4,667 matches
-
vorbitori nativi de germană), Mexic (90 mii vorbitori ca limbă maternă), Argentina (1,5 milioane de persoane cu descendență germană dintre care 350 mii folosesc germana ca limbă maternă), Uruguay (40 mii de etnici germani, inclusiv 10 mii vorbitori de germană ca limbă maternă), Brazilia (cca 5 milioane de etnici germani dintre care 900 mii vorbesc germana ca limbă maternă), Paraguay (250 mii vorbitori ca limbă maternă), Chile (cca 150 mii de etnici germani dintre care 20 mii vorbitori nativi de
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
persoane cu descendență germană dintre care 350 mii folosesc germana ca limbă maternă), Uruguay (40 mii de etnici germani, inclusiv 10 mii vorbitori de germană ca limbă maternă), Brazilia (cca 5 milioane de etnici germani dintre care 900 mii vorbesc germana ca limbă maternă), Paraguay (250 mii vorbitori ca limbă maternă), Chile (cca 150 mii de etnici germani dintre care 20 mii vorbitori nativi de germană), Namibia (30 mii vorbitori ca limbă maternă), Rusia (450 mii vorbitori ca limbă maternă), Kazahstan
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
ca limbă maternă), Brazilia (cca 5 milioane de etnici germani dintre care 900 mii vorbesc germana ca limbă maternă), Paraguay (250 mii vorbitori ca limbă maternă), Chile (cca 150 mii de etnici germani dintre care 20 mii vorbitori nativi de germană), Namibia (30 mii vorbitori ca limbă maternă), Rusia (450 mii vorbitori ca limbă maternă), Kazahstan (350 mii vorbitori ca limbă maternă) și Australia (cca 1 milion de etnici germani dintre care 200 mii mai rămân vorbitori nativi de germană). Detaliile
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
de germană), Namibia (30 mii vorbitori ca limbă maternă), Rusia (450 mii vorbitori ca limbă maternă), Kazahstan (350 mii vorbitori ca limbă maternă) și Australia (cca 1 milion de etnici germani dintre care 200 mii mai rămân vorbitori nativi de germană). Detaliile din această secțiune se referă în primul rând la limba germană standard ("Hochdeutsch"). Pronunția în celelalte dialecte germane poate diferi mult de pronunția standard. Lungimea (sau cantitatea) sunetelor joacă un rol important în limba germană. O vocală pronunțată lung
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
Totuși, în iunie 2008 organizațiile internaționale de standardizare ISO și DIN au hotărât introducerea literei majuscule „s dur” cu codul Unicode 1E9E. Motivul este normarea tehnicilor de scriere. Noua literă „s dur majuscul” încă nu este întâlnită în practică. În germana din Elveția și Liechtenstein litera "ß" nu se folosește deloc, și în loc de "ß" se scrie "ss". O altă deosebire față de română, întâlnită în multe dialecte germane actuale, este faptul că litera "r" se pronunță foarte voalat, și uneori nici nu
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
germană a avut inițial o multitudine de dialecte care s-au dezvoltat aproape independent. Din cauză că pe teritoriul Germaniei de azi au existat multe state mici, nu a existat pentru mult timp nici o forță care să acționeze pentru unificarea sau standardizarea germanei. Printre primele evenimente care au dus spre standardizare se numără traducerea Bibliei de către Martin Luther (Noul Testament în 1521 și Vechiul Testament în 1534), care se bazează pe limba germană vorbită în popor și pe cea folosită în cancelariile habsburgice. Germana înaltă
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
standardizarea germanei. Printre primele evenimente care au dus spre standardizare se numără traducerea Bibliei de către Martin Luther (Noul Testament în 1521 și Vechiul Testament în 1534), care se bazează pe limba germană vorbită în popor și pe cea folosită în cancelariile habsburgice. Germana înaltă ("Hochdeutsch") în sensul de germana standard s-a format în sec. XVI-XVII în baza dialectelor intermediare ("Mitteldeutsch") între germana de sus și cea de jos. Lucrările pentru mass media și în special cele scrise sunt aproape toate produse în
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
și Vechiul Testament în 1534), care se bazează pe limba germană vorbită în popor și pe cea folosită în cancelariile habsburgice. Germana înaltă ("Hochdeutsch") în sensul de germana standard s-a format în sec. XVI-XVII în baza dialectelor intermediare ("Mitteldeutsch") între germana de sus și cea de jos. Lucrările pentru mass media și în special cele scrise sunt aproape toate produse în "Hochdeutsch", care este o limbă universală înțeleasă în toate zonele de limbă germană de pe glob (cu excepția preșcolarilor în zone unde
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
scrise sunt aproape toate produse în "Hochdeutsch", care este o limbă universală înțeleasă în toate zonele de limbă germană de pe glob (cu excepția preșcolarilor în zone unde se vorbește doar dialect - dar în era televiziunii, până și ei ajung să înțeleagă germana înaltă, chiar înainte de a merge la școală). Germana înaltă ("Hochdeutsch") mai are însă și un alt înțeles, anume totalitatea următoarelor limbi și dialecte: limbile germana standard, idiș și luxemburgheză, dialectele din zona centrală și de sud a Germaniei, dialectele vorbite
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
este o limbă universală înțeleasă în toate zonele de limbă germană de pe glob (cu excepția preșcolarilor în zone unde se vorbește doar dialect - dar în era televiziunii, până și ei ajung să înțeleagă germana înaltă, chiar înainte de a merge la școală). Germana înaltă ("Hochdeutsch") mai are însă și un alt înțeles, anume totalitatea următoarelor limbi și dialecte: limbile germana standard, idiș și luxemburgheză, dialectele din zona centrală și de sud a Germaniei, dialectele vorbite în Austria, Liechtenstein, Elveția, Luxemburg, Tirolul de sud
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
au decis să aplice o scriere unitară chiar și în cazurile de ortografie multiplă. Începând cu anul școlar 2007/2008, în școlile din Germania nu se mai tolerează ortografia veche, iar erorile ortografice făcute de elevi duc la scăderea notei. Germana este limba oficială în Germania, Austria și Liechtenstein, una din limbile oficiale în Belgia (alături de neerlandeză și franceză), Elveția (împreună cu franceza, retoromana și italiana) și Luxemburg (împreună cu franceza și luxemburgheza), precum și limbă oficială regională în regiunea autonomă Tirolul de Sud
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
național german Azovo din Rusia (alături de rusă). Pînă în 1990 a fost și una dintre limbile oficiale ale Namibiei (alături de afrikaans și engleză; din 1990 este limba națională). Într-o serie de localități din Danemarca, Polonia, Slovacia, Ungaria și România germana are statut de limbă co-oficială locală. Totodată, germana este una dintre cele 3 limbi de lucru ale Comisiei Europene (alături de franceză și engleză), una dintre cele cinci limbi de lucru ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, una dintre cele șase
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
în 1990 a fost și una dintre limbile oficiale ale Namibiei (alături de afrikaans și engleză; din 1990 este limba națională). Într-o serie de localități din Danemarca, Polonia, Slovacia, Ungaria și România germana are statut de limbă co-oficială locală. Totodată, germana este una dintre cele 3 limbi de lucru ale Comisiei Europene (alături de franceză și engleză), una dintre cele cinci limbi de lucru ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, una dintre cele șase limbi oficiale ale OSCE și una din cele
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
alături de franceză și engleză), una dintre cele cinci limbi de lucru ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, una dintre cele șase limbi oficiale ale OSCE și una din cele 4 limbi oficiale ale Asociației Europene de Liber Schimb. Conform estimărilor germana este vorbită ca limbă maternă de cca 100-120 milioane persoane (mai ales în Europa Centrală), fiind limba cu cel mai mare număr de vorbitori din Europa. Germana rămîne cea de-a treia limbă străina studiată în lume (după engleză și
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
din cele 4 limbi oficiale ale Asociației Europene de Liber Schimb. Conform estimărilor germana este vorbită ca limbă maternă de cca 100-120 milioane persoane (mai ales în Europa Centrală), fiind limba cu cel mai mare număr de vorbitori din Europa. Germana rămîne cea de-a treia limbă străina studiată în lume (după engleză și franceză) cu toate că influența crescândă a limbii engleze a afectat în ultimul timp rolul limbii germane în plan internațional. Limba germană este o limbă pluricentrică, sintetică,fuzională cu
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
populației din 2002 peste 60 de mii de locuitori ai României (0,3 % din totalul populației din țară) s-au declarat ca fiind de origine germană (sași, șvabi sătmăreni, șvabi bănățeni și țipțeri), majoritatea fiind vorbitori nativi de limbă germană. Germana este a treia limba străină în România, fiind predată la toate facultățile de limbi străine din țară. În Banat și Transilvania există și câteva licee cu predare în limba germană. La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 10 din cele 21 de
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
din Cluj-Napoca 10 din cele 21 de facultăți ale universității oferă programe de studii și în limba germană. La Timișoara funcționează Teatrul German de Stat ("Deutsches Staatstheater Temeswar"), unul dintre puținele teatre de limbă germană din afara spațiului germanofon propriu-zis. În germană apar și cîteva publicații periodice naționale sau regionale din România, printre care "Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien" (ADZR), "Hermannstädter Zeitung" și "Banater Zeitung." Dialectele limbii germane sunt divizate în mod tradițional în trei grupuri: germana de sus ("Oberdeutsch"), germana mijlocie
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
din afara spațiului germanofon propriu-zis. În germană apar și cîteva publicații periodice naționale sau regionale din România, printre care "Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien" (ADZR), "Hermannstädter Zeitung" și "Banater Zeitung." Dialectele limbii germane sunt divizate în mod tradițional în trei grupuri: germana de sus ("Oberdeutsch"), germana mijlocie ("Mitteldeutsch") și germana de jos ("Niederdeutsch"). „Sus” și „jos” se referă aici la altitudinea geografică a regiunii dialectale: germana de sus se vorbește mai ales în sudul Germaniei, Austria, Elveția și alte regiuni mai înalte
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
În germană apar și cîteva publicații periodice naționale sau regionale din România, printre care "Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien" (ADZR), "Hermannstädter Zeitung" și "Banater Zeitung." Dialectele limbii germane sunt divizate în mod tradițional în trei grupuri: germana de sus ("Oberdeutsch"), germana mijlocie ("Mitteldeutsch") și germana de jos ("Niederdeutsch"). „Sus” și „jos” se referă aici la altitudinea geografică a regiunii dialectale: germana de sus se vorbește mai ales în sudul Germaniei, Austria, Elveția și alte regiuni mai înalte (spre Alpi și în
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
cîteva publicații periodice naționale sau regionale din România, printre care "Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien" (ADZR), "Hermannstädter Zeitung" și "Banater Zeitung." Dialectele limbii germane sunt divizate în mod tradițional în trei grupuri: germana de sus ("Oberdeutsch"), germana mijlocie ("Mitteldeutsch") și germana de jos ("Niederdeutsch"). „Sus” și „jos” se referă aici la altitudinea geografică a regiunii dialectale: germana de sus se vorbește mai ales în sudul Germaniei, Austria, Elveția și alte regiuni mai înalte (spre Alpi și în văile lor), în timp ce germana
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
Hermannstädter Zeitung" și "Banater Zeitung." Dialectele limbii germane sunt divizate în mod tradițional în trei grupuri: germana de sus ("Oberdeutsch"), germana mijlocie ("Mitteldeutsch") și germana de jos ("Niederdeutsch"). „Sus” și „jos” se referă aici la altitudinea geografică a regiunii dialectale: germana de sus se vorbește mai ales în sudul Germaniei, Austria, Elveția și alte regiuni mai înalte (spre Alpi și în văile lor), în timp ce germana de jos se vorbește în nordul Germaniei, care este o zonă întinsă de șes de mică
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
germana de jos ("Niederdeutsch"). „Sus” și „jos” se referă aici la altitudinea geografică a regiunii dialectale: germana de sus se vorbește mai ales în sudul Germaniei, Austria, Elveția și alte regiuni mai înalte (spre Alpi și în văile lor), în timp ce germana de jos se vorbește în nordul Germaniei, care este o zonă întinsă de șes de mică altitudine (spre Marea Nordului și Marea Baltică). Germana de jos se divizează în două grupuri dialectale: saxona inferioară și francona inferioară, vorbite în nordul Germaniei, Olanda
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
ales în sudul Germaniei, Austria, Elveția și alte regiuni mai înalte (spre Alpi și în văile lor), în timp ce germana de jos se vorbește în nordul Germaniei, care este o zonă întinsă de șes de mică altitudine (spre Marea Nordului și Marea Baltică). Germana de jos se divizează în două grupuri dialectale: saxona inferioară și francona inferioară, vorbite în nordul Germaniei, Olanda și nordul Belgiei, precum și de coloniștii germani, olandezi și flamanzi stabiliți în Africa și America. Dialectele francone inferioare ale germanei de jos
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
și Marea Baltică). Germana de jos se divizează în două grupuri dialectale: saxona inferioară și francona inferioară, vorbite în nordul Germaniei, Olanda și nordul Belgiei, precum și de coloniștii germani, olandezi și flamanzi stabiliți în Africa și America. Dialectele francone inferioare ale germanei de jos stau la baza limbii neerlandeze. Unii lingviști consideră germana de jos a fi o limbă distinctă, nu doar un dialect. Germana mijlocie se împarte, de asemenea, în două grupuri dialectale: germana mijlocie occidentală ("Westmitteldeutsch") și germana mijlocie orientală
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
saxona inferioară și francona inferioară, vorbite în nordul Germaniei, Olanda și nordul Belgiei, precum și de coloniștii germani, olandezi și flamanzi stabiliți în Africa și America. Dialectele francone inferioare ale germanei de jos stau la baza limbii neerlandeze. Unii lingviști consideră germana de jos a fi o limbă distinctă, nu doar un dialect. Germana mijlocie se împarte, de asemenea, în două grupuri dialectale: germana mijlocie occidentală ("Westmitteldeutsch") și germana mijlocie orientală ("Ostmitteldeutsch"), fiind vorbită în centrul Germaniei (Saxonia Superioară, Luzația, sud-estul Brandenburgului
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]