5,717 matches
-
s-au extins mai mult spre sud-est, în lungul zonei dintre pâraiele Drăslăvăț și Șara. Târgul nostru se afla la extremitatea sudică a itinerarelor domnești care, în general, urmau traseul Suceava - Hârlău - Iași - Vaslui - Huși (uneori Bârlad). De obicei, curtea domnească ajungea la Huși în luna martie. O excepție întâlnim în ultimul an al domniei lui Petru Rareș (1546), când domnul a stat la Huși două luni, între 4 aprilie și 4 iunie. Itinerarul era determinat de amplasamentul curților domnești, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
curtea domnească ajungea la Huși în luna martie. O excepție întâlnim în ultimul an al domniei lui Petru Rareș (1546), când domnul a stat la Huși două luni, între 4 aprilie și 4 iunie. Itinerarul era determinat de amplasamentul curților domnești, în care se aflau rezerve de hrană, dar și de interesele domniei în rezolvarea problemelor interne din zonă, fapt ce reiese din examinarea activității cancelariei domnești. Domnii Moldovei se deplasau cu întreaga curte și cu dregătorii lor în orașe, sate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
două luni, între 4 aprilie și 4 iunie. Itinerarul era determinat de amplasamentul curților domnești, în care se aflau rezerve de hrană, dar și de interesele domniei în rezolvarea problemelor interne din zonă, fapt ce reiese din examinarea activității cancelariei domnești. Domnii Moldovei se deplasau cu întreaga curte și cu dregătorii lor în orașe, sate și mânăstiri, pentru a hotărî în litigii, a confirma vânzări și cumpărări de pământ etc. Aceste deplasări, vizibile și la curțile occidentale, se pot reconstitui după
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătarilor și-au datorit însemnătatea ținutul Fălciului și orașul Huși, în care se vede încă vechea biserică episcopală din vremea lui Ștefan cel Mare”. Recapitulând, se poate afirma că Ștefan cel Mare a ridicat târgul Hușilor la rangul de reședință domnească, moștenită și cinstită ca atare de fiul său, Bogdan al III-lea. Urmașul lui Bogdan, Ștefan cel Tânăr (Ștefăniță, 1517-1527) a preferat să-și mute Curtea la Hârlău, de unde a emis 48 de urice, spre deosebire de Suceava, de unde au fost emise
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moldoveană, condusă de vornicul Cărăbăț, i-a zdrobit pe tătari. Urmașul său, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), imediat după înscăunarea din 20 ianuarie 1527, începe să călătorească pentru a-și cunoaște mai bine țara, dar și pentru a-și îndeplini atribuțiile domnești. Orașul nostru a fost, cu certitudine, preferința lui. La Huși era deja în zilele de 9 martie, 13 martie, 15 martie și 16 martie, apoi revine peste o lună la Huși, la 16 aprilie. Nu este lipsit de semnificație faptul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
islamică; or, acest lucru era absolut condamnabil în țările române, state de veche tradiție ortodoxă, care au făcut pe parcursul Evului Mediu din ortodoxism un element activ al unității spirituale românești. Iliaș fusese ales domn la 3 septembrie 1546 de sfatul domnesc, inclusiv de episcopi, dar abia la 1 aprilie 1547, ajunge la Huși. Nu știm cât a stat domnul aici, dar a revenit în anul următor (21 martie - 7 aprilie), pentru a sărbători Paștele și pentru nelipsita judecată domnească: „sâmbătă după
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de sfatul domnesc, inclusiv de episcopi, dar abia la 1 aprilie 1547, ajunge la Huși. Nu știm cât a stat domnul aici, dar a revenit în anul următor (21 martie - 7 aprilie), pentru a sărbători Paștele și pentru nelipsita judecată domnească: „sâmbătă după Paști - scrie cronicarul Grigore Ureche - au tăiat capul lui Vartic hatmanul în târgu în Huși și l-au dus de l-au îngropat în mânăstire, în Pobrata, în anii 7056 (1548), aprilie 7”. Creșterea obligațiilor față de Poartă, l-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Vartic hatmanul în târgu în Huși și l-au dus de l-au îngropat în mânăstire, în Pobrata, în anii 7056 (1548), aprilie 7”. Creșterea obligațiilor față de Poartă, l-a determinat pe Ilie Rareș să impună la bir chiar sfatul domnesc și clerul, prin tradiție scutiți de dări, ceea ce i-a atras opoziția politică a acestora. Unii boieri au fugit în Polonia. Înainte de a pleca la Constantinopol, în iunie 1551, pentru a cere sultanului micșorarea obligațiilor către Poartă, Ilie Rareș a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin tradiție scutiți de dări, ceea ce i-a atras opoziția politică a acestora. Unii boieri au fugit în Polonia. Înainte de a pleca la Constantinopol, în iunie 1551, pentru a cere sultanului micșorarea obligațiilor către Poartă, Ilie Rareș a convocat sfatul domnesc la Curtea din Huși, nu în sala festivă, ci... în grădina curții domnești, probabil pentru a da acestei întâlniri un caracter particular: „A adunat și a chemat pe toți boierii săi și pe toți câți erau mai de frunte și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Unii boieri au fugit în Polonia. Înainte de a pleca la Constantinopol, în iunie 1551, pentru a cere sultanului micșorarea obligațiilor către Poartă, Ilie Rareș a convocat sfatul domnesc la Curtea din Huși, nu în sala festivă, ci... în grădina curții domnești, probabil pentru a da acestei întâlniri un caracter particular: „A adunat și a chemat pe toți boierii săi și pe toți câți erau mai de frunte și tot sfatul în grădina de la Huși (subl. ns.) și le-a spus multe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cracalechi Căpotescul, de la care provine, se pare, numele satului Căpotești, de lângă Huși. La 25 februarie 1554, Alexandru Lăpușneanu era la Vaslui, dar între 1 și 17 martie, se afla iarăși la Huși. În această ultimă zi, tot la Huși, cancelaria domnească emitea un document, scris de Cracalechi Căpotescul, prin care întărea mănăstirii Sf. Ilie stăpânirea asupra a două sate din Cârligătura, și-i acorda scutiri de dări importante, ceea ce arată că domnul se afla la curtea domnească de aici. La 19
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tot la Huși, cancelaria domnească emitea un document, scris de Cracalechi Căpotescul, prin care întărea mănăstirii Sf. Ilie stăpânirea asupra a două sate din Cârligătura, și-i acorda scutiri de dări importante, ceea ce arată că domnul se afla la curtea domnească de aici. La 19 martie 1554, solii voievozilor - Ștefan Dobó și Francisc Kendi (1553-1556) - și ai stărilor privilegiate din Transilvania (Petru Gerendy, Anton Garda și Ambrosie Szabo din Sighișoara) au sosit la Huși (Oppidum Huzt), primiți fiind la Curtea de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi pace și liniște și pentru acest voievod și pentru țara sa a Moldovei”. După ascultarea soliei, domnitorul a spus „că vrea să chibzuiască despre toate acestea cu boierii săi și apoi să dea răspunsul”, ceea ce însemna că însuși sfatul domnesc urma să se întrunească la Huși pentru această importantă decizie de politică externă. Domnitorul încă se mai afla aici între 9 și 24 mai 1555; deci se poate spune că și-a petrecut primăvara la Curtea de la Huși, foarte probabil
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
voievodului au fost extrem de sugestiv descrise de Mihail Sadoveanu în cunoscutul roman istoric Nicoară Potcoavă. Drept recompensă, tătarii primeau acordul sultanului de a prăda iarăși Țara Moldovei. Petru Șchiopul (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591) a fost ultimul domn care a avut curte domnească la Huși. La 3 octombrie 1588, el scria regelui Poloniei, Sigismund al III-lea, „ex oppido nostro Hus”, felicitându-l pentru urcarea pe tron și asigurându-l că dorește o bună vecinătate cu polonii. Prezența la Huși a domnului este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cât mai mult la Huși, mai aproape de ocrotitorii săi turci, pentru că din Răsărit exista pericolul năvălirilor cazacilor, puține documente menționează prezența lui aici. Este perioada în care ajung să fie mai rare călătoriile domnilor prin vechile orașe moldovene, devenite curți domnești, și stau mai mult în Curtea de la Iași, capitala statornică a Țării Moldovei din a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu. De acum datează încetarea funcționării curții domnești din Huși, însă domeniul domnesc de aici nu a dispărut, ci doar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să fie mai rare călătoriile domnilor prin vechile orașe moldovene, devenite curți domnești, și stau mai mult în Curtea de la Iași, capitala statornică a Țării Moldovei din a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu. De acum datează încetarea funcționării curții domnești din Huși, însă domeniul domnesc de aici nu a dispărut, ci doar începe diminuarea lui prin danii succesive făcute de domn atât Episcopiei, cât și unor proprietari laici și unor sate din împrejurimi. Nici lui Ieremia Movilă nu i-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Țuțora. Încercările polonilor de a trece pe un pod de pe Jijia au eșuat, din cauza deselor atacuri ale turcilor și tătarilor. Armata polonă s-a oprit lângă Iași, iar regele a intrat din nou în oraș și a vizitat Palatul Domnesc. Capitala Moldovei era pustiită, case și mânăstiri au fost cuprinse de flăcări. Atunci a ars și mănăstirea Trei Ierarhi. Tătarii atacau și prădau peste tot. Dimitrie Cantemir îi va acuza pe poloni, considerând că, deși ar fi putut, nu au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deși ar fi putut, nu au oprit incendiul devastator. Armatele polone se fac vinovate acum de spolierea bisericilor, de luarea moaștelor Sf. Ion cel Nou, de luarea în captivitate a mitropolitului Dosoftei, ca și de distrugerea unor sate și curți domnești. Faptele au fost cu atât mai condamnabile cu cât veneau din partea unei armate creștine, venită să elibereze Moldova de sub stăpânirea otomană. Tătarii au intrat în palat, iar turcii au prădat, în continuare, orașul. Ocolind orașul Iașul, ars și prădat, prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dolgoruki, cneazul Volkonski și alți ofițeri s-au întâlnit cu Dimitrie Cantemir pe malul stâng al Prutului. Din suita domnului moldovea făceau parte hatmanul Ion Neculce, marele paharnic Constantin, fiul lui Iordachi Ruset, marele vornic, șase ofițeri și opt slujitori domnești. La această întrevedere, Dimitrie Cantemir i-a comunicat feldmareșalului că până la 15 iunie va mobiliza o oaste de 10.000 de oameni, solicitând să i se trimită bani, „așa cum i s-a promis”. Domnul Moldovei l-a informat pe B.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Iași, fiind întâmpinat de mitropolit, boieri și târgoveți. Ion Neculce, martor ocular, scria despre acest eveniment: „Și de acolo au trecut Prutul și au venit marele Petru, împărat al Moscului, drept în târgul Iașului, împreună cu împărăteasa lui, în curțile domnești. Iară caimacamii, împreună cu alți boieri și orășeni bătrâni mai de cinste și mitropolitul cu tot clirosul, i-au ieșit cu toții înainte, afară din Iași întâmpinându-i, l-au primit cu toată inima. Și i s-au închinat ca unui împărat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luându-l în brață și rădicându-l sus cu o mână, fiindu Dumitrașco vodă om scundu și împăratul om de fire întru tot șifaeș”. A doua zi, duminică, 25 iunie, a avut loc un ospăț în casa cea mare din curțile domnești. Țarul a refuzat să se așeze în capul mesei, „ci-au pus pe vezirul său, pe Gavriil Holovcin (cancelarul Gavril Ivanovici Golovkin (1660-1734), n.a.), carile numai acela nu mânca carne, fiind post”. Înaltul oaspete a preferat să se așeze în dreapta
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mori la Pănoasa ce sânt la gărla Prutului”. Este de neînțeles faptul că actul s-a întocmit în timpul domniei lui Ieremia Movilă, însă datarea a fost stabilită între anii 1602-1604. Melchisedec nu credea că a fost o eroare a cancelariei domnești. El presupunea că Ieremia Movilă a datat actul în 1592, acesta fiind anul întemeierii Episcopiei, când în Moldova domnea Aron Tiranul (1592-1595), deși Ieremia Movilă a urcat pe tron în 1595. Istoriografia recentă susține că Episcopia Hușilor a luat ființă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătarilor în Bugeac), iar populația a trecut sub oblăduirea bisericii din Moldova. Pentru ținuturile extinse, a căror populație crescuse, era necesară o biserică de rang înalt, mai ales că în zonă au fost zidite o biserică (1495) și o curte domnească, ce păstrau tradiția ștefaniană în spiritualitatea locală. Scrisoarea din 8 noiembrie 1598 arată că faptul fusese deja împlinit: patriarhul își exprima bucuria „că s-a mai hirotonit și alt episcop în Moldova”, care, dată fiind încadrarea cronologică, nu putea fi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de rugăciune” arată că domnitorul și-a asumat fondarea Episcopiei, că faptul se petrecuse de curând, căci înzestrarea unui așezământ de către fondatorul ei se făcea chiar la începutul activității, în cazul nostru dania fiind din „hotarul” târgului, din vechea proprietate domnească. Pe baza unui document emis de același domnitor, datat 12 mai 7114 (1606), comparând mărturiile boierilor și prezența pârcălabilor Crâstea, Gherman și Manole, Nicolae Iorga a remarcat că prima „întăritură de moșii pentru episcopia de Huși trebuie pusă în primăvara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu numai scutiri de natură economică, ci și de natură judiciară: poslușnicii să nu fie judecați de pârcălabi, de paharnicul al doilea sau de către alți judecători. Numai poslușnicii care se făceau vinovați de crime sau furturi trebuiau judecați de către Divanul domnesc. Un mare vornic, pe nume Lupul, care poate fi chiar Vasile Lupu, viitorul domn al Moldovei (1634-1653), poruncea ureadnicilor de Bârlad să nu umble după deșugubinele locuitorilor din satele Episcopiei de Huși, ci numai să le înscrie într-un catastis
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]