii externe irlandeze din anii 1960 a fost alegerea între Comunitatea Europeană și Națiunile Unite, ca și cum apartenența la ambele nu ar fi fost posibilă sau apartenența la una ar fi îngrădit participarea la cealaltă organizație. După ce de Valera a refuzat
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
este, la urma urmelor, casa mea. Trăiesc și din altceva. Mă gîndesc la crezul meu personal și irlandez că la vocale și la conștiința mea literară, hrănita din limba engleză, ca la consoane". Și astfel, prin absorbție, se pot rezolva dilemele identitare cele mai aprige și explozive, culturale, lingvistice sau politice. În afara integrării tehnice atît de fade și de ezoterice, Europa viitorului nu se poate realiza decît printr-o asemenea îmbinare fericită a diversității culturale. XVI Scriitorii irlandezi și tentația politicului
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
studiat atît literatura gaelica cît și literatura engleză, si de atunci mi-am păstrat ideea despre mine ca fiind un irlandez într-o provincie care pretinde că e britanică. În vremea din urmă mi-am dat seama că aceste complexe dileme și evlavii făceau parte din pămîntul în care m-am născut."207 "Crăciun, 1971. Lumea mă tot întreabă cum e să trăiești în Belfast și mă surprind spunînd că lucrurile nu stau chiar așa de rău în partea noastră de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
SÂRBU, CONSTANTIN, Un candidat frecvent la examen? Greșeala de ortografie, RLIB, 28, nr. 7994, 5 iul., 1970, 2. [64] SĂVULESCU, DUMITRU N., îndrumător pentru predarea limbii și literaturii române în școala generală cl. V-VIII, București, 1970 [65] SIRETEANU, Gh., Dileme care persistă, experimentări grăbite și urgențe ale modernizării, Gazeta învățămîntului, XXII, 1970, nr. 1036. [66] STANCA, ILIE, Receptarea vorbirii între elevii surzi în procesul de învățământ, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 11-36. [67] STATI, SORIN, Limba română în școală, în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în clasa a IX-a de liceu. Sesiunea iulie 1993, LLR, 22, nr. 3 4, 1993, 54-55. [199] ȘUTEU, FLORA, Ion Popescu (1912 - 1993). în: LR, 42, nr. 4, 1993, p. 201. [200] TABARCEA, CEZAR, Gramatica lui Măcărăscu în 1993, Dilema, l, nr. 35, 1993, 2 [cum trebuie si cum nu trebuie predată româna]. [201] TOMA, MARIN, Limba româna. Lecturi literare. clasa a VII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1993. [202] TOMESCU, MARGARETA, Diagnostic diferențial privind dificultățile în învățarea citit-scrisului la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1998 apr, nr. 6, p. 2. [117] IONIȚĂ, Florin, Iar despre cărțile de școală. [despre vol. Vasile Sari, Dorina M. Pruncu, Consultații la literatura română (pentru gimnaziu, admiterea în licee și școli profesionale), Timișoara, Eurobit, 1996]. în: Vineri (supl. la Dilema), 2, nr. 6, 1998, p. 2. [118] IONIȚĂ, FLORIN, înțelegerea unui fragment dintr-un text studiat în clasă, ținând seamă de cerințe anume formulate. LLR, 27, nr. 4, 1998. 45-52. [119] IORDACHE, AURELIA, Literatura română. Pentru examenul de capacitate. Subiecte
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ANCA; ȘERBAN, SERGIU, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a. București, All, 1998, 224 p. [243] ȘERBAN, SERGIU, Literatură, teoria literaturii, stilistică. Ghid didactic. Bacău, Conv Did, 1998. 288 p. [244] ȘERBĂNESCU, ANDRA, Avantajele alternativei. în: Vineri (supl. la Dilema), 2, nr. 4, 1998 p. 7. [245] ȘERBĂNESCU, ANDRA, Cum predăm limba română după manualele alternative? în: LL, 43, nr. 2, 1998, p.108-114. [246] ȘERDEAN, IOAN, Didactica limbii române în școala primară. București, Teora, 1998, 280 p. Include bibliogr
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și sugestive asupra edificării unui ansamblu urban excepțional prin sacrificarea brutală aunor Întregi insule de locuințe central milaneze. Ce concluzii putem trage analizând documentarea fotografică profesionistă a acestor evenimente? Imaginile fotografice ale memoriei, „obiective― În documentarealor, ne pun astăzi În dilema evaluării corectitudinii acestui gest urban. „Excelența devenită Memorie Reprezentativă― versus „Memorii Preexistente― , este o dualitate tensionată care ne obligă la nuanțările criteriilor după care ne orientăm În gestionarea orașului. Această nuanțare critică este În mod particular benefică pentru conștiințele autohtone
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
alimentareaunor gândiri critice atente, aplicate devenirilor urbane. Prezentă Într-o arhivă, ea este mereu actuală, prin educarea atât a specialiștilor cât și a conștiinței publice. Ea ne poate asista pe drumul cunoașterii trecutului recent sau Îndepărtat, pentru a ne furniza dilemele, Întrebările, argumentele contemporane necesare distanțării de extreme, polemici sterile sau de actele publice ale voinței personale fondată peincultură În câmpul arhitecturii care ne privește pe toți, de la cea mai socială până la cel mai interiorizată calitate a existenței. În plus, arhivarea
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
reluare a manierei de expresie a celor doi mari filosofi și a tradițiilor din antichitatea târzie care s-au revendicat mai cu seamă de la Platon, cât faptul că, aparent atât în secolul V dar și în secolul XIV, găsim aceeași dilemă între opțiunea pentru Aristotel și cea pentru Platon. Această situație a reprezentat un puternic argument pentru mulți dintre exegeții moderni de a crede că nu a existat o adevărată viață intelectuală în Bizanț, ci s-ar putea mai degrabă vorbi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și la vedere, atât prin discurs cât și în scris. Începând cu Arie și terminând cu disputa hesychastă istoria vieții bizantine consemnează numele unor asceți care au părăsit adâncurile pustiei pentru a da un răspuns din perspectiva filosofiei trăite, la dileme care țineau mai cu seamă de precizarea dogmatică, am spune de filosofia limitei, a graniței. În acest fel, noutatea în gândire nu avea caracterul de ruptură pe care îl prețuiește tradiția filosofică apuseană, ceea ce a făcut ca în cele mai multe cazuri
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înțeleseseră grecii de la Parmenide încoace), sau a unicității lui Dumnezeu, în termenii ebraici, fapt echivalent cu echivalarea Unului cu Trei, a unității Ființei cu multiplul ființării. Unu și trei, unu sau trei, unu și multiplu, unu sau multiplu — acestea erau dilemele care au adus mereu necesitatea unor precizări și justificări pe care spiritualitatea și filosofia bizantină le-au reluat de la origini și până în vremea apusului său. Apologeții au fost primii creștini care au încercat o justificare a raportului unu-trei în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sa dogmatic-dis cursivă. La acel moment nu a fost clar faptul că modelul înțelegerii divinității de către scriitorii apologeți expunea la riscul unui „principiu interio- rizant”, ce putea aduce acuza de subordonaționism. Sub- ordonaționismul însemna o ieșire subtilă și nedeclarată din dilema UnitateTreime, în favoarea Unului. De altfel în acest interval antitrinitarianismul radical fusese formulat de Sabelie care susținea că Dumnezeu fiind Unul este văzut de oameni sub multiple înfățișări, de Tată, Fiu și Duh Sfânt care nu sunt altceva decât manifestări succesive
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
această cale, Origen va accentua în chip, lipsa, inabilitatea în a reda cu adevărat Arhetipul, și mai puțin funcția acestuia, de a fi revelare a Arhetipului. Bizantinii, începând cu secolul al IV-lea, vor trebui să dea un răspuns la dilemele care apăreau din perspectivă creștină în precizarea relației între chip și proto-tipos. Așa cum a dovedit istoria spiritualității bizantine, deși discuțiile asupra valorii și însemnătății reprezentării au fost reluate pe parcursul unei largi perioade de timp, apogeul disputelor a fost consemnat în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cadru didactic este desfășurată într-o tensiune generată de dirijarea de către Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar etc. și autonomia dictată de valorificarea propriilor resurse psihologice, de adaptarea la colectivul de elevi; d) prezența în continuare la nivelul sistemului de formare a dilemei: are finalitatea educației școlare un caracter informativ sau formativ? e) adâncirea prăpăstiei dintre educația formală și ipostazele nonformale și informale; f) decalajul dintre statutul economic (dezavantajos) și statutul cultural al profesiei. Reforma social-economică implică reforma învățământului. Reforma învățământului determină o
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]