4,151 matches
-
mai inspirate definiții ale poeziei, formulate de Ion Barbu: "Ardere imobila și neprihănit îngheț - versul"38. O adeveresc, de asemenea, cunoscutele stihuri din "Steaua imnului": "Să port - sub raze deget șters înting - / Un liniștit, un rar și tânăr mugur / Prin ger mutat, prin tufele de zinc,/ La stăncile culcate: să le bucur", sau cele din "Edict": "Din roua caratelor sună, / geros, amintit ce-ru-le"39 [s.n.]. Aparentul peisaj vesperal sugerat de expresia "modùl unei seri eventuale"40, nu evocă, așa cum pare la
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
31, 86, 97, 98, 99, 127, 136 gândire, 87, 102, 118, 142, 179, 184 Gauss, Karl Friederich, 163, 198 geniu, 58, 67, 68, 100, 101, 106, 150, 165 geometric, 28, 38, 51, 65, 137, 138, 145 geometrie, 107, 123, 145 ger, 43 Ghil, René, 176, 187, 202 Gyges, 85 H Halleck, Fitz-Greene, 75, 85, 91, 109, 111, 204 Hamlet, 139 Hawthorne, Nathaniel, 92, 177, 201, 206 Heidgger, Martin, 189, 202 Hermes, 64, 92, 142, 202, 203 Hermes Trismegistus, 142, 202 Hilbert
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
propriu toate elementele care constituie Cosmosul și toate forțele vitale care asigură înnoirea sa periodică". 67 Construcția casei începe cu alegerea locului care trebuie să fie "pământ tare, pietros", să nu fie "bahnos (apatos)" pentru "a nu fi purtată de geruri" 68. La temelia casei se punea, sub talpă, capul unui cocoș (sau se zidea umbra, în amintirea sacrificiului uman care înveșnicia construcția), iar la încheierea "tălpilor" se puneau, în cele patru colțuri, bani, tămâie și busuioc, pentru "curățirea și norocul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fie bogată.408 Pentru descătușarea din îndărătnicia iernii, în ziua de 40 de sfinți, pe 9 martie, cum au trecut Zilele Babei, se spune că Moșii bat cu bâtele sau cu ciocanele în pământ pentru a se dezgheța, ca să intre gerul, să iasă căldura și să crească iarbă verde: "Patruzeci de mucenici, / Patruzeci de sfinți voinici, / Dați cu bâtele-n pământ / Ca să tune (între) frigul / Și să iasă căldura."409 Pentru a transforma în act ritualic această credință potrivit căreia Moșii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
verde: "Patruzeci de mucenici, / Patruzeci de sfinți voinici, / Dați cu bâtele-n pământ / Ca să tune (între) frigul / Și să iasă căldura."409 Pentru a transforma în act ritualic această credință potrivit căreia Moșii sau Sfinții bat în pământ ca să intre gerul și să iasă căldura, oamenii, mai ales copiii, bat, ei înșiși, în ziua de 40 de Sfinți, cu botele sau cu maiul în pământ și zic, în același timp: "Tună ger și ieși căldură!" sau " Ieși căldură din pământ, / Intră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
căreia Moșii sau Sfinții bat în pământ ca să intre gerul și să iasă căldura, oamenii, mai ales copiii, bat, ei înșiși, în ziua de 40 de Sfinți, cu botele sau cu maiul în pământ și zic, în același timp: "Tună ger și ieși căldură!" sau " Ieși căldură din pământ, / Intră tu frig în pământ!"410 Amintind de colacul ritualic al Crăciunului, de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a fost șocul Încât P nu mai putea să dea formă corectă și coerență gândurilor venite În avalanșă Nuu! Da-mi dai dumneavoastrî... dacî-mi dați dumneavoastrî ... Io-s profesoarî. Dați...iau unșpi milioani, fac la Țară naveta, pi frig, pi ger, Îmi mai tăiaț 25%, ...am ... sânt singurî ..., nu am bărbat. Într-un alt context general și un alt context al receptorului, intervenția lui B ar fi fost normală, logică, deoarece ea avea la bază următoarea ipoteză foarte puternică (În special
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și amestecate cu moare de varză, morcov și pătrunjel, cu balegă de cal opărită, amestecată cu multă sare, cu fiertură de rostopască, coajă de stejar, rădăcină de untul pământului, vâsc de răchită. Se aplică pe zonele afectate de frig și ger, varză zdrobită amestecată cu seu de lumânare sau cu ulei de in, varză unsă cu untură de vulpe și fasole fiartă făcăluită, fiere de porc și rădăcină de spânz, sare arsă stinsă În apă fierbinte amestecată cu varză acră sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Israel, pentru a servi la „clarificarea și precizarea caracterului de luptători evrei antifasciști a foștilor întemnițați de la Vapniarca.” Dar iată și Vapniarca în poezia scrisă de Lebel Moshe: Un vuiet lugubru și aspru / În noapte răsună / Sun t vânturi și geruri ce bat împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată / Înapoi / Răcnet
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și aspru / În noapte răsună / Sun t vânturi și geruri ce bat împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată / Înapoi / Răcnet de fiare / spumegă fasciștii / Crepuscul de veacuri / Se arată aurora / Zori de lumină, libertate tuturora! Atitudinea românilor față de soarta evreilor re zultă și din comportamentul militarilor care la Râbnița (Un orășel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acea confruntare a opțiunilor. * Paloda Paloda este după Semănătorul lui Ion Popescu cea de a doua gazetă bârlădeană, înființată la 5 februar ie 1881 în capitala Moldovei de Jos, cu o apariție săptămânală. ... „Era prin 1881, un frig teribil, un ger de cră pau pietrele - se spune în Paloda nr. 27 din 1899; în odăița mică dar caldă, caldă ca inimile fondatorilor, se strânsese mănunchiul cel mai ales de tineri și sub inspirațiunea entuziastă și patriotică a regretatului profesor Ștefan Neagoe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
25 noiembrie și 2 decembrie 1907. S‐a editat o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, redacția în strada Sf. Mina nr. 913 Bârlad. A apărut ca un tovarăș a celor dispuși ca în zi lele grele de iarnă, pe ger și zăpadă mare, să rămână în casă și la gura sobei să‐ și mai împrăștie urâtul... citind. Editorialul spunea că revista vine ca „o duduie veselă care va ști să procure distracție...” Rămânea ca cititorii să se poarte cavalerește c
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
jogging sunt nevoiți să-și modifice și să-și adapteze pregătirea organismului pentru efort, traseele de alergare, durata sau distanțele de alergare și, foarte important, echipamentul (în sensul utilizării pieselor de echipament din alte materiale, mai rezistente la umiditate, vânt, ger, ninsoare). Datorită situațiilor speciale determinate de condițiile meteo (temperatură, ninsoare, radiație solară, umiditate, gheață) practicarea joggingului iarna presupune: o atenție crescută acordată alegerii traseului (pentru evitarea alunecărilor dese și periculoase, prevenind accidentările); utilizarea hainelor de culoare închisă (pentru a contrasta
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
bandă specială stimulii vizuali nu sunt foarte mulți); Totuși, sunt și anumite situații în care joggingul standard, desfășurat în aer liber, în condiții tehnice și biomecanice „normale” este de evitat, în opinia noastră: condițiile meteo nefavorabile (vânt puternic, ninsori puternice, ger, umiditate foarte ridicată sau foarte scăzută, temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, polei); timpul insuficient și suprafețele improprii pentru alergare (pe traseele pe care se alerga de regulă, pot apărea construcții sau renovări de clădiri, de asfalt stradal, de amenajări
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
meci, ghicitoare, Ruxandra, argint; * ceai, ochi, imaginat, cercel, chipeș, unghi, Axion, cerere, lexicologie; * gherghină, vocea, cineva, legislație, malaxor, chema, cearșaf, mixer; * precizare, cincinal, ghici, relaxare, examen, legi, cititor, închipuire; * pricepi, mixat, albicios, unghie, lungime, axat, aceeași, legiuitor; * detergent, chinui, baci, ger, chemare, axă, închipuit, mixt, gheată; * mercenar, mingea, răceală, exagerare, chiparos, dungi, strălucit, xilofon, întruchipare, cip-cirip. Indicați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele/ structurile subliniate în textele de mai jos: (a) "Ion începu să se mire: Cum?! Nu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverb, adjectiv, interjecție). Alcătuiți o propoziție care să conțină subiect multiplu și nume predicativ multiplu. Precizați prin raportare la criteriile prezentate în literatura de specialitate felul propozițiilor din textele de mai jos: (a) " Câtă vreme a răbdat voinicul nostru la ger și frig, nici nu se poate spune, căci fiecare știe cum că în împărăția Sfintei Miercuri nu e frig... numai iac-așa, ci frig, frig..., încât îngheață și vițelul în vacă.... încât crăpă și stâncile de ger ce e..." (Ioan
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
voinicul nostru la ger și frig, nici nu se poate spune, căci fiecare știe cum că în împărăția Sfintei Miercuri nu e frig... numai iac-așa, ci frig, frig..., încât îngheață și vițelul în vacă.... încât crăpă și stâncile de ger ce e..." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, a susținut, luând ca suport opiniile unor mari istorici străini, că Balada Gerului evocă expediția turcească întreprinsă în sudul Poloniei spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1498 și începutul lunii februarie a celui următor. D. Caracostea, în replică, a opinat că în cântecul amintit nu se află nici un substrat istoric, el trebuind să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
mitologia mioritică prin următoarea zicere. Sfintul Mihail în mitologia noastră populară, purta pe umeri soarele și luna iar printre alte îndatoriri cerești, trebuia să o țină în botniță pe Mamarca, mama dra-cilor. Aceasta prin răsuflarea ei, aducea cele mai cumplite geruri, transformînd pă-mîntul într-un sloi de gheață și distrugînd viața sfîntă a oamenilor. Păstrarea acestei realități într-o fărîmă de mit, arată că noi ne-am ținut toriștea dintotdeauna și chiar dacă unii au plecat mînați de vremuri, alții au rămas
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
învățat limba geților și a scris chiar poeme în această limbă. El nu pomenește niciodată pe daci, pentru el get sau dac sînt totuna.Tristele ll ,,Eu numai fost-am trimis lîngă a Istrului guri înșeptite, Unde de-a Polului Nord geruri cumplite rebegesc. De meterei, colchieni, de iazigi și de a geților gloată, Doar ale Istrului lat ape, adînci ne despart. ............”Tristele lll Am uitat pînă și să vorbesc. Îmi sună mereu în urechi graiul tracic și scitic și mi se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Marte întreagă; Barba și pletele lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir. Paloșul lor tăios biruie orișice drept. Largii nădragi și cojocul de ger îi păzesc anevoie. Iar fiorosul lor chip e acoperit de lung păr. Doar la puțini mai găsești vreo urmă de limbă grecească, Schimonosită și ea de al barbarului glas. Printre norodul de aici nu se află nici unul să poată Spune
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde frigul". Ceața Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta Alecsandri e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la superficia apei, încercînd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
genunchii mei. Groaza de fenomenul boreal i-a prilejuit lui Alecsandri câteva strofe ce sunt mici capodopere. În Miezul iernii, joasa temperatură usucă pădurea în sunetul de orgă al vântului, prefăcând totul în diamante: În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par înghețate, cerul pare oțelit, Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârție sub picioare. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rezistență a culegerii este Pohod na Sybir, romanță intenționat monotonă și declamatorie în felul Grenadirilor lui Heine, de o compoziție savantă, în care fiece repetiție cade ca un ropot de tobe sinistre. Tema este veșnica groază a lui Alecsandri de geruri, reprezentată prin viziunea unei deportări în Siberia: Sub cer de plumb întunecos, Pe câmp plin de zăpadă Se trăgănează-ncet pe jos O jalnică grămadă De oameni triști și înghețați Cu lanțuri ferecați. E lung cel șir de osîndiți! Pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pornesc Într-o călătorie pe Calea Yukonului, traversând Alaska, tocmai atunci când se pornește iarnă grea. Călătoria lor este istovitoare, o luptă crâncenă cu zăpada orbitoare și frigul pătrunzător. London scrie cum câinele Își urma stăpânul „cu Îndârjire”, simțind din plin gerul cumplit. Dar Îl urmează nu din loialitate, ci din Încrederea că omul Îi va oferi căldură. Acesta nu numai că avea chibrituri, ci putea să și facă focul. Întreținerea focului din cămin Acum câțiva ani, mă implicasem În punerea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]