5,557 matches
-
a fost fondat „Ordinul Crizantemei” de către „Împăratul Mutsuhito” frumoasa panglică roșie cu marginile violet era conferită doar prinților. Tradițiile, simplitatea firească, spiritualitatea și credința acestui popor misterios, au fost premisele dezvoltării unei culturi unice în lume. Cu un caracter al extremelor, unde gingășia s-a împletit cu duritatea, niponii au dezvoltat o cultură ce are ca simbol „fragila floare de cireș” și „katana”, teribila sabie a samuraiului. Contemplativi din fire, ei au dezvoltat o adevărată artă a aranjării florilor, o artă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
relaxați și extrem de civilizat... Deși încă de mică am fost autodidactă, impulsivă și originală de felul meu, cred că sunt un om obișnuit, cu bucuriile, tristețile, împlinirile și nereușitele mele... Trăim vremuri fabuloase, unice, pe întreaga planetă, un timp al extremelor! A.B.Acum ceva vreme am primit ultima Dumneavoastră carte de interviuri și am citit-o cu mare bucurie și interes. Doream de multă vreme să realizăm împreună un interviu și vă mulțumesc că ați acceptat. Mi-ar plăcea să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spune că... sunt un om împlinit. În fond, viața constă în bucuriile mici și mărunte, nu în ecourile și salturile mari, nu-i așa? A.B.Un mesaj pentru cititori... Trăim vremuri fabuloase, unice, pe întreaga planetă, un timp al extremelor! În care însăși condiția umană și modul nostru de gândire asupra vieții se cer a fi redefinite de fiecare dintre noi. În care cuvântul rostit are o mare influență. Iar gândul, care este energie, are acum o foarte mare putere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
numai versiuni. La ce bun să ne scoatem la lumină... umbrele? A.B.Observăm cu toții polaritatea fenomenului de cultură, sufocantă. Scriitori "de dreapta" sau "de stânga"? "Pictor de dreapta" și "pictor de stânga"? (râde) Dumneavoastră unde vă înscrieți în aceste extreme? Sunt un apolitic de stânga. A.B.Mai există cenzură? Da. Cea mai teribilă cu putință: prin anonimatul cărților și revistelor. Tiraje mici, prost difuzate, cu retururi incredibile, uneori până la 95% din exemplarele tipărite. Ce alte "foarfece" mai nesimțitoare ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Sahasrarei. O stare de bine, de pace lăuntrică mă cuprinse. Nu înțelegeam mobilul, nu înțelegeam de ce. Și ochii din cap îi simțeam strălucind, la fel ca pe vremea când, pe terenul de handbal fiind, făceam câte un sprint reușit pe extremă ce se finaliza cu gol în poarta adversarilor. Un sahaja yoghin de alături de mine, unul înalt, blond și mai tânăr (ulterior aveam să aflu că se numește Francisc) a venit și mi-a verificat vibrațiile emise deasupra Sahasrarei. - Oho, dar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
din care face parte. În cuprins figurau teme specifice timpului când apărea fascicula: Superioritatea probelor științifice asupra celorlalte categorii de probe; Luarea și utilizarea amprentelor digitale. Căutarea, conservarea și utilizarea urmelor de picioare, Curentele sociale de stânga, Curente sociale de extremă dreaptă. Ultima temă descria pe larg și pe bază de planșă - Liga Apărării Naționale Creștine (L.A.N.C.), cu un scurt istoric asupra felului cum a luat naștere această organizație, doctrina și programul ei, semnul ei fiind crucea arică „Svastica”, argumentând că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de urmă (?!). Vituperează intelectualii, cu deosebire pe cei occidentali, care alegeau fără constrîngeri comunismul, față de cei din țările comunizate. Petiționari ai absolutului, cum îi numește Monica Lovinescu, intelectualii occidentali vedeau promisiunea Paradisului terestru în doctrina comunistă, instaurată în Rusia de extrema stîngă prin Revoluția bolșevică. Tot aici, va fi impusă, prin Stalin, minciuna totalitară, practicată mai apoi pe scară largă în tot lagărul socialist. Glosînd pe marginea minciunii totalitare, mijlocul prin care opozanții regimului prin torturi inimaginabile "recunoșteau" vini incredibile, inexistente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
comunismului pe planul al doilea al criminalității se vede compensată de o vigilență, de o concentrare extremă a atenției asupra a tot ceea ce a fost în relație cu nazismul, cu Vichy, sau astăzi cu ideile perverse din unele grupuscule de extremă dreaptă". Este considerată firească de către Monica Lovinescu uimirea unui observator occidental, străin de opresiunea comunistă, că aceasta nu se află pe banca acuzării, dar rămîne o enigmă "că în țările ce au avut de suferit direct de pe urma unui astfel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
simplă dorință de extravaganță. — Aveți dreptate, aveți... Însă ce plictisitoare ar fi viața fără puțin suspans, puțină exagerare și adrenalină, doar înțelepciune și monumente... — N-am vrut să vă jignesc, domnul meu, este nevoie, desigur, și de extravaganță și de extreme, dar riscurile lor trebuie asumate, nu plânse, nici măcar în glumă, după care Iorga îl salută respectuos și se retrage spre câțiva miniștri. — De când nu mai poți merge cum trebuie, vorbești cam mult și uneori fără să fii întrebat. — Păi, amice
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a ajuns triumfal la putere, el „și ai săi” fiind considerați un trecut politic definitiv și ignobil, folosind nepriceperea, diletantismul, dar și corupția miniștrilor Coaliției, precum și slăbiciunea noului președinte, Emil Constantinescu, Iliescu, confruntat În 2000 cu șeful unui partid de extremă naționalistă, Vadim Tudor, a avut un ușor și nesperat câștig de cauză. A trăit uriașa satisfacție - pe care un om politic o trăiește o dată În carieră! - ca foștii și crâncenii săi adversari politici, din țară, dar și din străinătate, să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
1990, pe dl Iliescu să lase altora grija Înființării unui partid, chiar și social-democrat și, mai ales, să nu facă gafa de a se prezenta la alegeri. Deoarece, oricine din gruparea sa, cea de stânga sau, mai bine zis, de extrema stângă cum erau Încă priviți foștii activiști comuniști de vârf (și una din probele mentalității curente și agresive de atunci pe care Însă nimeni nu o poate repudia nici azi era „punctul 8” al programului de la Timișoara, oraș ce purta
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
conștiințele oricui nu era „născut rumân!” și nu era ordodox, un hybris colectiv, care, la fel, se baza pe sprijinul unui alt imperialism, la fel de cinic ca și cel de la Răsărit. Amintim acest „tangaj”, această periculoasă - și inutilă, falsă! - clătinare Între extreme ideologice deoarece ele sunt mai mult sau mai puțin actuale și azi, chiar dacă nu manifeste și organizate cum au fost o lungă perioadă, aproape un secol. Noi le explicăm, cum am făcut-o mai sus, ca fiind ieșite din acea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
iubirii”, a „zâmbetului, a candorii”, o „raționalizare” a instinctivității sale, În care adesea vede un inamic. Și, așa cum o știm din fizica elementară, la marginile spectrului solar numit ROGVAIV, În stânga roșului avem vibrația sau unda invizibilă a „infraroșului”, iar la extrema cealaltă, la „dreapta” violetului, percepem „ultravioletul”, tot așa eu Îmi prefigurez În diagrama menționată mai sus - la „stânga”, la extrema stângă a melancolicului, situez pulsiunile și boala psihică a schizoidiei și schizofreniei, iar la „dreapta”, la extrema dreaptă a celor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din fizica elementară, la marginile spectrului solar numit ROGVAIV, În stânga roșului avem vibrația sau unda invizibilă a „infraroșului”, iar la extrema cealaltă, la „dreapta” violetului, percepem „ultravioletul”, tot așa eu Îmi prefigurez În diagrama menționată mai sus - la „stânga”, la extrema stângă a melancolicului, situez pulsiunile și boala psihică a schizoidiei și schizofreniei, iar la „dreapta”, la extrema dreaptă a celor patru pulsiuni esențiale - melancolic, flegmatic, sangvin și coleric -, percep pulsiunea și boala paranoidiei și a paranoicului. Deci, Îmi spuneam În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
infraroșului”, iar la extrema cealaltă, la „dreapta” violetului, percepem „ultravioletul”, tot așa eu Îmi prefigurez În diagrama menționată mai sus - la „stânga”, la extrema stângă a melancolicului, situez pulsiunile și boala psihică a schizoidiei și schizofreniei, iar la „dreapta”, la extrema dreaptă a celor patru pulsiuni esențiale - melancolic, flegmatic, sangvin și coleric -, percep pulsiunea și boala paranoidiei și a paranoicului. Deci, Îmi spuneam În nesfârșite ceasuri de auto-observare și teamă, dacă voi „luneca”, În accesele mele de furie sau ațâțare, chiar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fioros adevărată” a fost această descoperire psihologică a autorului lui Dincolo de bine și rău a arătat-o drama uriașă și catastrofele fizice și morale pe care le-a adus după el secolul trecut. Cele două sisteme politice și militare de extremă stângă sau dreaptă, sub un pospai de ideologie pescuită În utopicii francezi și parțial În Marx - ideologia justiției sociale, a repartiției echitabile, a mântuirii clasei muncitoare! - sau, de cealaltă parte, din scrierile unor spirite xenofobe și ultra elitiste - vezi Gobineau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
au Înșiruit mai multe Într-un secol - de la ’89, la cele din ’30, ’48 și ’70!Ă, dar și cele eșuate, cum a fost cea din ’68, tot franceză, sau cea anarhică, contra războiului din Vietnam, flower-power, americană. Cele de extrema dreaptă idem, fascisto-italiană sau nazistă germană și legionară În România, deși capii ei ideologici au fost adulții - Mussolini, Hitler și Nae Ionescu. O Întreagă literatură care veștejește vârsta a treia ni se surpă din rafturi peste bietele noastre argumente care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau revoltat pe occidentali: o revoluție sângeroasă Încă Învăluită În mister, expediții devastatoare ale minerilor la București, situația intolerabilă a copiilor abandonați În stradă sau bolnavi de SIDA... Toate acestea, rupte de context, au devenit simboluri negative ale României. La extrema cealaltă se conturează imaginea turistică, bucolică, Îmbietoare a țării: frumusețea naturii, pitorescul așezărilor, ospitalitatea oamenilor, originalitatea artei și cântecului popular... Și, Între aceste extreme, firește, tot felul de alte imagini. Adevărate, neadevărate? Ce pot face altceva, la rândul meu, decât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sau bolnavi de SIDA... Toate acestea, rupte de context, au devenit simboluri negative ale României. La extrema cealaltă se conturează imaginea turistică, bucolică, Îmbietoare a țării: frumusețea naturii, pitorescul așezărilor, ospitalitatea oamenilor, originalitatea artei și cântecului popular... Și, Între aceste extreme, firește, tot felul de alte imagini. Adevărate, neadevărate? Ce pot face altceva, la rândul meu, decât să aleg și să interpretez, potrivit propriilor mele opțiuni? Cu Încercarea de a nu simplifica excesiv și de a explica cât mai mult. România
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Hasdeu (1838-1907) publica un articol cu titlul provocator: Perit-au dacii? Răspunsul lui era simplu și logic: dacii nu aveau cum să dispară. Descoperirile arheologice au adus apoi și probe materiale În acest sens. Latinismul, cel puțin În formele lui extreme, a fost abandonat, și s-a ajuns la un consens privind originea, nu pur romană, ci daco-romană a poporului român. Românilor a Început să nu le mai fie rușine de daci. Le-au descoperit tot felul de calități: noblețea caracterului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
real. Sinteza daco-romană Însemna, În plan ideologic, o soluție de echilibru Între naționalism și europenism. Respingerea romanilor și asumarea exclusivei moșteniri dacice Însemnau despărțirea de Occident și cufundarea În autohtonism. Pe o asemenea interpretare istorică a mizat În perioada interbelică extrema dreaptă. Paradoxal, dar explicabil, aceste teorii au fost reînviate, câteva decenii mai târziu, prin anii ’70 și ’80, de comunismul naționalist. În ambele variante, dacii pledau pentru o Românie Închisă În ea Însăși, În valorile ei specifice. Insula latină devenea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
perioadă a comunismului românesc (anii 1950) când slavii sunt puși În vedetă, date fiind raporturile de subordonare față de Uniunea Sovietică și „frăția“ dintre țările comuniste (majoritar slave). Odată Însă cu afirmarea comunismului naționalist, În vremea lui Ceaușescu, lucrurile trec În extrema cealaltă. Dacă nici romanii nu mai erau iubiți, cu atât mai puțin slavii! Se avansează concluzia că poporul român și limba română erau gata formate, cel puțin În linii mari („protoromânii“), Încă din secolul al VI-lea. Ceea ce Însemna că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
teorie sau opusul ei! Invocată de latiniști, obsedați de noblețea și puritatea sângelui românesc, exterminarea dacilor a servit În egală măsură teza imigraționistă: ce argument mai bun decât golirea Daciei de populația ei autohtonă? Și invers, neromanizarea dacilor, susținută de extrema naționalistă a dacismului pur, nu face decât să ofere argumente, În măsura În care toți lingviștii serioși consideră româna ca limbă romanică, ipotezei expansiunii românilor și limbii române din afara spațiului actual al României. Pe ce se bazează imigraționiștii? „Tăcerea izvoarelor“ dă de gândit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ea variază, În mare, Între o sută-o sută cincizeci de mii de persoane Închise și deportate, și unul sau două milioane. Palierul de jos rezultă din datele oficiale, fiind desigur o subevaluare; cifra reală se află probabil Între cele două extreme, eventual o jumătate de milion. Modelul sovietic s-a aplicat nu numai În structurile concrete, ale puterii, societății și economiei. El trebuia să Îmbibe pur și simplu mintea românilor. Singurul reper istoric și cultural rămânea Rusia. „Insula latină“ s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au alunecat dinspre internaționalism spre naționalism, dar puține au mers atât de departe ca În România. S-au lăsat atrași până și intelectuali de formație veche, care au văzut În naționalism o revanșă față de umilitorul antinaționalism prosovietic al anilor ’50. Extremele păreau mai ușor practicabile decât linia de mijloc. Întrebarea era cât timp naționalismul avea să țină loc de pâine. Dezastrul Pâinea Începea să lipsească. De prin 1980, nimic n-a mai vrut să funcționeze, iar situația s-a degradat de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]