4,405 matches
-
în Comisia Centrală de la Focșani. Se căsătorește aici cu Raluca, fiica spătarului Stamatin. În iunie 1860, poetul dă semne de alienație mintală. Boala îl va chinui, cu intermitențe, până la sfârșitul vieții. Ediția definitivă, alcătuită de autor în 1863, Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, cuprindea și Memorial de călătorie. A. este obligat să se retragă din viața publică; îi apar sporadic producții neconcludente. Pentru fiica sa, Angelina, a tradus din Ed. Laboulaye Povești albastre (1872). În 1882 „Cimpoiul” îi tipărea traducerea
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
nu din strălucirea concretului imagistic, cât din dramatismul discursului, rod al unei interiorități dilematice, tentată să complice, și al unui spirit rațiocinant. Între patosul romantic al meditației sau al elegiei și permanențele vieții morale notate cu sobrietate clasică în fabule, epistolele și satirele lui A. reunesc gustul reflecției și verva ironică în monologul-autoportret al unui voltairian. Poetul este aici un lucid fără mizantropie, suflet animat de idealuri umanitare și inteligență marcată de pasiunea ideilor, în asociere cu ironia caustică, un moștenitor
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
un lucid fără mizantropie, suflet animat de idealuri umanitare și inteligență marcată de pasiunea ideilor, în asociere cu ironia caustică, un moștenitor spiritual al secolului luminilor, de la filosofia sa melioristă și cultul rațiunii până la stilul reflecției, demitizant, iconoclast. Cele mai multe dintre epistole gravitează în jurul întrebărilor pe care poetul și le pune cu privire la artă și la condiția de creator, la raporturile cu poezia și cu lumea (Epistolă d. I. C., Epistolă către Voltaire). Satiră. Duhului meu se numără printre cele mai cunoscute creații ale
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
secolului luminilor, de la filosofia sa melioristă și cultul rațiunii până la stilul reflecției, demitizant, iconoclast. Cele mai multe dintre epistole gravitează în jurul întrebărilor pe care poetul și le pune cu privire la artă și la condiția de creator, la raporturile cu poezia și cu lumea (Epistolă d. I. C., Epistolă către Voltaire). Satiră. Duhului meu se numără printre cele mai cunoscute creații ale lui A., expresie deplină a unei ironii superioare, desfășurată cu vervă. Poetul oferă drept „model” imaginea vieții mondene a timpului, însoțind-o însă de
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
filosofia sa melioristă și cultul rațiunii până la stilul reflecției, demitizant, iconoclast. Cele mai multe dintre epistole gravitează în jurul întrebărilor pe care poetul și le pune cu privire la artă și la condiția de creator, la raporturile cu poezia și cu lumea (Epistolă d. I. C., Epistolă către Voltaire). Satiră. Duhului meu se numără printre cele mai cunoscute creații ale lui A., expresie deplină a unei ironii superioare, desfășurată cu vervă. Poetul oferă drept „model” imaginea vieții mondene a timpului, însoțind-o însă de notația acută a
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
cu fantezia în spațiul cosmic, îmbrățișa cu gândul toate regnurile, punând întrebări asupra cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G. CĂLINESCU SCRIERI: [Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842; Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1847; ed. îngr. I. Fischer, București, 1969; Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, București, 1863; Scrieri în versuri și proză, cu amintiri de Ion Ghica, București, 1893; Opere complete, îngr. și pref. Em. Gârleanu, București, 1907; Scrieri
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
cauzelor, având fiorul imensității și raționalității universului. G. CĂLINESCU SCRIERI: [Poezii], în Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Poezii, București, 1838; Poezii, Iași, 1842; Suvenire și impresii, epistole și fabule, București, 1847; ed. îngr. I. Fischer, București, 1969; Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, București, 1863; Scrieri în versuri și proză, cu amintiri de Ion Ghica, București, 1893; Opere complete, îngr. și pref. Em. Gârleanu, București, 1907; Scrieri în versuri și proză, pref. G. Coșbuc, București, 1913; Poezii alese, îngr. și
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Pillat, București, f.a.; Opere, îngr. I. Fischer, introd. Silvian Iosifescu, București, 1957; ed. Opere, I, îngr. I. Fischer, pref. I. Roman, București, 1972; Poezii. Proză, îngr. I. Fischer și Mircea Anghelescu, București, 1977; Poezii, îngr. Doina Comloșan, Timișoara, 1987; Elegii. Epistole și satire. Fabule. Memorial de călătorie, îngr. Constantin Mohanu, București, 1995; Fabule. Poezii. Proză, pref. Adrian Ghencea, București, 2002. Traduceri: Florian, Eliezer și Neftali, București, 1832; Voltaire, Alzira sau Americanii, București, 1835, Meropa, București, 1847; Ed. Laboulaye, Povești albastre, București
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
a unui autor laic, ba chiar aparținând unei culturi pe care creștinismul o respingea de facto, nu are cum să fie și accidentală. Cum se explică această preferință pentru reprezentantul stoicismului târziu? Trăda ea oare o frecventare sistematică a dialogurilor, epistolelor și tratatelor lui Senca de către tânărul Cantemir? Din studiile care încearcă să descrie formația sa, condusă de un ortodox habotnic precum Ieremia Cacavelas, care îi supraveghează, îi prefațează și îi traduce în grecește această primă operă, nu reiese nicidecum un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
supraveghează, îi prefațează și îi traduce în grecește această primă operă, nu reiese nicidecum un interes special al autorului pentru filosofia stoicilor. Și atunci? Căutând un răspuns pertinent, să pornim de la o scurtă paranteză adăugată de autor în dreptul numelui autorului Epistolelor către Lucilius. Folosind ca argument un citat din De brevitate vitae, autorul îl introduce atfel: "Pentru aceasta dară, Seneca (măcară că păgân era) însă frumos învață"8. (s.m.) Prin urmare, principele consideră că unele adevăruri sunt general valabile, indiferent de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dacă o raportăm la tabloul filosofiei europene, atinge, în special prin pathosul investit, o anumită formă de extremism specific primelor secole de teologie bizantină. Filosofie-teologie în cultura bizantină: philosophia ancilla theologiae În Biblie, termenul filosofie apare o singură dată, în Epistola către Coloseni a Sf. Apostol Pavel (2, 8): "Luați aminte ca nu cumva cineva să facă din voi o pradă prin filosofie și prin deșarta înșelăciune din predania omenească, după stihiile lumii și nu după Hristos"19. Preocupat să distingă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în același timp eliberare. Căci această dependență îl eliberează pe om de propriul jug, jugul uman, și îl face să recunoască adevărata lui soartă care este înălțarea către Dumnezeu"29. (s.m.) Este o nouă viziune care pare a porni din Epistola I către Corinteni a Sfântului Pavel (versetele 19-25): Că scris este: Pierde-voi înțelepciunea înțeleptilor și deșteptăciunea celor deștepți o voi ascunde. Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este întrebătorul acestui veac? Oare n'a arătat Dumnezeu drept nebună
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dezbaterile anticilor sunt tensionate, ele prelungindu-se însă, cu o deformare alegorică, moralizatoare, și în evul de mijloc. Cea de a doua tendință își căuta și își găsea însă, în perioada medievală, argumentele mai ales în Biblie. Un pasaj din Epistolele către Romani ale apostolului Pavel (8, 20-21: Căci făptura a fost supusă deșertăciunii nu de voia ei, ci din pricina aceluia care a supus-o cu nădejdea însă că și ea, făptura însăși, se va elibera din robia stricăciunii spre libertatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
realitatea sa concretă în una a semnificațiilor, a simbolurilor; îl transformă, de fapt, din ființă de carne în simbol. Animalul devine, ca întreaga recuzită a lumii concrete, terestre simptomul vizibil care trimite la realitatea invizibilă a dumnezeirii. Apostolul Pavel, în Epistola către Romani (1, 20) este cel care legitimează acest mod de a privi lumea ca pe o permanentă rețea de semne și simboluri care mărturisesc nu doar intenția divinității, ci și măreția lui Dumnezeu: Încă de la facerea lumii, cele nevăzute
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este o necesitate care trebuie acceptată cu seninătate. Doar astfel se poate câștiga suprema libertate: Cine a învățat să moară s-a dezvățat să fie sclav: este mai presus de orice putere, este cu siguranță în afara oricărei puteri"82. În Epistolele către Luciulius, aceasta devine, pentru filosoful latin, suprema dovadă de înțelepciune, dovada desăvârșirii spirituale: disprețul față de moarte. Când nici finalul inevitabil nu te mai sperie, nimic nu te mai condiționează. Abia așa este posibilă libertatea absolută, care e întotdeauna una
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mediator. Unul care i se potrivește. Calitățile sale diplomatice o ajută să stingă unele conflicte mocnite, să îmblânzească pedeapsa unor (s)pioni meschini, lipsiți de scrupule și principii (printre ei Pardosul, pe care îl salvează de la decăderea totală dosind niște epistole compromițătoare). Una peste alta, Brehnacea reprezintă vocea rațiunii în for. Un personaj, după cum spuneam, pentru care adevărul există. De aceea, nu cred, precum Doina Ruști, că avem de a face cu un caz de "simbolism estompat"41. Brehnacea lui Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și la Cicero, în al cincilea paradox din Paradoxa stoicorum (Paradoxurile stoicilor), ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, idice și postfață de Traian Diaconescu, prefață de Gheorghe Vlădușescu, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, pp. 61-67. 82 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, traducere din limba latină, studiu introductiv, note și indice de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 109. 83 Ibidem, p. 119, 131, 270. 84 Epictet, op. cit., p. 9. 85 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 86
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
90 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 1 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 2 Idem, pp. 88-89. 3 Idem, p. 91. 4 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 5 Epistula ad Pisones. De Arte poetica/ Epistola către Pisoni. Arta poetica, traducere de Ionel Marinescu, în vol. Horatius, Opera omnia, vol. 2, Satire. Epistole. Arta poetică. Ediție critică, ediție îngrijită, studiu intriductiv, note și indici: Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 6 Ioana Em. Petrescu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, pp. 88-89. 3 Idem, p. 91. 4 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 5 Epistula ad Pisones. De Arte poetica/ Epistola către Pisoni. Arta poetica, traducere de Ionel Marinescu, în vol. Horatius, Opera omnia, vol. 2, Satire. Epistole. Arta poetică. Ediție critică, ediție îngrijită, studiu intriductiv, note și indici: Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 6 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 91. 7 D. Cantemir, op. cit., p. 614. 8 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
24 Peter Sloterdijk, Critica rațiunii cinice, vol. I, traducere de Tinu Pîrvulescu, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 127, 131. 25 Idem, p. 130. 26 Idem, pp. 130-131. 27 Diogenes Laertios, op. cit., p. 244. 28 Epictet, Manualul, p. 26. 29 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, p. 71. 30 Ibidem. 31 Diogene Laertios, op. cit., p. 243. Cartea a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și la Cicero, în al cincilea paradox din Paradoxa stoicorum (Paradoxurile stoicilor), ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, idice și postfață de Traian Diaconescu, prefață de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, p. 61-67. 369 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, traducere din limba latină, studiu introductiv, note și indice de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 109. 370 Ibidem, p. 119, 131, 270. 371 Epictet, op. cit., p. 9. 372 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 373
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
377 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 378 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 379 Idem, p. 88-89. 380 Idem, p. 91. 381 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 382 Epistula ad Pisones. De Arte poetica/ Epistola către Pisoni. Arta poetica, traducere de Ionel Marinescu, în vol. Horatius, Opera omnia, vol. 2, Satire.Epistole. Arta poetică. Ediție critică, ediție îngrijită, studiu intriductiv, note și indici: Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 383 Ioana Em. Petrescu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, p. 88-89. 380 Idem, p. 91. 381 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 382 Epistula ad Pisones. De Arte poetica/ Epistola către Pisoni. Arta poetica, traducere de Ionel Marinescu, în vol. Horatius, Opera omnia, vol. 2, Satire.Epistole. Arta poetică. Ediție critică, ediție îngrijită, studiu intriductiv, note și indici: Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980, p. 309. 383 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 91. 384 D. Cantemir, op. cit., p. 614. 385 Giovanni Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
423 Peter Sloterdijk, Critica rațiunii cinice, vol. I, traducere de Tinu Pîrvulescu, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 127, 131. 424 Idem, p. 130. 425 Idem, p. 130-131. 426 Diogenes Laertios, op. cit., p. 244. 427 Epictet, Manualul, p. 26. 428 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, p. 71. 429 Ibidem. 430 Diogene Laertios, op. cit., p. 243. Cartea a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fel de fundații"9. "Milioanele" sunt mai mult decât desemnarea unui corp social căruia i se atribuie o activitate literară precisă. Reprezintă o funcție fundamentală a literaturii, un fel de corelat obligatoriu. Cezar Bolliac îi scria lui Negruzzi într-o epistolă din ianuarie 1836: "nația noastră e prea mică în bărbați, dacă mărimea se poate înțelege în număr"10. Milioanele exprimă în mod direct puterea creativă a poporului, așa cum evocă puterea lui economică sau pe aceea militară. De aceea, raționamentul care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]