51,126 matches
-
și totuși nu mă interesa câtuși de puțin să intru în vorbă cu ea. Începusem s-o numesc Eva în capul meu, pentru că-mi venea greu să mă gândesc la ea fără să-i spun pe nume. Când, într-un final, a ridicat ochii și s-a uitat la mine, mi-a surprins privirea ațintită spre tăieturi. I-am zâmbit stângaci, ca un cretin ce sunt, și în momentul ăla i-a pierit orice urmă de culoare de pe față, iar expresia
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cu un preț. Andrei Patriciu Call me baby Duminica obișnuită de mers la karaoke cu o prietenă. Plictiseală, cântece anoste, scaune goale în jur, o bere ca să treacă timpul mai repede, nu două, fiindcă mâine e zi de lucru. Spre finalul serii, apar doi tipi, hotărâți să se așeze la masa noastră. Nu schițează vreun gest să întrebe dacă se poate, pur și simplu ne trezim că nu mai suntem singure, dar nici companie nu se cheamă că e, oamenii discută
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nu mai știu cum să continui. Povestește de parcă ar vinde cartofi. Mă privește încordat și mă întreabă dacă mai vreau o bere. Nu, că mâine lucrez. Păi și el o să lucreze, rânjește cu subînțeles, dar numai vreo două ore. La final îmi pupă mâna și mă întreabă dacă ne mai vedem. Zâmbesc încurcată și ies. Pe drum mă gândesc că aș fi fost curioasă să știu prețurile. Alexandra Cărămidaru Băiatul care a reușit să zboare Nu știu să-ți spun dacă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
duce spre bucătărie. De aici știu că mai am câțiva pași și ajung la frigider. Îl deschid. Nu-mi amintesc dacă am pregătit ieri ceva de mâncare. Caut cu disperare laptele. Vreau să beau o cană de lapte rece. În final dau de el, după ce răs torn ceva prin frigider. Pur și simplu, nu mai am nervi să-mi găsesc o cană, așa că deschid cutia de lapte și beau. Știu că o să mă doară gâtul, dar nu mă pot opri. E
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
veleitariștilor și a străinilor. S-a hotărât, deci, În mod tacit, că prostul, adică "simplul cetățean", este În stare și chiar trebuie să suporte toate rigorile legii, indiferent dacă sunt drepte sau nu, indiferent dacă este vinovat sau nu, În final nu asta contează, ci faptul că se dau exemple, nenumărate, zilnic și cetățeanul "simplu" trebuie să știe că nu are voie să Încalce legea care-i Îndrăgește numai pe marii spoliatori ai averilor adunate cu trudă de "simplul cetățean". Și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
legi imuabile acționează și la noi, pe pământ și de care nu scapă nimeni, oricât s-ar Înconjura de modificări la modificări de legi. Și mai există un Dumnezeu Înconjurat de spirite Înalte care veghează asupra tuturor astfel ca, În final, să triumfe legea Lui. Știu că nu vă temeți de ea, domnilor care vă vreți organizatori de destine și creatori de destine. Dar nu vă amăgiți În zadar: El și legile Lui triumfă zilnic și secundă după secundă, fără să
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
a trebuit. Domnul Gușă l-a făcut albie de porci și nu deajuns: a sărit și moderatorul cu gura. Și l-au spurcat În așa hal pe domnul Paller, că altul de-ar fi fost ar fi Împuns fuga. În final cel ce a salvat cât de cât emisiunea a fost domnul Paller, moderatorul fiind prea pornit ca să-și dea seama că tocmai pentru asta era acolo el și nu invitatul. Cum să-și permită acesta, nu-i așa, să jignească
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
presiuni! Alții ar fi explodat de mult. Dar ei nu și nu. Îți vine chiar și să râzi când Îl vezi pe Vanghele (știți, Caragiale are și comic de nume?!) cum face spume la gură Împotriva primarului general și În final le Înghite tot el, fără măcar să bage de seamă. Vezi să nu te Îneci, Vanghele mamă, cu propria salivă. Ar fi păcat de asemenea primar PSD-ist și de alții ca tine. Și pentru că tot vorbeam de rezistența la presiuni
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
sară-n sus .... ca ars, bineînțeles, n-ăți fi crezut cumva că de bucurie. O veni și vremea aceea, da mai trebe să răbdați oameni buni, că, ce să-i faci, totul se obține cu răbdare, important este că În final toate sunt cum dă Domnul, nu cum vrea omul. Da vedeți dumneavoastră, dacă stăm strâmb și judecăm drept, Domnul ne-o dat, da noi nu știurăm lua cum trebe, că de, ne trezirăm peste noapte așa tare politologi că n-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
la un moment dat în ceea ce privește fluxul tehnologic al diferitelor culturi, să nu țină seamă de unele aspecte legate de “traumatizarea” solului. Intensivizarea agriculturii a fost posibilă odată cu apariția tractorului și a perfecționării acestuia în timp, fapt care a condus în final la lucrarea mai intensă a solului, cu obținerea de recolte din ce în ce mai mari. A fost în schimb neglijată latura legată de acțiunile mecanice imediate asupra solului (în ceea ce privește proprietățile fizico-mecanice ale acestuia), care s-a materializat, încet dar sigur, în degradarea structurii
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
argilă necoloidală (0,001- 0,002mm); - praf (0,0020,05 mm); - nisip fin (0,05 - 0,2 mm); - nisip grosier (0,2 - 2 mm); - pietriș (2 - 20 mm); - pietre (20 -200 mm). Alcătuirea mecano-granulometrică sau textura solului este determinată în final de cota de participare a două componente, respectiv 6 pietrișul și pietrele. Însă această proprietate nu este determinată numai de cele două componente care reprezintă de fapt, “sistemul osos”, ci are în componență și alte “materiale”, (fig.2). Solurile nisipoase
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
beneficiilor producătorilor. Astfel, în ultimii ani costurile energiei, în majoritatea țărilor, au crescut cu 25 - 35% mai mult decît prețurile produselor agricole. În agricultura României, creșterea consumului de energie a avut un rol pozitiv în mărirea producției agricole, iar în final la creșterea productivității muncii. În general reducerea consumului total de energie este consecința reducerii consumului specific de energie pe hectarul lucrat, în particular acest lucru demonstrându-se prin consumul total de combustibil, respectiv prin consumul specific de combustibil (fig.8
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
asupra forțelor Ff, respectiv Fm. În tabelul 13 sunt prevăzute valorile coeficientului de frecare μ pentru diferite tipuri de sol. Coeficientul fpl se determină experimental prin dinamometrare, iar k0 și ε, prin calcul, folosind metoda celor mai mici pătrate. În final se poate concluziona că: - reacțiunea normală din sol sub o roată a tractorului este, în regim static, egală cu greutatea repartizată pe roată, iar în regim dinamic, reacțiunea variază în jurul acestei valori; 49 - cea mai mare influență asupra reacțiunilor o
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
punctul respectiv se consideră un paralelipiped elementar, care cuprinde punctul respectiv. Pe fiecare dintre cele șase fețe ale cubului acționează o tensiune ce poate fi descompusă, după un sistem triortogonal,într-o componentă normală și două tangențiale. Se obține în final un sistem de ecuații, destul de dificil de rezolvat. Pentru simplificarea calculelor se consideră starea plană de tensiuni, în care toate tensiunile din corp sunt paralele cu un plan. În această situație se găsește o placă subțire, de grosime constantă, solicitată
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
tensiunea tangențială τ. Scriind ecuațiile de echilibru ale elementului de volum ce cuprinde punctul M(r,z,ϕ) se obțin ecuațiile diferențiale. După introducerea în sistem și a relației dintre deformațiile specifice și deplasări, prin rezolvarea ecuațiilor se obțin în final următoarele expresii ale tensiunii în punctul M:în care: μ = coeficientul contracției transversale (coeficientul lui Poisson). Dimensiunile mici ale suprafeței de contact, comparativ cu cele ale elementelor, permit folosirea rezultatelor obținute pentru aflarea tensiunilor și deplasărilor elastice în zona de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
se țină seama în principal de însușirile fizice și mecanice ale acestuia, de interacțiunea intrinsecă a acestora, cât și de conexiunea permanentă între aceste proprietăți și plante. 2. Fertilitatea, ca însușire determinantă a mediului de dezvoltare a plantelor, este, în final, suma interacțiunilor proprietăților fizicomecanice și chimice ale solului cu factorii de mediu, biotici și abiotici. Păstrarea la valori optime a acestei însușiri presupune intervenția factorului uman prin metode mecanice și chimice, astfel încât să se asigure obținerea de recolte mari. Totodată
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
actual presupune “călcarea” aceleeași suprafețe de teren de foarte multe ori, în cadrul executării diferitelor operații legate de fluxul tehnologic specific fiecărei culturi, fără de care nu se pot obține recolte competitive din punct de vedere economic, însă acest trafic duce în final și la creșterea tasării solului. În România, la nivelul anului 2001, peste 40 % din totalul suprafețelor agricole erau afectate de tasare. 5. Efectele negative ale tasării, indiferent de natura acesteia, sunt multiple. Astfel, scade capacitatea solului de reținere a apei
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
ca un fulger în beznă. După el, în scurt timp sau într-un timp nedefinit, nesfârșit, piața și strada de la capătul gangului se umplură de zgomote, pași și strigăte contopite într-un torent. Ca pe stadion când se înscrie golul final sau la ieșirea din cinematograf, duminica seara, când cele trei uși sar în lături, și prin ele țâșnește tăvălugul negru al mulțimii. Ce-i? Ce s-a-ntâmplat? Cum nu-și putură răspunde, rămaseră nemișcați, strâns lipiți unul de altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
protestelor vehemente ale Domnului Moldovei Grigore al III-lea Ghica. Cu prilejul stabilirii hotarelor, Austria a mai anexat și alte 46 de sate, peste linia ce fusese hotărâtă inițial, extinzându-și stăpânirea asupra unei bune părți a Moldovei, formată în final din 278 de localități cu o suprafață de 10.442 km˛ și o populație de peste 70.000 de suflete, din care circa 73,5% români. Ca urmare, Constantin Moruziă 30 septembrie 1777-29 mai 1782) a întregit Ținutul Sucevei cu zone
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nevoie pentru aceasta de încă doi factori rurali, pentru ale căror salarii prefectul trebuia să stăruie pe lângă Consiliul Județean, spre a obține aprobare. Cheltuielile necesare întreținerii serviciului poștal rural au fost suportate de județ, statul acordând numai un ajutor. În final, în bugetul pe exercițiul 1892/1893, pentru poșta rurală nu s-a alocat întreaga sumă care era necesară, ceea ce denotă că nu s-a asigurat efectuarea tuturor curselor din lipsă de fonduri. Prin alt decret, din iulie 1892, a fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
deja instalate telefoane, iar în celelalte începuse instalarea. În vederea continuării construirii liniilor și instalării posturilor telefonice, Direcția Generală trimisese înainte de 18 octombrie 1900, materialele necesare pentru executarea, în județul Suceava, a următoarelor lucrări: Fălticeni-Fântâna Mare (post intermediar) - Bogdănești (intermediar)Boroaia (final); Fălticeni-Baia (intermediar)Sasca ăfinal); Fălticeni - Rădășeni (intermediar)Brădățel (final); Fălticeni - Șoldănești ăintermediar) - Preutești (final); FălticeniCiumulești (dublarea firului); CiumuleștiUidești (intermediar) - Dolhești (intermediar) - Liteni (post central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în post central cu trei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
continuării construirii liniilor și instalării posturilor telefonice, Direcția Generală trimisese înainte de 18 octombrie 1900, materialele necesare pentru executarea, în județul Suceava, a următoarelor lucrări: Fălticeni-Fântâna Mare (post intermediar) - Bogdănești (intermediar)Boroaia (final); Fălticeni-Baia (intermediar)Sasca ăfinal); Fălticeni - Rădășeni (intermediar)Brădățel (final); Fălticeni - Șoldănești ăintermediar) - Preutești (final); FălticeniCiumulești (dublarea firului); CiumuleștiUidești (intermediar) - Dolhești (intermediar) - Liteni (post central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în post central cu trei numere; instalarea unei centrale cu cinci numere la subprefectura
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
posturilor telefonice, Direcția Generală trimisese înainte de 18 octombrie 1900, materialele necesare pentru executarea, în județul Suceava, a următoarelor lucrări: Fălticeni-Fântâna Mare (post intermediar) - Bogdănești (intermediar)Boroaia (final); Fălticeni-Baia (intermediar)Sasca ăfinal); Fălticeni - Rădășeni (intermediar)Brădățel (final); Fălticeni - Șoldănești ăintermediar) - Preutești (final); FălticeniCiumulești (dublarea firului); CiumuleștiUidești (intermediar) - Dolhești (intermediar) - Liteni (post central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în post central cu trei numere; instalarea unei centrale cu cinci numere la subprefectura Ciumulești și legarea acesteia cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a următoarelor lucrări: Fălticeni-Fântâna Mare (post intermediar) - Bogdănești (intermediar)Boroaia (final); Fălticeni-Baia (intermediar)Sasca ăfinal); Fălticeni - Rădășeni (intermediar)Brădățel (final); Fălticeni - Șoldănești ăintermediar) - Preutești (final); FălticeniCiumulești (dublarea firului); CiumuleștiUidești (intermediar) - Dolhești (intermediar) - Liteni (post central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în post central cu trei numere; instalarea unei centrale cu cinci numere la subprefectura Ciumulești și legarea acesteia cu primăria Ciumulești (final) . Posturile telefonice instalate în comunele Rădășeni, Brădățel, Baia, Sasca, Fântâna Mare, Bogdănești, Boroaia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
firului); CiumuleștiUidești (intermediar) - Dolhești (intermediar) - Liteni (post central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în post central cu trei numere; instalarea unei centrale cu cinci numere la subprefectura Ciumulești și legarea acesteia cu primăria Ciumulești (final) . Posturile telefonice instalate în comunele Rădășeni, Brădățel, Baia, Sasca, Fântâna Mare, Bogdănești, Boroaia, Ciumulești, Uidești, Dolhești, Preutești, Siliștea și Șoldănești, aparțineau de Oficiul Telegrafo-Poștal Fălticeni. Au fost date în exploatare, punându-se la dispoziția publicului, pe data de 15 ianuarie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]