13,637 matches
-
o situație de echilibru social (ibidem, § 2034). Totuși, acest echilibru este departe de a fi permanent; este cazul să ne punem întrebări în privința felului în care se comportă elitele în timp. Cum își păstrează sau își pierd situația preeminentă? În măsura în care elita corespunde unei pături sociale superioare, având mai multă putere și mai mult prestigiu decât restul populației, toate presiunile sociale care tind spre perpetuarea situațiilor dominante sunt în favoarea reproducerii sale. Cu toate acestea, nu există nici un exemplu de elită care să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
preeminentă? În măsura în care elita corespunde unei pături sociale superioare, având mai multă putere și mai mult prestigiu decât restul populației, toate presiunile sociale care tind spre perpetuarea situațiilor dominante sunt în favoarea reproducerii sale. Cu toate acestea, nu există nici un exemplu de elită care să se fi reprodus identic la infinit. Așa cum a observat Pareto, „aristocrațiile nu durează” (ibidem, § 2053). Așdar, Pareto s-a interesat și de „circulația elitelor” (ibidem, § 2042). În spatele acestei noțiuni generale, putem distinge procese diferite: pe de o parte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
situațiilor dominante sunt în favoarea reproducerii sale. Cu toate acestea, nu există nici un exemplu de elită care să se fi reprodus identic la infinit. Așa cum a observat Pareto, „aristocrațiile nu durează” (ibidem, § 2053). Așdar, Pareto s-a interesat și de „circulația elitelor” (ibidem, § 2042). În spatele acestei noțiuni generale, putem distinge procese diferite: pe de o parte, deplasări în chiar sânul elitei sau, altfel spus, trecerea dintr-un sector al elitei în altul; pe de altă parte, există și unele schimburi între elită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
reprodus identic la infinit. Așa cum a observat Pareto, „aristocrațiile nu durează” (ibidem, § 2053). Așdar, Pareto s-a interesat și de „circulația elitelor” (ibidem, § 2042). În spatele acestei noțiuni generale, putem distinge procese diferite: pe de o parte, deplasări în chiar sânul elitei sau, altfel spus, trecerea dintr-un sector al elitei în altul; pe de altă parte, există și unele schimburi între elită și restul populației. Aici e cazul să introducem o nouă distincție între procesele care-i introduc pe nou-veniții în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nu durează” (ibidem, § 2053). Așdar, Pareto s-a interesat și de „circulația elitelor” (ibidem, § 2042). În spatele acestei noțiuni generale, putem distinge procese diferite: pe de o parte, deplasări în chiar sânul elitei sau, altfel spus, trecerea dintr-un sector al elitei în altul; pe de altă parte, există și unele schimburi între elită și restul populației. Aici e cazul să introducem o nouă distincție între procesele care-i introduc pe nou-veniții în elită și procesele care duc la constituirea unei contraelite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitelor” (ibidem, § 2042). În spatele acestei noțiuni generale, putem distinge procese diferite: pe de o parte, deplasări în chiar sânul elitei sau, altfel spus, trecerea dintr-un sector al elitei în altul; pe de altă parte, există și unele schimburi între elită și restul populației. Aici e cazul să introducem o nouă distincție între procesele care-i introduc pe nou-veniții în elită și procesele care duc la constituirea unei contraelite angajate într-o luptă de putere cu elita stabilită. Acestea sunt procesele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sau, altfel spus, trecerea dintr-un sector al elitei în altul; pe de altă parte, există și unele schimburi între elită și restul populației. Aici e cazul să introducem o nouă distincție între procesele care-i introduc pe nou-veniții în elită și procesele care duc la constituirea unei contraelite angajate într-o luptă de putere cu elita stabilită. Acestea sunt procesele pe care le vom examina, rând pe rând, în cele ce urmează. Formarea și selecția elitelor Formarea și selecția elitelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și unele schimburi între elită și restul populației. Aici e cazul să introducem o nouă distincție între procesele care-i introduc pe nou-veniții în elită și procesele care duc la constituirea unei contraelite angajate într-o luptă de putere cu elita stabilită. Acestea sunt procesele pe care le vom examina, rând pe rând, în cele ce urmează. Formarea și selecția elitelor Formarea și selecția elitelor sunt aspecte fundamentale ale regimurilor democratice. O regulă de funcționare a instituțiilor poate fi orientată într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
introduc pe nou-veniții în elită și procesele care duc la constituirea unei contraelite angajate într-o luptă de putere cu elita stabilită. Acestea sunt procesele pe care le vom examina, rând pe rând, în cele ce urmează. Formarea și selecția elitelor Formarea și selecția elitelor sunt aspecte fundamentale ale regimurilor democratice. O regulă de funcționare a instituțiilor poate fi orientată într-un sens egalitar dacă asigură un acces egal la pozițiile de putere. Într-adevăr, puterea nu este niciodată împărțită în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elită și procesele care duc la constituirea unei contraelite angajate într-o luptă de putere cu elita stabilită. Acestea sunt procesele pe care le vom examina, rând pe rând, în cele ce urmează. Formarea și selecția elitelor Formarea și selecția elitelor sunt aspecte fundamentale ale regimurilor democratice. O regulă de funcționare a instituțiilor poate fi orientată într-un sens egalitar dacă asigură un acces egal la pozițiile de putere. Într-adevăr, puterea nu este niciodată împărțită în mod egal. Există întotdeauna
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aspecte fundamentale ale regimurilor democratice. O regulă de funcționare a instituțiilor poate fi orientată într-un sens egalitar dacă asigură un acces egal la pozițiile de putere. Într-adevăr, puterea nu este niciodată împărțită în mod egal. Există întotdeauna o elită care dispune de mai multă putere decât altele. Astfel, în această privință, avem întotdeauna de-a face cu situații de asimetrie. Dar accesul la putere poate fi generalizat. De aceea, modalitățile de selecție au un rol important. Ele pot oferi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au un rol important. Ele pot oferi posibilități foarte largi - sau, dimpotrivă, foarte restrictive - de accedere la putere (Eulan, 1976, pp. 22-23). Atunci când legăturile de sânge sau de apartenență etnică sunt determinante, ne putem aștepta ca modul de recrutare a elitelor să fie mai mult sau mai puțin apropiat de cooptare. Cazul extrem îl reprezintă aristocrațiile din Vechiul Regim, în cadrul cărora numai filiația garanta accesul legitim la funcțiile asigurate de membrii generației anterioare ca și la privilegiile respective. Criteriile de ordin
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Oxford sau Cambridge și public schools britanice, Universitatea din Tokio, academiile militare americane sau Institutul de Relații Internaționale de la Moscova (Putnam, 1976, p. 109). Această evoluție poate fi pusă în relație cu capacitățile de gestionare așteptate la ora actuală din partea elitelor conducătoare. Domeniile de intervenție ale statului se înmulțesc, iar materiile de studiu sunt mult mai complexe decât pe timpul „statului-polițienesc” cu competențe limitate. În cadrul acestei tendințe generale, putem distinge variante ce oferă posibilitatea unei abordări comparative. Dar, în fiecare caz, sunt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt mult mai complexe decât pe timpul „statului-polițienesc” cu competențe limitate. În cadrul acestei tendințe generale, putem distinge variante ce oferă posibilitatea unei abordări comparative. Dar, în fiecare caz, sunt specificate relații neechivoce între cadrul instituțional general și modalitățile de recrutare a elitelor. Logica certificării formale În Franța, logica recrutării pe baza unei certificări formale s-a extins la cel mai înalt nivel. În această privință, s-a vorbit despre „tripla excepție franceză” în privința „fabricării meritului”, constituită din trei elemente caracteristice: importanța inițială
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
caracteristice: importanța inițială a diplomei, nivelul ridicat al responsabilității la început de carieră și, în sfârșit, trecerea cu ușurință de la administrația publică în domeniul întreprinderilor (Bauer și Bertin-Mourot, 1997, p. 49). Această situație este legată de existența unei rezerve de elite numite și „republicane” întreținută de „marile școli”, mai ales de Școala Politehnică - sau X - și de Școala Națională de Administrație, care nu organizează admiteri decât prin concurs. Sistemul de concurs a făcut obiectul unor aprecieri foarte diferite. Pentru unii, este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
modalitate de a impune o formă de numerus clausus, un act de închidere ce instaurează între ultimul ales și primul exclus discontinuitatea unei frontiere socialeă (Bourdieu, 1989, p. 141). Oricum ar fi, la ora actuală, acest mod de recrutare a elitelor de către marile școli este considerat rezultatul „dualismului” învățământului superior francez. Totuși, trebuie să observăm că dualismul contemporan este din punct de vedere istoric rezultatul eclipsării instituției universitare timp de un secol (Renaut, 2002, pp. 75-88). Într-adevăr, considerând universitățile ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o vigoare nemaiîntâlnită în celelalte țări ale lumii” (ibidem, p. 76) s-a impus un tip de formație bazat pe „marile școli” în prelungirea „școlilor speciale” moștenite de la Vechiul Regim (ibidem, pp. 76-77). Rolul specific al marilor școli în formarea elitelor administrative, politice și economice nu poate fi bine înțeles decât dacă-l situăm în contextul „structurilor organizate ale elitei” (Suleiman, 1979, p. 18). Intrarea într-unul dintre „marile corpuri” ale statului (Inspecția Finanțelor, Corpul Minelor, Corpul Podurilor și Șoselelor, Consiliul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe „marile școli” în prelungirea „școlilor speciale” moștenite de la Vechiul Regim (ibidem, pp. 76-77). Rolul specific al marilor școli în formarea elitelor administrative, politice și economice nu poate fi bine înțeles decât dacă-l situăm în contextul „structurilor organizate ale elitei” (Suleiman, 1979, p. 18). Intrarea într-unul dintre „marile corpuri” ale statului (Inspecția Finanțelor, Corpul Minelor, Corpul Podurilor și Șoselelor, Consiliul de Stat, Curtea de Conturi) este garantată de succesul studiilor efectuate în cele mai bune dintre marile școli, atestat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Corpul Podurilor și Șoselelor, Consiliul de Stat, Curtea de Conturi) este garantată de succesul studiilor efectuate în cele mai bune dintre marile școli, atestat de o absolvire cu succes sau, în limbajul inițialelor, o absolvire dans la botte (în vârful elitei acestor școli). Prin intermediul marilor corpuri ale statului, persoanele formate în câteva institute de învățământ superior cu acces restrâns, care au dobândit aptitudinea de „a câștiga cele mai dificile curse cu obstacole”, au „pentru toată viața certitudinea că fac parte din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acestor școli). Prin intermediul marilor corpuri ale statului, persoanele formate în câteva institute de învățământ superior cu acces restrâns, care au dobândit aptitudinea de „a câștiga cele mai dificile curse cu obstacole”, au „pentru toată viața certitudinea că fac parte din elită” (ibidem, pp. 278-279). Trecerea cu ușurință și frecventă din funcțiile publice în sectorul privat are ca rezultat faptul că, din ce în ce mai mult, aceeași formație este asigurată și marilor funcționari ai statului și cadrelor superioare din întreprinderi. Această situație a făcut obiectul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
din ce în ce mai mult, aceeași formație este asigurată și marilor funcționari ai statului și cadrelor superioare din întreprinderi. Această situație a făcut obiectul criticilor de tot felul. Mai întâi, s-a putut evidenția faptul că omogenitatea formației, ce conduce la schimbul de elite între aparatul de stat și lumea afacerilor, tinde să creeze un „ansamblu etanș” (Birnbaum, 1978, p. 187), prezentând caracteristicile unui „spațiu conducător tehnocratic”, în sânul căruia misiunea specifică a „serviciului statului” se degradează puțin câte puțin într-o noțiune de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Într-un mod mai general, s-au emis rezerve și în privința importanței unei diplome inițiale prestigioase: „Nu există nici o altă țară în lume în care diploma universitară inițială să joace un rol atât de important în privința reglării accesului în rândul elitelor conducătoare” (ibidem, p. 50). În sfârșit - și această critică este legată de precedenta, s-a atras atenția că atribuirea unor înalte responsabilități chiar de la primul post de muncă privilegiază o formație pur teoretică, face de prisos stagiile în eșaloanele intermediare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
intermediare ale ierarhiilor și neglijează atuul experiențelor profesionale prealabile, ca și „rolul foarte puțin important al activității de teren în detectarea viitorilor conducători” (ibidem, p. 51). Formarea prin intermediul marilor școli Oricare ar fi aprecierile la adresa acestei modalități de selecție a elitelor, formația asigurată de École Polytechnique și de École Nationale d’Administration, judecată în termeni de carieră constituie un succes incontestabil. S-a remarcat o „impresionantă corelație” între „carierele reușite” la nivelurile superioare în domeniile administrativ, politic și economic și „rezultatele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
potrivit căreia „indivizii se comportă astfel încât să aleagă cea mai «utilă» combinație între costuri, riscuri și beneficii” (Boudon, 1973, p. 74). Pentru Dagnaud și Mehl, nivelul de formație joacă incontestabil un rol esențial în accesul la instanțele de decizie rezervate elitei. Totuși, ar fi eronat să vedem în asta o variabilă explicativă independentă, pentru că elita însăși este cea care definește tipul de formație cerut de posturile de responsabilitate cele mai înalte. Relativ la toate acestea, Bourdieu, cu gustul său obișnuit pentru sarcasm
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
riscuri și beneficii” (Boudon, 1973, p. 74). Pentru Dagnaud și Mehl, nivelul de formație joacă incontestabil un rol esențial în accesul la instanțele de decizie rezervate elitei. Totuși, ar fi eronat să vedem în asta o variabilă explicativă independentă, pentru că elita însăși este cea care definește tipul de formație cerut de posturile de responsabilitate cele mai înalte. Relativ la toate acestea, Bourdieu, cu gustul său obișnuit pentru sarcasm, evocă instituțiile care... ...după modelul renumitelor public schools engleze sau al Sciences-Po și al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]