4,862 matches
-
După simplificare se obține: dar: unde: d = densitatea lichidului de cercetat; do = densitatea lichidului etalon. Relația (195) devine (197): Relația (197) stă la baza determinării vâscozității lichidului de cercetat, în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
baie termostat și se lasă circa 15 minute pentru a ajunge la temperatura de lucru. Dacă aparatul nu este marcat, se va introduce cu pipeta un anumit volum de lichid V, pentru a putea introduce același volum și din lichidul etalon. Se aspiră lichidul în rezervorul A până se depășește reperul c cu aproximativ 0,5 cm. Se lasă lichidul să se scurgă prin capilara ab și se cronometrează timpul (t) necesar ca acesta să se scurgă între reperele c și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
între reperele c și a. Se fac 3 - 4 determinări și se ia în considerare valoarea medie drept timp de scurgere a fiecărei soluții. Se spală vâscozimetrul cu un solvent adecvat (în cazul de față apa), se clătește cu lichidul etalon (apa) și se repetă determinările obținând t0. Mod de lucru Pentru a determina vâscozitatea soluțiilor de metilceluloză se va determina timpul de curgere mediu al fiecărei soluții (t) și densitățile acestora. Valorile pentru vâscozitatea solventului se regăsesc în tabelul din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
câte șase subiecți, cu timp limitat de rezolvare de o oră, nu înainte de a face instructajul necesar desfășurării testului. Pentru înregistrarea răspunsurilor corecte am utilizat grila de cotare pe care am așezat-o peste fișa personală completată. Raportarea performanței la etalon a permis stabilirea în centile a nivelului de inteligență generală a fiecărui subiect. Evaluarea cunoștințelor teoretice privind tehnica alergării de garduri, am efectuat-o prin intermediul unui test conceput pe calculator, în sistemul de operare Matlab. Softweare de evaluare a cunoștințelor
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
cuvânt, iar când avem ca subiecți copii mici sau animale răspunsul este o reacție condiționată. 2.2. Măsurarea pragului diferențial Metoda limitelor se utilizează și pentru măsurarea pragului diferențial. Subiectului i se prezintă doi stimuli dintre care unul fix numit etalon sau standard iar celălalt variabil; stimulul variabil este variat atât peste cât și sub valoarea stimulului etalon, măsurându-se în acest scop pragul diferențial inferior și superior. Seriile utilizate sunt ascendente și descendente și se pleacă în experimentare de la o
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Măsurarea pragului diferențial Metoda limitelor se utilizează și pentru măsurarea pragului diferențial. Subiectului i se prezintă doi stimuli dintre care unul fix numit etalon sau standard iar celălalt variabil; stimulul variabil este variat atât peste cât și sub valoarea stimulului etalon, măsurându-se în acest scop pragul diferențial inferior și superior. Seriile utilizate sunt ascendente și descendente și se pleacă în experimentare de la o valoare net inferioară stimulului etalon care este crescută treptat, trecându-se prin egalitate la o intensitate net
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
variabil; stimulul variabil este variat atât peste cât și sub valoarea stimulului etalon, măsurându-se în acest scop pragul diferențial inferior și superior. Seriile utilizate sunt ascendente și descendente și se pleacă în experimentare de la o valoare net inferioară stimulului etalon care este crescută treptat, trecându-se prin egalitate la o intensitate net superioară stimulului etalon (în cazul seriei descendente procedura este inversă). Subiectului i se va spune că unul din stimuli va fi crescut treptat, iar el să spună când
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în acest scop pragul diferențial inferior și superior. Seriile utilizate sunt ascendente și descendente și se pleacă în experimentare de la o valoare net inferioară stimulului etalon care este crescută treptat, trecându-se prin egalitate la o intensitate net superioară stimulului etalon (în cazul seriei descendente procedura este inversă). Subiectului i se va spune că unul din stimuli va fi crescut treptat, iar el să spună când stimulul variat este mai slab ca stimulul etalon sau mai puternic. Metoda stimulilor constanți Este
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
egalitate la o intensitate net superioară stimulului etalon (în cazul seriei descendente procedura este inversă). Subiectului i se va spune că unul din stimuli va fi crescut treptat, iar el să spună când stimulul variat este mai slab ca stimulul etalon sau mai puternic. Metoda stimulilor constanți Este indicat să facem niște observații generale, fără a intra însă în rezultatele obținute folosind aceste metode. Astfel, se observă variații ale răspunsului subiectului atunci când repetăm de mai multe ori procedura experimentală aferentă unei
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
mai exact acuitatea kinestezică este necesar să se facă cel puțin 10 încercări, cota finală fiind reprezentată de media cotelor la fiecare probă. Există și alte probe de greutăți utilizate. De exemplu, greutățile Gilbert &Whiple; se dă subiectului o greutate etalon și i se cere să compare fiecare greutate cu greutatea etalon și să spună dacă este egală, mai ușoară sau mai grea, cota finală fiind dată de totalul răspunsurilor corecte. Se mai poate proceda și altfel: subiectul este pus să
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
10 încercări, cota finală fiind reprezentată de media cotelor la fiecare probă. Există și alte probe de greutăți utilizate. De exemplu, greutățile Gilbert &Whiple; se dă subiectului o greutate etalon și i se cere să compare fiecare greutate cu greutatea etalon și să spună dacă este egală, mai ușoară sau mai grea, cota finală fiind dată de totalul răspunsurilor corecte. Se mai poate proceda și altfel: subiectul este pus să compare fiecare greutate a seriei cu greutatea etalon și se stabilește
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
greutate cu greutatea etalon și să spună dacă este egală, mai ușoară sau mai grea, cota finală fiind dată de totalul răspunsurilor corecte. Se mai poate proceda și altfel: subiectul este pus să compare fiecare greutate a seriei cu greutatea etalon și se stabilește care este diferența de greutate de la care în sus sau în jos subiectul nu mai greșește în acest fel se stabilește pragul diferențial al senzației kinestezice. Probele de greutăți se utilizează și pentru studierea fenomenului de ancoraj
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Manouvriez ele sunt foarte asemănătoare, tehnica de utilizare fiind aproape aceeași. Proba discriminării contactelor simultane se utilizează obișnuit pentru determinarea pragului absolut al acestei discriminări, fiind vorba de perceperea sau non-perceperea dualității. Pentru determinarea pragului diferențial este necesar un stimul etalon și mai mulți stimuli variabili. B. J. Underwood arată că ar fi posibilă și determinarea pragului diferențial, cu această probă. În acest scop se utilizează ca stimul etalon, stimularea cu distanța dintre vârfurile stimulatoare deasupra pragului discriminării. Stimulii vibratili vor
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
perceperea sau non-perceperea dualității. Pentru determinarea pragului diferențial este necesar un stimul etalon și mai mulți stimuli variabili. B. J. Underwood arată că ar fi posibilă și determinarea pragului diferențial, cu această probă. În acest scop se utilizează ca stimul etalon, stimularea cu distanța dintre vârfurile stimulatoare deasupra pragului discriminării. Stimulii vibratili vor fi reprezentați de dubla stimulare (două vârfuri) cu distanța dintre vârfuri când mai mare când mai mică decât distanța din cadrul stimulului standard. De fiecare dată subiectul va fi
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
mai mică decât distanța din cadrul stimulului standard. De fiecare dată subiectul va fi întrebat dacă la a doua probă (aplicarea unui stimul variabil) distanța dintre vârfurile stimulatoare a fost mai mare sau mai mică decât la prima probă (aplicarea stimulului etalon). Sensibilitatea tactilă este condiționată de tonusul de excitabilitate al scoarței cerebrale; cu cât acest tonus este mai ridicat cu atât sensibilitatea tactilă este mai mare și invers. Senzațiile termice Aceste senzații au la bază două categorii de receptori: pentru cald
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
laborator. Ca material se utilizează 17 cartoane cenușii de 50/50 cm pe care sunt lipite la mijloc pătrate de hârtie neagră; pe unul din cartoane este lipit un pătrat negru cu latura de 4 cm care este utilizat ca etalon, iar pe celelalte pătratele negre lipite au dimensiuni mergând de la 2-9,5 cm, diferența dintre pătratele învecinate fiind de 0,5 cm. Subiectul stă la o distanță de 1 m față de stimulul etalon, cartonașele de comparație vor fi prezentate de la
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de 4 cm care este utilizat ca etalon, iar pe celelalte pătratele negre lipite au dimensiuni mergând de la 2-9,5 cm, diferența dintre pătratele învecinate fiind de 0,5 cm. Subiectul stă la o distanță de 1 m față de stimulul etalon, cartonașele de comparație vor fi prezentate de la o distanță de 2-3-6 m. Cartonașele se prezintă în serii ascendente și descendente, se începe cu seriile descendente aplicându-se 4 serii de cartoane de la distanța de 3 m, 8 serii de la 6
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
4 serii de cartoane de la distanța de 3 m, 8 serii de la 6 m, 4 serii de la 2 m, sarcina subiectului este de a specifica de fiecare dată dacă pătratul comparat este mai mare, egal sau mai mic decât stimulul etalon. În partea a doua a experimentului cartoanele sunt așezate la distanța de 6 m iar subiectul este invitat să privească tot timpul stimulul de comparație printr-un orificiu de 5 mm diametru făcut într-un carton care va fi fixat
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un suport în așa fel încât să nu se vadă decât pătratul negru pe o mică porțiune de carton prin urmare stimulii de comparat vor fi priviți în viziune redusă pentru a se suprima principalii indicatori ai distanței, dar stimulul etalon va fi privit în viziune normală. Se fac 8 serii de măsurări. Prezentarea stimulilor de comparat se face în aceeași ordine ca și în prima parte a experimentului. Se stabilește punctul de egalizare subiectivă, după metoda limitelor modalitate prin care
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
egalizare subiectivă, după metoda limitelor modalitate prin care se pot calcula indicii de constanță cu ajutorul formulei: (R-S)/(O-S), unde, * R valoarea răspunsului subiectului, adică suprafața aparentă subiectivă a pătratului stabilită prin metoda limitelor; * O suprafața stimulului, a obiectului etalon; * S suprafața teoretică a stimulului de comparat, valoarea care ar trebui atribuită acestui stimul de comparare pentru ca mărimea lui unghiulară și deci imaginea sa retineană să fie egală aceleia a obiectului etalon dacă constanța n-ar exista; aceasta pentru 3
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
prin metoda limitelor; * O suprafața stimulului, a obiectului etalon; * S suprafața teoretică a stimulului de comparat, valoarea care ar trebui atribuită acestui stimul de comparare pentru ca mărimea lui unghiulară și deci imaginea sa retineană să fie egală aceleia a obiectului etalon dacă constanța n-ar exista; aceasta pentru 3 m ar fi S=(OX3), la 6 m S=(Ox6) Dacă distanța este perfectă R este egal cu O iar raportul este 1; dacă constanța nu joacă nici un rol R este egal
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a obiectului nu se schimbă odată cu schimbarea poziției stimulului față de linia de privire. Pentru demonstarea acestei constanțe în condiții de laborator se prezintă subiectului un cerc de 15 cm diametru căruia i se pot da diferite înclinații acesta este stimulul etalon. La dispoziția subiectului se găsesc diferite forme eliptice pe care el le poate privi direct timp de 5 s sau printr-un obturator 1/4 s și trebuie să le compare cu stimulul etalon alegând-o pe cea care i
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
da diferite înclinații acesta este stimulul etalon. La dispoziția subiectului se găsesc diferite forme eliptice pe care el le poate privi direct timp de 5 s sau printr-un obturator 1/4 s și trebuie să le compare cu stimulul etalon alegând-o pe cea care i se pare cea mai apropiată acestuia. Constanța formei depinde de unghiul de întoarcere al obiectului și de distanță; constanța cea mai mare se obține în cazul distanței de 1 m și a înclinației de
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
posibilitatea de a regla luminozitatea imaginii prezentate funcție de iluminarea încăperii. Fiecare imagine poate fi expusă o singură dată, iar subiectul primește foi de răspuns, pe care va desena imaginile pe care le-a perceput. Rezultatele obținute vor fi raportate la etaloane. Aceste etaloane trebuie să fie diferite pentru femei și bărbați, întrucât performanțele acestora sunt diferite. Domeniile care solicită examinarea volumului atenției sunt toate domeniile care determină observarea instantanee a unui număr cât mai mare de elemente: supravegherea tablourilor de comandă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a regla luminozitatea imaginii prezentate funcție de iluminarea încăperii. Fiecare imagine poate fi expusă o singură dată, iar subiectul primește foi de răspuns, pe care va desena imaginile pe care le-a perceput. Rezultatele obținute vor fi raportate la etaloane. Aceste etaloane trebuie să fie diferite pentru femei și bărbați, întrucât performanțele acestora sunt diferite. Domeniile care solicită examinarea volumului atenției sunt toate domeniile care determină observarea instantanee a unui număr cât mai mare de elemente: supravegherea tablourilor de comandă, a aparaturii
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]