11,414 matches
-
fost cel reprezentat de apariția noilor proiecte politice, economice, sociale sau religioase, la care au aderat nemulțumiții de profesie, oportuniștii și cei atrași de ideologiile populiste și/sau radicale. În primul curent s-au remarcat, prin acțiunile întreprinse, mișcările austro-germană, evreiască, polonă și ruteană (ucraineană). Mișcarea austro-germană nu s-a evidențiat prin acțiuni ostile la adresa statului român, însă s-a arătat interesată de evenimentele din Germania, mai ales de ocuparea regiunii Ruhr de către trupele franceze, cu care s-a solidarizat. Printr-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
solidarizat. Printr-o propagandă asiduă, venită din străinătate, etnicii austro-germani erau la curent cu ceea ce se întâmpla în statele succesoare fostelor imperii german și austro-ungar, deplângând dispariția acestora. Evreii din zonă erau împărțiți în două facțiuni: una a Partidului Național Evreiesc, care se ocupa cu ameliorarea stării materiale precare a coreligionarilor, respectiv gruparea sionistă, unde se întâlneau idealiștii unui stat evreu, socialiști moderați și chiar extremiști. Un semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Național Evreiesc, care se ocupa cu ameliorarea stării materiale precare a coreligionarilor, respectiv gruparea sionistă, unde se întâlneau idealiștii unui stat evreu, socialiști moderați și chiar extremiști. Un semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia doar „cumințenia conducătorilor Partidului Social-Democrat” le stopa acest îndemn. Mișcarea polonă nu avea o semnificație deosebită, mai ales datorită bunelor relații dintre București și Varșovia. Rutenii (ucrainenii) reprezentau cel mai important element etnic din Bucovina, unde constituiau circa 30
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
terenuri estimate la 100 lei/m2 au fost evaluate la 3-4 lei/m2 și, în acest mod, consilierii Primăriei, rudele și prietenii acestora au devenit proprietari, păgubind statul. Alte parcele de teren au fost oferite Cultului Evanghelic și Societății Culturale Evreiești, spre a construi un internat și o tipografie. Inspectoratul General de Siguranță a apreciat că cele două construcții vor fi utilizate ca adăpost de evreii-ruși și evreii-germani care vor lucra în comun în favoarea intereselor Berlinului și Moscovei. La rândul ei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și bulgarii, reprezentanți ai minorității turce s-au încadrat în toate partidele din România în vederea asigurării protecției intereselor etnice. Evreii nu prezentau un pericol pentru legile statului, în primul rând datorită numărului lor redus. În Caliacra nu exista o mișcare evreiască, iar în Tulcea trăiau 130 de familii care se ocupau cu comerțul, Totuși, etnicii evrei erau împărțiți în două direcții: cei pământeni și cei sioniști. Comunitatea Israelită din Brăila se afla afiliată Uniunii Evreilor Pământeni, înființând societăți filantropice și de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
idei. La Constanța, Brăila și în sudul Dobrogei nu au fost semnalate acte antisemite, însă la Tulcea a izbucnit un conflict din cauza lui Heinric Thaler, student la Paris și președintele Societății „Lumina”, care a susținut într-un mod agresiv caracterul evreiesc și a produs incidente între elevii români și cei de rit mozaic. Din această cauză, atunci când incidentele studențești antisemite au luat amploare la nivel național, toți românii din Tulcea au sprijinit revendicările naționale. În Brăila, deși nu exista un curent
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de seamă, 2092 de rapoarte informative pentru Serviciul de Informații din D.P.S., a efectuat 170 de delegații ordonate de Serviciul Cercetări și 21 acțiuni de urmărire cerute de Serviciul Filaj. Secția a II-a a supravegheat iredentele, organizațiile ruse, mișcarea evreiască, cea germană și armeană, precum și unii din străinii care au vizitat România. Mișcările de stânga au fost în atenția Secției a III-a, care a întocmit 370 de rapoarte, iar la 2 februarie 1937 a fost identificată și neutralizată organizația
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
studiu informativ asupra activității comuniste în regiune, care a început să se manifeste în 1928, când Blocul Cetățenesc a participat la alegeri și a obținut 2218 voturi. Prin propaganda efectuată, ideea comunistă a fost „bine primită de minoritatea maghiară și evreiască”, care credeau că acționează în vederea revenirii Ardealului la Ungaria. În iunie 1931, în comuna Aradul-Nou, a fost identificat și reținut conducătorul tehnic al regionalei comuniste, Elemer Kovaci, la care au fost descoperite opt cutii de scrisori, șase adrese ale unor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
oferindu-le pământ, casă și animale pentru a deveni agricultori. Rezultatele au fost nesatisfăcătoare și chiar contrare. Acești macedoneni nu cunoșteau limba română, meseriile lor de bază erau creșterea vitelor, comerțul și chiar contrabanda („ar fi făcut minuni în târgurile evreiești din Basarabia”), temperamentul lor („avizi, acaparatori, recalcitranți, egoiști și violenți”) i-a pus repede în conflict cu ceilalți locuitori, iar pământurile primite le-au fost rapid preluate și exploatate de bulgari. Ca și cum toate acestea nu erau de ajuns, un alt
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
misiunea păstorească și politică” atunci când a fost cazul. Totuși, au considerat că a fost „o greșeală tactică” faptul că nu s-a retras din funcțiile politice în momentul când a fost declanșată prigoana contra legionarilor. Cercurile de stânga și cele evreiești sperau, pentru viitor, în „atenuarea regimului”, adică în modificarea sau anularea actelor normative antisemite, deoarece impunerea măsurilor represive ar fi avut la bază inițiativele primului ministru. În privința succesiunii politice, legionarii „scontau” pe numirea lui Armand Călinescu, viceprim-ministru și ministru de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
punct de vedere s-au raliat cercurile financiare și cele cerealiste, care au avut la bază dificultățile delegației economice germane în negocierile de achiziție a grâului românesc. O atmosferă „de neliniște și chiar de panică” a fost întreținută de cercurile evreiești, care se temeau de o suzeranitate economică a Reichului și instaurarea unui „puternic guvern” orientat spre dreapta. Democrații și național-țărăniștii au avansat ipoteza unei tatonări a Germaniei de către Anglia și Franța, prin regele Carol al II-lea, datorită „prestigiului său
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să pari absent. Conform materialului, la data respectivă în România își desfășurau activitatea mai multe structuri care trebuiau documentate informativ: - organizații și acțiuni subversive; - organizații de acțiuni „de surpare” a autorității statului; - organizații ale minorităților; - organizații sociale și economice; - problema evreiască. Spionajul, apreciat ca fiind „preocuparea de căpetenie” a tuturor statelor beligerante, a fost definit astfel: „El urmărește preocuparea [culegerea] informațiilor referitoare la situația militară, politică și economică și, ca să le poată obține, caută să știe: cine le deține sau cine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trebuie urmărite și reprimate”. După prima lună de război, 22 iunie-28 iulie 1941, activitatea subversivă pe teritoriul național s-a dovedit inexistentă. Mișcarea comunistă nu s-a manifestat ,,cu nimic pozitiv” pe teritoriul rural al țării, iar prin evacuarea populației evreiești în orașe ,,s-a curmat orice agitație politico-socială și economică susținută în trecut” de această minoritate. Starea de spirit a populației românești este una foarte bună în perioada 1-31 iulie 1941 și ,,își manifestă bucuria că România se va întregi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din partea întâi s-a preocupat de starea de spirit a populației în general. Erau vizate, în ordine, populația rurală română (din punct de vedere național, politic, economic, sanitar, cultural și moral), populația rurală minoritară (maghiară, bulgară, ucraineană, germană, rusă, turcă, evreiască, iugoslavă, polonă și supușii străini), populația urbană (în măsura legăturilor cu acțiunile ce se desfășurau pe teritoriul rural deoarece „manifestările își au originea pe teritoriul urban unde se găsesc conducătorii, organizatorii și propagandiștii”) și cetățenii cu situații speciale în angrenajul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
descoperiți, și care însumau un total de 933 de comuniști. La 18 august 1942, Prefectura Poliției Capitalei a raportat Ministerul Afacerilor Interne - Cabinetul Subsecretarului de Stat ,,identificarea și arestarea unei organizații comuniste, compusă din 16 persoane, care activa la Liceul evreiesc «Cultura»”, iar două săptămâni mai târziu, la 1 septembrie 1942, I.G.J. a comunicat Direcției Generale a Penitenciarelor evacuarea în Transnistria a 72 de evrei arestați „pentru comunism și condamnați la închisoare corecțională”. Dar, la 10 septembrie 1942, colonelul Tobescu a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
exemplele fiind emiterea timbrelor poștale cu sloganul «Del viszater» („Sudul se va reîntoarce”), vase cu pavilionul la jumătatea catargului (în semn de doliu), iar marinarii cântau «Ardealul rămas României plânge», tendințele fruntașilor maghiari de a se alia cu conducătorii comunităților evreiești din Ardeal ,,în vederea unei acțiuni comune, contra României” și, nu în ultimul rând, activitatea preoților maghiari care reprezintă ,,ca și în trecut, pionii propagandei revizioniste maghiare”. Spionajul maghiar pe teritoriul României reprezenta o realitate pe care I.G.J. n-o ignora
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lui Nuhăm Leibu (Davidovici) în timp ce încerca să incendieze depozitul de petrol și motoarele Diesel ale Fabricii de postav „Isvoreanu”; apoi, la 13 noiembrie 1943, la Piatra-Neamț, s-a descoperit la Bruno Grunșpan, elev în clasa a 8-a la Liceul evreiesc, o mașină de scris și materiale de propagandă comuniste, iar la V. Bucovschi a fost capturată o presă tipografică ilegală. În urma cercetărilor efectuate de structurile informative locale, la Iași este arestat grupul comunist condus de Iancu Leizer, condamnat în contumacie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în România cu acte false, iar în munți s-a retras cei care s-au sustras de la munca de folos obștesc. 3. Activitatea teroristă a grupării ucrainene banderiste s-a manifestat în Bucovina și Maramureș prin acte violente asupra populației evreiești. Un sprijin în favoarea obiectivelor ucrainene l-a constituit și numirea unor conaționali de orientare banderistă la conducerea administrativă a Maramureșului, după ocuparea zonei de Armata Roșie. 4. Propaganda șovinisto-maghiară a elementelor fasciste din Ardealul eliberat, care „ar putea periclita” bunele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România Mare. 15. Paul Ghitiu - senator, Partidul Alternativă României. 16. Mădălin Voicu - deputat, Partida Romilor. 17. Petre Moldovan - deputat, Partidul Social Democrat Român. Anexă 21 GRUPUL DE PRIETENIE CU STATUL ISRAEL (20 de persoane) Președinte: Dorel Dorian - deputat, Federația Comunităților Evreiești din România. Vicepreședinte: Alexandru Radu Feldman - senator, Partidul Democrat. Secretar: Radu Vasile - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Membri: 1. George Achim - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 2. Emanoil-Dan Barbaresso - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 3. Radu Sabin
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
financiar și a pierderilor din economie (157/1997 - procedura de urgență) (Raportul nr. 168/26 iunie 1997) 13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România (166/1997 - procedura de urgență) (Raportul nr. 172/26 iunie 1997) 14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania
DECIZIE nr. 7 din 30 iunie 1997 privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116929_a_118258]
-
13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania (vot final). 6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România (vot final). -------
DECIZIE nr. 8 din 7 iulie 1997 privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116945_a_118274]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU
DECRET nr. 448 din 23 iulie 1997 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118784_a_120113]
-
Articolul UNIC Se aprobă Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 21 mai 1997, cu următoarele modificări și completări: 1. Titlul ordonanței de urgență va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență privind restituirea unor bunuri imobile care au
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 21 mai 1997, cu următoarele modificări și completări: 1. Titlul ordonanței de urgență va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România" 2. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Clădirile, împreună cu terenul aferent, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, care au aparținut comunităților evreiești din România și au fost trecute după anul
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]
-
restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România" 2. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Clădirile, împreună cu terenul aferent, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, care au aparținut comunităților evreiești din România și au fost trecute după anul 1940 în patrimoniul statului român prin măsuri de confiscare și de naționalizare, se restituie Federației Comunităților Evreiești din România (F.C.E.R.)." 3. Articolul 2 litera b) va avea următorul cuprins: "b) păstrarea, dezvoltarea
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]