4,728 matches
-
aproape uitat. Vail a avut, de asemenea, și contribuții importante la realizarea tehnologică a primului telegraf și a variantelor sale ulterioare. Morse și urmașii săi au susținut și continuă să susțină contrariul. Începând din 1836, artistul american Samuel F.B. Morse, fizicianul american Joseph Henry și Alfred Vail au dezvoltat un sistem de telegraf electric. Acest sistem a trimis impulsuri de curent electric de-a lungul unor fire ce controlau un electromagnet ce a fost situat la capătul receptor al sistemului de
Codul Morse () [Corola-website/Science/302336_a_303665]
-
sunt: Deși grecii antici cunoșteau proprietățile electrostatice ale chihlimbarului, iar chinezii puteau face magneți bruți din pietre magnetice (cca 2700 î.Hr.), până la sfârșitul secolului al XVIII-lea nu s-au realizat experimente asupra fenomenelor electrice și magnetice documentate. În 1785 fizicianul francez Charles-Augustin de Coulomb a fost primul care a confirmat pe cale experimentală faptul că sarcinile electrice se atrag sau se resping pe baza unei legi similare cu cea a gravitației. Matematicienii Simeon Denis Poisson și Carl Friedrich Gauss au dezvoltat
Electromagnetism () [Corola-website/Science/302375_a_303704]
-
spre aceasta. Daca aceasta întâmpină rezistență din partea mediului prin care trece, viteza sa se micșorează iar mediul suferă o încălzire. Posibilitatea de a menține un flux electric ce ar continua să conducă particulele încărcate cu sarcini a fost observată de fizicianul italian Alessandro Volta în 1800. Clasica teorie a unui circuit simplu presupune ca cele două borne ale unei baterii să fie încărcate cu sarcini diferite, ca o consecință a proprietăților interne ale acesteia. Când cele două borne sunt conectate printr-
Electromagnetism () [Corola-website/Science/302375_a_303704]
-
vor fi "împinse" spre borna pozitivă iar acest proces va încălzi firul, acesta opunând rezistență mișcării. Când particulele ajung la borna pozitivă, bateria le va forța în interior spre borna negativă, învingând forțele de rezistență formulate în legea lui Coulomb. Fizicianul german Georg Simon Ohm a descoperit existența unei constante a conductorului, ca proporție între intensitatea și rezistența acestuia. Legea lui Ohm nu este universal valabilă în fizică, ci mai degrabă descrie caracteristicile unel clase limitate de materiale solide. Primele concepte
Electromagnetism () [Corola-website/Science/302375_a_303704]
-
clase limitate de materiale solide. Primele concepte asupra magnetismlui bazate pe existența a doi poli magnetici au apărut în secolul XVII și în mare parte datorită experimentelor lui Coulomb. Prima legătură între magnetism și electricitate a fost făcuta prin intermediul experimentelor fizicianului danez Hans Christian Oersted, care în 1819 a descoperit că un ac magnetic poate fi deviat cu ajutorul unui conductor sub tensiune electrică. La o săptâmană de la aflarea acestei descoperiri, cercetătorul francez Andre Marie Ampere va demonstra că doi conductori purtători
Electromagnetism () [Corola-website/Science/302375_a_303704]
-
cu ajutorul unui conductor sub tensiune electrică. La o săptâmană de la aflarea acestei descoperiri, cercetătorul francez Andre Marie Ampere va demonstra că doi conductori purtători de curent electric se vor comporta ca și cei doi poli ai unui magnet. În 1831 fizicianul și chimistul englez Michael Faraday a descoperit că un curent electric poate fi indus într-un fir și fără conectarea acestuia la o baterie, fie prin mișcarea unui magnet, fie prin plasarea altui conductor cu un curent variabil în vecinătatea
Electromagnetism () [Corola-website/Science/302375_a_303704]
-
termeni asociați câmpului magnetic sau forței ce va acționa într-un anume punct asupra unei sarcini electrice. Sarcinile electrice staționare produc câmpuri electrice; curenții - sarcini electrice mobile - produc câmpuri magnetice. Aceste descoperiri au fost redate într-o formă precisă de către fizicianul englez James Clerk Maxwell care în descompunerea ecuațiilor diferențiale care îi poartă numele a găsit relația dintre locul și perioada schimbării câmpurilor electrice și magnetice într-un anumit punct și respectiv sarcina și densitatea curentului în acel punct. În principiu
Electromagnetism () [Corola-website/Science/302375_a_303704]
-
orice moment printr-o cunoaștere a sarcinilor electrice și a curenților. Un rezultat neașteptat obținut prin descoperirea acestor ecuații a fost intuirea unui nou tip de câmp magnetic, care se propagă cu viteza luminii sub forma undelor electromagnetice. În 1887 fizicianul german Heinrich Rudolf Hertz a reușit să genereze asemenea unde, punând astfel bazele transmisiilor de radio, radar, televiziune și altor forme de telecomunicații. Proprietățile câmpurilor magnetice și electrice ale acestor unde sunt similare cu cele ale unei sfori lungi, întinse
Electromagnetism () [Corola-website/Science/302375_a_303704]
-
separase oxigenul și azotul din gazul eliberat de acidul sulfuric, a observat o fâșie intensă de culoare galbenă ce se potrivea cu fâșia de D observată în spectrul solar. Aceste mostre au fost identificate ca fiind heliu de către Lockyer și fizicianul britanic William Crookes. A fost izolat independent din cleveit în același an de către chimiștii Per Teodor Cleve și Abraham Langlet în Uppsala, Sweden, care au colectat destul gaz, suficient cât să poată determina cu acuratețe masă atomică a acestuia. Heliul
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
că particulele alfa sunt nuclei de heliu prin penetrarea unui perete subțire de sticlă al unui tub evacuat, apoi creând o descărcare în tub pentru a studia spectrul noului gaz. În 1908, heliul a fost lichefiat pentru prima dată de către fizicianul olandez Heike Kamerlingh Onnes prin răcirea gazului la o temperatură mai mică decât un kelvin. A încercat să îl solidifice prin continuarea reducerii temperaturii, însă a eșuat deoarece heliul nu are un punct triplu al temperaturii (la care starea de
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
are un punct triplu al temperaturii (la care starea de agregare solidă, lichidă și gazoasa sunt la echilibru). Studentul lui Onnes, Willem Hendrik Keesom, a reușit în cele din urmă să solidifice 1 cm de heliu în 1926. În 1938, fizicianul rus Pyotr Leonidovich Kapitsa a descoperit că heliu-4(He sau He, izotop ușor și non-radioactiv al heliului) nu este vâscos la temperaturi absolute, fenomen numit superfluiditate. Acest fenomen este corelat cu condensarea Bose-Einstein. În 1972, acelasi fenomen a fost observat
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
sau He, izotop ușor și non-radioactiv al heliului) nu este vâscos la temperaturi absolute, fenomen numit superfluiditate. Acest fenomen este corelat cu condensarea Bose-Einstein. În 1972, acelasi fenomen a fost observat la heliu-3, însă la temperaturi aproape de zero absolut, de către fizicienii americani Douglas D. Osheroff, David M. Lee și Robert C. Richardson. Se crede că fenomenul este legat de împerecherea unui fermion al heliului-3 pentru obținerea bozonilor, în analogie cu perechile Cooper de electroni pentru producerea superconductivității. Heliul are în alcătuirea
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
sigilat prin strecurarea de-a lungul marginilor, până când se ajunge la o regiune mai caldă unde se evaporă. Se mișcă într-un film cu grosimea de 30 nanometri, indiferent de materialul suprafeței. Acest film se numește "film Rollin", după numele fizicianului care a caracterizat prima dată această caracteristică, Bernard V.Rollin. Ca rezultat al acestui comportament de scurgere și a capacității heliului ÎI de a se scurge rapid prin deșchideri mici, este foarte dificil să se limiteze heliul lichid. Cu excepția cazului
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
adevărată și - prin aceasta - poate avea o semnificație științifică, numai în cazul când este capabilă să reflecte realitatea. În consecință, toate aserțiunile metafizice, teologice sau morale sunt, pentru Wittgenstein, lipsite de sens. Sub influența lui Russell, Wittgenstein și a tezelor fizicianului austriac Ernst Mach asupra empiriocriticismului, la Viena ia ființă o mișcare ce reunește filosofi și matematicieni, denumită pozitivism logic, având ca principali reprezentanți pe Moritz Schlick și Rudolf Carnap. Pentru "Cercul vienez", filosofia ar trebui să aibă ca scop precizarea
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
(n. 19 septembrie / 2 octombrie 1887, Foltești, Galați; d. 11 martie 1975, București) a fost un fizician român, profesor universitar, director al Institutului de Fizică București, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul școlii românești de descărcări electrice în gaze și fizica plasmei. s-a născut la 19 septembrie 1887 la Foltești, Galați. A urmat cursurile
Eugen Bădărău () [Corola-website/Science/302663_a_303992]
-
ii sunt particule elementare care au spinul întreg și satisfac statistica Bose-Einstein. Au fost denumiți după fizicianul indian Satyendra Nath Bose. ii sunt responsabili de interacțiunea nucleară slabă, numită și interacțiunea slabă, care la rândul ei este responsabilă pentru radioactivitate și care acționează asupra tuturor particulelor de materie cu spin 1/2 (de exemplu: protonii sau neutronii
Boson () [Corola-website/Science/302670_a_303999]
-
spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare ca 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale. ul este un lepton. Simbolul său este litera greacă formula 1 (niu). Existența acestuia a fost postulată de fizicianul Wolfgang Pauli în 1930. Pauli a postulat în 1930 necesitatea existenței unei particule pentru a reda unele caracteristici observate la dezintegrarea formula 2 a neutronilor, care puneau sub semnul întrebării legile de conservare a energiei și momentului cinetic. La Congresul Solvay
Neutrin () [Corola-website/Science/302671_a_304000]
-
(n. 25 martie 1942) este un fizician și filosof franco-român din Franța. Fizician teoretician la Centre Național de la Recherche Scientifique (CNRS), Universitatea Paris VI. Actualmente este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Este membru de onoare al Academiei Române (din 2001). S-a născut la 25 martie 1942
Basarab Nicolescu () [Corola-website/Science/302753_a_304082]
-
(n. 25 martie 1942) este un fizician și filosof franco-român din Franța. Fizician teoretician la Centre Național de la Recherche Scientifique (CNRS), Universitatea Paris VI. Actualmente este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Este membru de onoare al Academiei Române (din 2001). S-a născut la 25 martie 1942 în Ploiești. Părinți, Anton Nicolescu și
Basarab Nicolescu () [Corola-website/Science/302753_a_304082]
-
Universitatea din București. În 1968 a părăsit România pentru a se stabili în Franța, fiind bursier al guvernului francez, la Universitatea Paris VI. Între 1969 și 1970 a fost bursier al Comisariatului pentru Energie Atomică. În 1970 a intrat că fizician la CNRS, peste trei ani susținându-și doctoratul de stat în științe fizice ("Contribution à l’étude théorique de la diffusion pion-nucléon"). În 1973 introduce, în colaborare cu Lesezk Lukaszuk, un nou concept Odderon, care a deschis un nou domeniu în
Basarab Nicolescu () [Corola-website/Science/302753_a_304082]
-
n. 24 decembrie 1818, d. 11 octombrie 1889) a fost un fizician englez autodidact și un fabricant de bere. A devenit celebru datorită unei experiențe destinate determinării echivalentului mecanic al caloriei, efectuată în anul 1842. Prin această experiență, Joule a verificat "principiul conservării și transformării energiei". A enunțat în 1841 "legea transformării
James Prescott Joule () [Corola-website/Science/302823_a_304152]
-
de a rămâne magnetizate și a emite câmp magnetic chiar și după înlăturarea câmpului extern ) au câmpuri magnetice persistente cauzate de efectul numit feromagnetism. ul se manifestă și sub formă de lichide magnetice. Magnetismul se manifesta ca dipoli. Totusi unii fizicieni au prezis existenta monopolilor magnetici, un concept analog sarcinii electrice. Feromagnetism , (incluzând și ferimagnetismul) este cel mai frecvent întâlnit și cel mai puternic tip de magnetism responsabil pentru ceea ce noi numim fenomen magnetic. Nu toate substanțele sunt feromagnetice doar anumite
Magnetism () [Corola-website/Science/302841_a_304170]
-
sistemele de radionavigație la sol, LORAN și Decca Navigator. Ideea implementării GPS a venit odată cu lansarea navei spațiale sovietice Sputnik în 1957, care a fost proiectat inițial pentru aplicabilitate în domeniul militar în anii 1960, la începutul Războiului Rece. Doi fizicieni americani, William Guier și George Weiffenbach, de la Applied Physics Laboratory (APL), au decis să monitorizeze transmisiile radio ale satelitului Sputnik. Aceștia au realizat că, datorită efectului Doppler, puteau localiza punctul satelitului în orbită, precum și locul utilizatorului cunoscând-ul pe cel
Sistem de poziționare globală () [Corola-website/Science/303268_a_304597]
-
diviziuni corespund unor unități de tensiune sau timp calibrate în V/diviziune, respectiv s/diviziune. Astfel, printre parametrii cei mai importanți ai semnalelor electrice care se pot măsura sînt următorii: Primul osciloscop a fost construit în 1897 la Strasbourg de către fizicianul german Karl Ferdinand Braun, cel care printre altele a descoperit în 1874 că un contact punctiform pe un semiconductor are proprietatea de a redresa curentul alternativ. Tot el inventase și tubul catodic, dar îl folosise numai pentru a studia proprietățile
Osciloscop () [Corola-website/Science/303384_a_304713]
-
(n. 19 ianuarie 1890, Bârlad - 22 august 1972, Iași) a fost un fizician, profesor universitar și inventator român, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A descoperit "efectul Procopiu" de depolarizare a luminii. A urmat cursurile școlii primare și ale Liceului „Gh. Roșca Codreanu” (promoția 1908) din Bârlad. Licențiat al secției fizico-chimice a Facultății
Ștefan Procopiu () [Corola-website/Science/303393_a_304722]