49,733 matches
-
plăcere provenind din desfășurarea activităților intelectuale. Opțiunea academică este de asemenea puternic susținută și de un scor deosebit de ridicat la proba de gândire și de rezultatele școlare deosebite. Calitățile personale enumerate de tine în chestionarul de opțiuni inițiale sunt responsabilitatea, dorința de a fi informat/tă, perseverența, originalitatea, independența, trăsături care au reieșit și din răspunsurile la cele două chestionare. Chestionarul de personalitate reflectă de asemenea meticulozitate, o prudență deosebită și standarde înalte și chiar o tendință către perfecționism, tendință relevată
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
am făcut PASUL CEL MARE spre o nouă etapă din viața mea,masterul... și cel mai important lucru am făcut PASUL CEL MARE spre un alt nivel al existenței mele...Pentru a reuși la facultate este nevoie de muncă, ambiție, dorință.. și mai cu seamă de setea de cunoaștere.Prin urmare nu trebuie uitat că “pentru a atinge perfecțiunea nu este necesar să facem lucruri extraordinare, ci să facem extraordinar de bine orice lucru mic.” Consilier educațional LUPAIESCU LĂCRĂMIOARA VIORICA, studentă
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
spunându i: Acum ești fericită ? Uite cât rău ai făcut! Miau! răspunse pisica, uitându-se urât la ei. Nu-i părea rău pentru ce făcuse. Pisica nu mai mâncă niciodată păsări. Îi era teamă să nu fie alungată de acasă. DORINȚĂ ÎMPLINITĂ Era Ajunul Crăciunului. Bătrâna, dar înțeleapta Iarnă pregătea surprize pentru copii. Fulgi moi și pufoși cădeau din haina ei aibă și lungă. Copiii bucuroși se pregăteau de colinde, iar părinții lor pregăteau bucate alese. La fiecare casă, sclipeau în
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
încotro. Trebuia muncească pentru ca ei să aibă pe masă o bucată de pâine. Mama se apropie încet și începu să le citească scrisoarea: Dragă Moș Crăciun, Noi știm că tu ești tare bun și că de Crăciun le îndeplinești toate dorințele copiilor cuminți. Eu mi aș dori o păpușă cu păr lung, frumos îmbrăcată, așa cum au prietenele mele. Frățiorul meu își dorește o mașinuță... Dar cea mai arzătoare dorință a noastră este să ni-l aduci acasă pe tata, să fim
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
că tu ești tare bun și că de Crăciun le îndeplinești toate dorințele copiilor cuminți. Eu mi aș dori o păpușă cu păr lung, frumos îmbrăcată, așa cum au prietenele mele. Frățiorul meu își dorește o mașinuță... Dar cea mai arzătoare dorință a noastră este să ni-l aduci acasă pe tata, să fim din nou o familie fericită, așa cum eram cândva. Așa că, dragă Moșule, noi renunțăm la jucării, numai să-l vedem pe tata acasă. Poate prin călătoriile tale lungi îl
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Legături cu Sfânta Biserică și cu slujitorii săi 301 VIII. Familia regală, Regina Ana și Regele Mihai 334 IX. Felicitări, invitații și extrase 350 Cuvântul autorului În fiecare om, care se apropie de sfârșitul drumului său prin viață, există o dorință naturală de a accentua cumva dâra, urma lăsată de el, prin această lume. Există credința, total conformă cu realitatea, că orice traseu prin viață, oricât de bine ar fi conturat, accentuat, în timp se șterge definitiv. Or, omul, prin natura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
totul de la capăt, dar, de astă dată, nu singur. Să luăm totul de la capăt! Aș vrea... Așa că te rog, dacă nu-ți cer prea mult, deși știu că-ți cer totul, primește-mă Mie redă-mă ! Treapta a IV-a Dorință Aș vrea să dorm, să uit, să dorm, să curgă peste mine înserarea, să uit de trup, de zbucium, ea, uitarea, să mă cuprindă-n lungul, dulce somn. Odihnă, liniștire, împăcare, mi-e sufletul setos de toate-aceste.... Nu mai sunt
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
carte, Din tine am să-mi fac toiag, Să mă întorc din moarte. Catren (variantă 3) Pribeagă ești și sunt pribeag, Lumină, sfântă carte, Din tine am să-mi fac toiag, Să mă întorc din moarte. Treapta a XI-a Dorință Din cerul care se închide, Din mama care m-a făcut, Din viața - dulce amăgire, Aș vrea să fiu din nou născut. Nu-i gând, nici har, nici întrupare Să mă strămute din ce sunt... Doar înțelegerea măsoare Pasul pe
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
solzul auriu. Am ajuns la Valea Verde cu autobuzul care a urmat șoseaua de printre coline, în zare dealurile devenind o întindere nesfârșită, ca o apă, cerul și pământul amestecându-se la orizont într-un spațiu eliberat de orice, inspirând dorința de lansare spre distanțe extinse. După ce am coborât din autobuz, am văzut o apariție pe șoseaua încinsă de căldura verii. În pustiul asfaltului și foșnetul frunzelor de la sălciile și plopii de pe marginea drumului, mi s-a părut că văd... Ea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
școalelor a fost reînființata, școlile au continuat să rămână incluse, atât cele din orașe cât și cele de la sate. Revoluția pașoptistă, a reprezentat un moment important în modernizarea societății românești.În programele revoluționarilor de la 1848, găsim și problema învățământului, o dorință a partidei naționale din Moldova, redactată de Mihail Kogălniceanu, în Bucovina se cerea învățământ egal și gratuit. Eforia școalelor încadrându-se în “Noua Ordine” a contribuit la indentificarea și arestarea învățătorilor și profesorilor care sprijiniseră revoluția. Învățământul va intra în
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
numărul școlilor rurale Gorjene, s-au redeschis cele ce au fost părăsite aproape un deceniu și s-au înființat altele noi în mai multe sate. Un fenomen nou după 1877 a fost creșterea numărului de învățătoare la școlile primare rurale, dorința locuitorilor din comune considerând că fiicele țăranilor se puteau atașa mai bine de o învățătoare decât de un învățător. Nu toate comunele au alocat subvenții pentru întreținerea școlilor și plata învățătorilor și din acest motiv în 10 noiembrie 1887, 5
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mobilier nou, cu ajutorul organelor locale. Biblioteca era dotată cu cărți trimise de Ministerul Instrucțiunii. Între anii 1895-1905, gimnaziul real a fost condus de un distins profesor și pedagog, Iuliu Moisil iar în 1897 primește numele de gimnaziul ”Tudor Vladimirescu” la dorințele corpului profesoral al gimnaziului și aprobat de Spiru Haret la 30 mai 1897. Profesorul Moisil, introduce un Regulament de ordine interioară, care prin obligațiile de ordine și disciplina în școală și în afara școlii, să cuprindă și reguli de sănătate, instrucțiuni
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
extrașcolară a învățătorilor și profesorilor Gorjeni Pornită din masa învățătorilor, spre sfârșitul veacului trecut și determinată de necesitatiile de ordin social-economic și cultural ale epocii, activitatea extrascolara a cadrelor didactice au urmărit ridicarea stării morale și materiale a țărănimii. Din dorința ridicării poporului din punct de vedere material și cultural Ministrul Instruictiunii a sperat în schimbările pe care educația și învățătura trebuiau să le producă mai ales în lumea satelor și încuraja inițiativa învățătorilor de a înființa biblioteci și bănci populare
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Năsăud. A fost un elev eminent, cu o inteligență sclipitoare, iar după absolvirea liceului a urmat cursurile universității din Viena și apoi ale politehnici din cadrul acestei universități obținând titlurile de profesor și inginer. În 1886, când a trecut Carpații din dorința de a contribui la dezvoltarea învățământului românesc s-a stabilit în orașul Slatina unde a funcționat ca director al Gimnaziului real din acest oraș în perioada 1886 1894. În 1894 se trasfera la Gimnaziul real din Târgu Jiu iar în
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
1784 și va intra în posesia unei zone strategice, dar și a unui teritoriu cu climă călduță, unde țarul își va amenaja reședința de vară. Sultanul Abdul Hamid I se destăimuia și în același timp îi poruncea unui mare vizir: „Dorința mea împărătească fiind Campania Crimeei. Armata din Orient aceea de a anula independeța Crimeei, să depuneți toate eforturile pentru realizarea ei, iar dacă ambasadorul amintit (Stahiev) se va împotrivi în continuare, să se lase totul pe seama soartei”. În timpul domniei acestui
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
redate la nivelul tuturor exigențelor, ceea ce facilitează lecturarea unui conținut tratat și interpretat în mod profesionist. Lucrarea de față se adaugă altora elaborate de domnia sa în ultimii ani, ceea ce demonstrază o perseverență demnă de invidiat și mai presus de toate dorința de a fi cât mai util, într-un domeniu în care acumularea de noi cunoștințe este rapidă și deosebit de necesară. Lurcarea se înscrie în preocuparea constantă a autorului de a fi mereu prezent acolo unde se cere un “condei” avizat
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rămas calzi în rozul înnorat al vălului palatin, căzut peste ultima vorbă ca un boreal baldachin. îndoiala dar, dacă, în locul altcuiva respir? dar, dacă, dintr-o greșeală, mi-am însușit o viață ce nu mi-a fost destinată? dar, dacă, dorințele mele, irepresibile și greu de indurat, liane constrângătoare sunt pe trunchiul altei voințe de a viețui? poate era nevoie de altcineva, nu de mine, pentru a umple locul acesta. poate de femeia fără chip din vis, a cărei voce mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de clopoțel făcut din fum. strivită între trupul tatei și al mamei, două fuioare de căldură ancestrală, fumeg și eu și aburul propriei respirații mă doare. cristalizați în lumina albastră, ne-am putea preface în scrum, dispărând precum pasărea măiastră. dorința asemeni șarpelui, mi-aș dori să ies din mine, să mă înalț curată și ușoară din clădăraia fierbinte și uscată. să-mi ițesc întâi capul, cu tot curajul și superbia florii, să-mi joc umerii, mlădii și liberi și, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
liniștea 37 vaier 38 umbra din cuvânt 39 floarea soarelui 40 iubire 41 zile de februarie 42 întunericul 43 amuleta 44 pasărea cu o singură aripă 45 vântul de sud 46 umbra îngropată 47 menirea cuvintelor 48 pasărea măiastră 49 dorința 51 stafie neobosită 52 primăvară 53 frig 54 plouă peste zăpada din noi 55 desprimăvărare 56 alunecare 57 fără alin 59 iubire sunt 60 întrebare 61 cine sunt eu? 62 mângâierea în care te adun 64 mâini disperate 65 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
este vorba despre rămășițele unei organizări arhaice, dar a presupus în mod eronat că aceasta era comuna primitivă. Spre deosebire de ultima parte a ipotezei sale, explicația pe care o propun mai sus nu presupune că indivizii erau egali și lipsiți de dorințe individualiste, ci doar că nivelul scăzut al productivității îi obliga să trăiască tribal și colec tivist, neputând găsi protecție și stabilitate decât în număr. Ei nu aveau însă preferințe egalitariste, iar preferințele colectiviste s-au schimbat imediat ce creșterea productivității a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
creșterea prețului lemnului de construcție. Aceste evoluții cresc miza economică reprezentată de resursele Vrancei. Rezumând, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea au loc următoarele schimbări: - creșterea prețului lemnului și, în consecință, transformarea sa în marfă vandabilă; - creșterea dorinței de consum interne; - creșterea demografică (este cauză separată, dar acționează în aceeași direcție, motiv pentru care este notată aici) ; - îmbunătățirea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a transportului și a tehnologiei de exploatare. De-a lungul timpului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
păstrarea status quoului din perioada în care erau în fruntea Vrancei. Distribuția din 1818 s-a realizat cu greu și a creat neîncredere, lucrurile fiind făcute „cam de bănuială” (Stahl, vol. I, p. 147). În pofida hotărârii de a încheia capitolul, dorințele de reîncepere a bătăliei au avut câștig de cauză. (Jalon II: împărțirea din 1831 - sau 1829; tensiuni provocate de acapararea de către sate.) O nouă întrunire a Vrancei din 1831, sau 1829 după alte surse, este definitorie: „Încă din 1818 s-
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
să poată acționa proactiv, preventiv și independent față de influențele exogene; nimeni care să crească rezistența, respectiv să mențină reziliența sistemului, nimeni care să crească plăcinta și să transfome jocul colectiv într-unul de sumă pozitivă. Temerea adâncă față de tiranie și dorința de a-și păstra neatins statutul de oameni liberi au exclus alegerea de lideri dintre metodele autoguvernării. O existență permanentă a nivelului confederal ar fi permis poate acumularea resurselor necesare formării unei minime rezistențe pentru următoarele perioade. La nivel tipologic
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acest scop, precum și gatere și alte amenajări. Acest lucru a fost perceput ca o intruziune majoră de către participanți ; în unele cazuri, externalizarea a avut loc ca efect al presiunii companiilor de exploatare, care au stimulat și profitat de corupția și dorința de îmbogățire rapidă a conducerilor unora dintre obști (Chirilă, 2005, pp. 100-103; Vasile, 2007b, pp. 119 125). În aceste cazuri, tocmai temerea ancestrală față de pericolul tiraniei pare a se fi împlinit: nou-statuatele (1910) conduceri ale obștilor au contractat cu companiile
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ȘI TRADIȚII Indirect, primii etnografi români care raportează obiceiuri și tradiții nu reușesc să vorbească despre Banat altfel decât despre o regiune care și-a construit propriile reliefuri culturale și care nu poate fi percepută cu fidelitate în ignorarea unei dorințe extreme de interese de afișare a identității. În tornurile monumentale ale acestora, datele despre configurație, semnificațiile ori denumirile obiceiurilor din Banat apar ,aproape sistematic, în finalul capitolelor ori în note. Tot sistematic, introducerea lor se realizează prin recursul la formule
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]