4,556 matches
-
iar opoziția terestră, de la formă - aceasta indică mesajul unui colorist. Mondrian desfide centricitatea La prima vedere, picturile târzii ale lui Piet Mondrian par a fi strâns legate de pătratele lui Albers. Ambii artiști se bazează pe de-a-ntregul pe o geometrie rectangulară și, de fapt, istoria artei îi asimilează stilistic ca aparținând aceleiași generații. Totuși, diferența dintre ei este fundamentală. Am atras atenția că, în ciuda caracterului radical abstract al formelor sale, Albers este încă preocupat de problema tradițională a ponderii gravitaționale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
temporal spațiul tabloului, simultaneitatea compoziției centrice își păstrează avatarurile. Simbolismul planului frontal Chiar și atunci când continuitatea în adâncime a ajuns să determine natura spațiului pictural, scurtcircuitul dintre planul frontal și fundal nu este neapărat absent. De exemplu, Poussin caută ca geometria unui grup de personaje să se proiecteze clar pe un fundal de forme arhitecturale (figura 125) - un paralelism care elimină distanța dintre prim-plan și fundal. Îndeobște, realitatea scenei în adâncime nu este numai luată în seamă, ci îi acordăm
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dreaptă. Sinteza acestor capacități face ca mintea să funcționeze operațional atât în domeniul artei, cât și în alte domenii. STRUCTURĂ - O configurație de forțe, diferită de un model de forme simple, lipsite de dinamică. Arta și tehnica operează cu structuri, geometria, nu. VECTORI - Forțe generate de formele și configurațiile obiectelor vizuale. Un vector este caracterizat de mărime, direcție și punct de aplicație. Vectorii vizuali apar ca orientați în ambele direcții dacă un punct special nu determină originea aplicației vectorului și, prin
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și transformările lui produse în conștiința oamenilor. Intuim în lirica unor poeți o problematică gravă, legată de marile momente ale existenței (nașterea, dragostea, moartea); poeții opun rezistență tehnicizării existenței, impun poeziei ideile moderne cunoscute științei și filozofiei 1 (fizica, matematica, geometria devin discipline cu mari deschideri simbolistice). Surprindem și încercarea de a fugi de această vastă și impunătoare cuprindere a realității exterioare prin experimentul imagistic, printr-o poezie ostentativ intimistă, o elegie mai mult contemplativă decât sfâșietoare. Poeții se vor, unii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că douăzeci de butoaie goale se rostogolesc la vale, zece oratori vorbesc simultan și cincizeci de cazane sub stare de presiune aruncă trâmbe șuierătoare de aburi... Îi trebuie acestui tânăr care trage toți norii poeziei după el mai multă claritate, geometrie, precizie latină. Să nu uităm că ne tragem, cu adevărat, nu numai din misticii daci, dar și din arhitecții Romei, constructori de poduri și apeducte".3. Versurile poemului dezvăluie o energie uriașă și o viață secretă. Duhul fântânii cuprinde toată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un bussiness plan, dar unul infinit mai complicat*. Și asta pentru că realizarea unui plan de piață de succes presupune nu doar capacități manageriale, ci și o imaginație culinară debordantă, abilități de relaționare cu gospodinele mari, vedere în spațiu, noțiuni de geometrie euclidiană, mecanică (fizica din liceu), cunoașterea mediului (măcar manualul de clasa a II-a) și încă multe altele. * Din nou vă atrag atenția asupra dificultății misiunii pe care v-ați asumat-o, dar să știți că greutățile întâmpinate la gătit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Debutează cu proză scurtă în revista "Ateneu" (1991), iar editorial cu volumul de poeme Alegorii sub papirus (2000). Publică versuri, eseuri, cronici în mai multe reviste de cultură din țară. Cărți de poezii: Alegorii sub papirus, Editura Junimea, Iași, 2000; Geometria deșertului, Editura Junimea, Iași, 2002; Oglinda sumară, Editura Opera Magna, Iași, 2009. Alte volume: Sadoveanu și Iași (1904-2004) (album foto-documentar), Editura Opera Magna, Iași, 2004; Minutul de prelungire (publicistică), Editura Feed Back, Iași, 2008. Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lirică. Rădăcinile sunt vii, maeștrii de certă valoare, orizonturile ample. Nu lumea de afară îl așteaptă, ci o întreagă lume a lui are nevoie de o voce...". Grăbit să descifreze Alegorii sub papirus (Editura Junimea, Iași, 2000) și să înțeleagă Geometria deșertului (Editura Junimea, Iași, 2002), învățăcelul i-a urmat sfatul, dar a uitat să își disciplineze impulsurile atitudinale și scripturale datoare, în mod firesc, influențelor (orfice!) ale maeștrilor locului, surselor poeziei moderniste și formației filosofice proprii. Coerența internă a operei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și celelalte forme de deghizare a adevăratei interiorități. În fine, de ordinul evidenței părea a fi, în Procesiunea de păpuși, opoziția fermă între instanța poetică și alteritatea văzută uneori monstruos, ca o procesiune de păpuși grotești, ceea ce impunea când o geometrie severă a versurilor, când o melancolie grea a discursului încărcat de semne premonitorii. Ceea ce era de reținut, însă, din această primă carte erau în special figurația și atitudinea specific expresioniste: "Procesiunea de păpuși trecea printre casele care-și ascundeau ușile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sfere, cilindri, un joc similar actului demiurgic, prin care poeta are ambiția revelării hieroglifelor inscripționate în coaja groasă a vizibilului. În După vernisaj, această ambiție este anunțată doar în Credo: "La început, a fost cuvântul/ și, în el, numărul// Din geometria secretă a universului,/ Dumnezeu a desprins/ spirala logaritmică, secțiunea divină,/ daruri,/ pentru sufletul lumii,/ trup omenesc,/ melci și copaci./ Oamenii le-au deslușit/ și le-au încifrat iarăși/ în statui, în temple, în zugrăveli.// Am înțeles darul/ Și îl caut
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de esențializare a ideii poetice, dar și de spiritualizare a trăirilor pur umane, pentru care matematica reprezintă doar o altă opțiune ontologică prin care spiritul uman tinde înspre Spiritul pur. Unul dintre Rondelurile și Ovoidele din 2005, intitulat chiar Rondelul geometriei, descifrează parțial această opțiune, justificată de similitudinile bine știute dintre geometrie și poezie: "Sub scarabeul soarelui/ și-al albei mari frății/ Din sfere, piramide, cuburi/ pe care le contemplu/ Noi înălțăm în spirit/ dragostea divină". Practic fără excepție, cărțile de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pur umane, pentru care matematica reprezintă doar o altă opțiune ontologică prin care spiritul uman tinde înspre Spiritul pur. Unul dintre Rondelurile și Ovoidele din 2005, intitulat chiar Rondelul geometriei, descifrează parțial această opțiune, justificată de similitudinile bine știute dintre geometrie și poezie: "Sub scarabeul soarelui/ și-al albei mari frății/ Din sfere, piramide, cuburi/ pe care le contemplu/ Noi înălțăm în spirit/ dragostea divină". Practic fără excepție, cărțile de versuri ale lui Liviu Pendefunda atestă iluminări și instaurează viziuni fulgurante
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
încadrarea în tipologia clasică a sceleratului lipsit de conștiință și remușcări. Gestica lui, dimpotrivă, sugerează uneori tocmai candoarea, sensibilitatea, umanitatea chiar: își împodobește ferestrele "cu vitralii luminoase, viu colorate,/ cu imagini biblice/ ca la catedrale", iar în grădina de o geometrie severă cultivă flori multicolore, "aduse din paradisuri/ neinventate încă" (lacrimile paradisului), pe care apoi le poartă, în uriaș buchet, spre mormintele victimelor (sisif); dimineața se trezește primul, "cu inima plină de toate durerile lumii" și cu "ochii scăldați în roua
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
procesul de învățămînt răspundea trebuințelor copilului hrană, adăpost, îmbrăcăminte punîndu-l în situația de a și le satisface. De aceea, copiii desfășurau activități practice de bucătărie, tîmplărie, croitorie, țesătorie. În procesul acestei activități își însușeau cunoștințele de botanică, de aritmetică și geometrie, de chimie etc. (7). În modul acesta, aprecia Dewey, se înlătură opoziția dintre educația liberală (teoretică) și cea profesională (practică); cunoștințele însușite printr-o astfel de instrucție devin instrumente pentru rezolvarea unor noi probleme ce apar în cursul unor noi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
privind dezvoltarea fizică și activitatea psihică a copiilor în România antebelică au fost efectuate unele experimente menite să contribuie la perfecționarea învățămîntului. Așa au fost experimentele (organizate în cadrul Seminarului pedagogic al Universității din București, condus de C. Dimitrescu-Iași) privind predarea geometriei (prof. Gh. Țițeica 1903/ 1904), predarea chimiei și fizicii (prof. Gh. A. Dima 1907/ 1908), predarea limbilor moderne (prof. C. Litzica 1905/1906) etc. (38, pp. 91-159). Chiar dacă nu au avut rigoarea cerută de marii teoreticieni ai "științifizării pedagogiei", aceste
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cunoscut etc. (28, p. 246). Singura însușire psihică pe care se poate conta după opinia sa este voința; chiar inteligența era redusă la voință: "fiecare este întocmai atît de inteligent pe cît vrea" (XXIV). Dacă cineva nu învață, de pildă, geometria, ceea ce îi lipsește nu este inteligența, ci răbdarea pentru a învinge greutățile. Nu rezultă, din scrierile sale, că Alain nega diferențierile dintre oameni; nu considera însă că trebuie să se asigure fiecăruia un conținut al instrucției adaptat înclinațiilor și aptitudinilor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
excluzînd inițiativa elevului. Întemeindu-se pe cercetările sale, J. Piaget apreciază că există o deplină convergență între principalele operații utilizate spontan de copil și noțiunile matematicii moderne (6, p. 322). Aceasta înseamnă că elemente concrete de matematică, mai ales de geometrie, pot și trebuie să fie introduse de la o vîrstă foarte timpurie. Dificultățile pe care unii dintre elevi le întîmpină se datorează după opinia sa nu conținutului, ci modului de "predare", faptului că acest conținut nu este însușit de elevi printr-
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a doua, Au-delà du Tachisme (Dincolo de tașism), Paris, Julliard, 1963, pp. 164-171. 21 Mathieu, 50 ans de création, Paris, Hervas, 2003, p. 53. 22 Linda Dalrymple Henderson, The Fourth Dimension and Non-Euclidean Geometry in Modern Art (A patra dimensiune și geometria non-euclidiană în arta modernă), Princeton NJ, Princeton University Press, 1983. 23 Salvador Dali, "Reconstitution du corps glorieux dans le ciel" (" Reconstituirea corpului glorios în cer"), in Etudes Carmélitaines, 1952, nr. 2, " Magie des Extrêmes", pp. 171-172. 24 Bruno Froissart, " Salvador
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este spiritualitate, este de asemenea materialitate; dacă este măsură, este de asemenea ubris, lipsă de măsură; dacă este rațiune, este de asemenea mit, inclusiv în interiorul ideii de rațiune. Europa este o noțiune incertă, născută din haos, cu granițe vagi, cu geometrie variabilă, supusă alunecărilor, rupturilor, metamorfozelor. Se pune așadar problema de a investiga ideea de Europă plecînd tocmai de la caracterul său incert, vag, contradictoriu, în încercarea de a pune în lumină identitatea sa complexă. O precizie imprecisă Europa este la prima
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
reflecta, de a calcula, de a observa, de a experimenta, de a inventa, de a bricola. Cucerirea autonomiei Din acest moment, se va opera o cotitură: știința europeană pe cale de a se naște nu face altceva decît să-și însușească geometria, aritmetica, algebra elaborate de greci și arabi. Ea le dezvoltă în discipline autonome, așa cum va face Viète (1540-1603) cu algebra pe care o aplică geometriei. Ea utilizează roadele acestor progrese pentru studiul Naturii, a cărei carte, cum spunea Galileo, este
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cotitură: știința europeană pe cale de a se naște nu face altceva decît să-și însușească geometria, aritmetica, algebra elaborate de greci și arabi. Ea le dezvoltă în discipline autonome, așa cum va face Viète (1540-1603) cu algebra pe care o aplică geometriei. Ea utilizează roadele acestor progrese pentru studiul Naturii, a cărei carte, cum spunea Galileo, este scrisă în limbaj matematic. Acesta din urmă servește la descifrarea celei dintîi, obținînd precizie și exactitate în observații și experiențe. În vreme ce gîndirea filozofică rămîne polarizată
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
capacul. Cutia are patru fețe laterale, fundul cutiei și capacul. Când vom desface cutia pentru ca elevii să vadă fiecare parte componentă, aceștia vor constata ,cu ajutorul nostru, al învățătorului, că toate părțile componente sunt de formă dreptunghiulară. Aici intervin cunoștințele de geometrie: dreptunghiul are două lungimi și două lățimi; cu ajutorul riglei se măsoară și se taie dreptunghiul la dimensiunile cerute. După ce elevii au urmărit demonstrarea realizării lucrării pun în aplicare cunoștințele însușite: trasează contururile și schițează fundul și fețele laterale ale cutiei
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pământene tridimensionale. La ora actuală nici un savant care se pretinde că este cu adevărat, nu mai poate nega prezența unei forțe supreme fie organizată sub forme divine, fie concepută altfel, științific. Dacă încă din antichitate, Euclid a pus la baza geometriei un număr de patru noțiuni primare(punct, dreaptă, plan, spațiu), atunci cu siguranță, înainte de a fi ,,SPAȚIUL’’ trebuie să fi existat ,,CEVA’’, anume o altă noțiune primară-să-l numim ,,GOL MATERIAL’’. Dar dacă admitem că a existat acest ,,gol material’’ atunci
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
ca să puteți face observații, cum veți pune filtrul pentru Soare, cum veți orienta luneta pentru a găsi o regiune dată de pe bolta cerească, etc..) d) Pentru a studia Soarele cea mai bună metodă este proiecția imaginii pe un ecran. Calculați geometria acestei proiecții și indicați cum veți face practic. Rezolvare. Teorie Obiectul vizat de lunetă se află la infinit și deci pentru prima lentilă (obiectiv) imaginea se va forma în focar adică s’ = 90 cm. A doua lentilă, pentru a mări
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
ușor în memorie pentru că suntem obișnuiți să auzim povești care aduc în scenă personaje umane. Imitarea fețelor merge chiar mai departe: creierul uman este înzestrat cu zone special consacrate recunoașterii chipurilor care sunt activate atunci când vedem motive vizuale prezentând o geometrie similară cu cea a feței. Ba mai mult, neurobiologul Edouard Gentaz a arătat că creierul uman dispune de un sistem de detectare a mișcărilor „biologice”, adică proprii ființelor umane, prin opoziție cu mașinile. Activând aceste zone (ceea ce face reclama pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]