4,163 matches
-
care, trăind confundați cu natura, sunt fulgere, izvoare, clocote de viață impersonală. Ei constituie pur și simplu forțe „smulse din potirul Marei Firi”, cum se spune în piesă. Zamolxe, întruchipând principiul „profetic”, înțelege foarte bine și ce ordine superioară le ghidează existența, drept care predică religia Marelui Orb, un soi de panteism păgân, corespunzător naturii și comportamentului dacilor. Dacii practică inconștient credința aceasta, fără a avea revelația învățăturii lui Zamolxe. Profetul intră în conflict cu Magul, personificare a spiritului practic și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Iată marele partid colectivist, urmașul partidului liberal clasic! Iată continuatorii patrioților vizionari de odinioară toxice partide ale unei bătrâne idei generoase."9 Un nivel intermediar și în privința forței denunțatoare a satirei este cel al Momentelor, a căror grupare tematică se ghidează în principal în funcție de ținta denigrabilă. Într-un ciclu de schițe Un pedagog de școală nouă, Despre cometă, Prelegere populară, Bacalaureat, Lanțul slăbiciunilor, Dascăl prost satira vizează sistemul de învățământ bazat pe favoritisme, nepotisme și alte criterii tendențioase și inadecvate de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
așa cum am subliniat deja, de sorginte socratică. La maieutica de tip socratic trimite și predilecția sa pentru organizarea dialogică din textele în proză, în special din cele publicistice, în care interacționează permanent cu cititorii, flatați în aparență, însă invariabil "moșiți", ghidați să subscrie la adevărul sugerat prin ironie. Concludent în acest sens este textul Cronicii fantastice, în care este întreținută constant conversația cu cititorul intenționat și impresia că autorul narator își asumă rolul de ghid obiectiv. De la început suntem invitați să
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se profilează absurdul acestui personaj. Spre deosebire de Mitică prototipul lumii comune, caracterizat prin "deșteptăciune", adaptabilitate, abilitatea de a face compromisuri, Cănuță se autoizolează prin încălcarea consecventă a normelor simțului comun, care vin în contradicție cu propria sa logică, la care suntem ghidați să aderăm prin intermediul umorului camuflat în ironie. Ca anticipare teoretică și practică a umorului, aforismul, o formă specifică de spirit, așa cum am precizat, cunoaște reprezentări notabile la Caragiale. În afara aforismelor propriu-zise, multe publicate în "Convorbiri literare" în 1880 sau a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
furtună "ajunse, fără să știe, lângă cripta învechită și roasă de vremuri a mânăstirii, de care, apropiindu-se mai cu atenție, o mirosi și o linse de vreo 56 de ori în șir, fără să obțină nici un rezultat"24. Ori de câte ori, ghidați de traseul textual, decidem să punem datele cunoscutului între paranteze și să ne abandonăm fantasticului urmuzian, care pare o prefigurare a celui din benzile desenate, anumite aluzii la concretul existenței cotidiene, la ordinea zilei chiar, ne determină să plonjăm din
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
decât prin nefirescul, exoticul sau caracterul necomestibil și neapetisant al meniului ales de personajele lui Urmuz, textul caragialian se întrevede în cel urmuzian prin aceeași incongruență între reacțiile insider-ilor celor două universuri ficționale și cele ale outsider-ilor acestora. Astfel, ghidat de naratorul-reporter, cititorul observă cum, în completarea tabloului dizgrațioasei și insalubrei "zaanale" de pe traseul spre Căldărușani, peisajul uman nu face notă discordantă, ci se complace ambiantului perceput ca normal, i se integrează cu vădită desfătare: "Aci, sub umbrare improvizate pentru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lapidara triere a acestora, sugerată de punctele de suspensie și de sentențioasa încheiere a pasajului: "Restul nu prezintă nici o importanță." Totul se clarifică dacă observăm că operațiunea de aspectualizare se bazează aici pe repetarea aceluiași pattern: un termen regent care ghidează așteptările cititorului și un determinant care-i înșală invariabil aceste așteptări. Astfel, "masa" nu e joasă, lată sau modernă etc., ci "bazată pe calcule și probabilități", "vasul" nu conține flori, ci "esența eternă a "lucrului în sine"", cățelul nu este
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
adevărate perdele de țurțuri de calcar, migălos dantelate, de picătura implacabilă a timpului, pentru a ajunge În locuri adumbrite de unde din tavan străluceau luminițe fosforescente asemenea unor făclii. La Început am crezut că ne aflam În fața unui miraj optic, până ce ghida maoră, o tânără oacheșă și foarte isteață, ce-și cunoștea bine meseria, ne-a explicat o frumoasă legendă În spatele căreia se afla un fapt real și chiar banal la prima vedere, dar a cărui efect ține de miracol: larve de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și Ceylon, apoi În Malaysia și Sumatra, templul este o yantră ce exprimă ordinea transcendentală, o machetă a Universului, cu piramida descrescătoare a lumilor sub stupele care le acoperă ca și bolta cerească, dar și o mandală, un itinerar care ghidează devoțiunea credincioșilor, o adevărată mașină de rugăciune și meditație. Numărul, repartizarea, gesturile celor 504 divinități budiste ordonează acest uriaș microcosmos. Uriașa construcție era și o importantă realizare ce afirmă, cu strălucire, puterea regilor, constructorii săi. „În ochii supușilor, aceasta este
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sincer dintre atei, sau poate chiar nici nu a fost ateu. Este suficient să credem că sacrul nu mai poate să joace nici un rol în mintea și în inima noastră. Oamenii au nevoie de o formulă unificatoare, care să le ghideze existența, ca indivizi și ca comunitate. Această formulă nu poate fi limitată, ci trebuie să aibă pretenții de universalitate. Toate marile idei, fie ele științifice, sau de natură spirituală, dar mai ales cele din urmă sunt încercări de unificare. Creștinismul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
adecvate trebuie să țină seama de condițiile În care proprietatea imobiliară se regăsește pentru ca În acest fel să se poată defini mijloacele și căile necesare care trebuie folosite pentru a se putea determina o orientare economică viabilă, care să-l ghideze pe managerul proprietății imobiliare În scopul realizării obiectivelor propuse În condiții de rentabilitate. Rolul factorului uman În Întreaga activitate și existență a proprietății imobiliare face ca strategia de dezvoltare a acesteia să poată fi privită și ca o strategie de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
edificare finalizat, iar autoritar prin monopolul mediatic contemporan instituit comunicării respectivei realități arhitecturale. Miza sa Însă Încearcă a fi examinarea relațiilor dintre arhitectură și fotografie, ce se pot stabili dincolo de raportul sus-menționat, vizând câmpul concepției arhitecturale. Întrebarea care ne-a ghidat demersul este următoarea: „Poate arta reprezentării arhitecturii În imagine să-și depășească funcțiunea comunicațională și, pe baza cumulului de experiență din aceasta zonă, să se constituie Într-un posibil instrument de proiectare?― Aceasta este evident o provocare care depășeste limitele
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
Aceste cauze, în opinia lui, explică reacția postmodernității împotriva modernității. Pe scurt, fragmentarea se opune cosmoviziunii unitare, pe care modernitatea a menținut-o în formă absolută. Omul postmodern se caracterizează printr-un individualism hedonist, reacție împotriva disciplinei minții, și se ghidează după sentiment. Rezultă că, în locul unei familii unite, avem o comunitate familială divizată, o multiplicare progresivă a modelelor și fiecare model care succede suferă acest fenomen al fragmentării. Una dintre cauzele fragmentării o aflăm în ruptura față de lumea modernă ancorată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
figuri trebuia să se concentreze atenția și activitatea medicului, iar orice acțiune a sa trebuia să se conformeze Tablei Jurământului lui Hypocrate care a constituit, de-a lungul secolelor, rădăcina morală a deontologiei medicale, adică a codului de norme care ghidează comportamentul oricărui medic. A. Serra observă că ceva s-a schimbat în ultimii patruzeci de ani. El se referă în mod deosebit la două expresii ale acestei schimbări. Înainte de toate, atrage atenția asupra unui articol, Hypocrate la modă, semnat de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe om fie spre trecut (criza), fie spre viitor (globalizarea). Omul își dă seama că au apărut factori noi, care îl obligă la o regândire a viziunii despre om, a raportului cu ceilalți, a valorilor etice și a normelor care ghidează și fundamentează relația cu ceilalți și respectul față de demnitatea persoanei, grupul de proveniență, diversitatea culturală, bogăția tradițiilor proprii, în pofida promovării unei culturi comune și a tendinței aplatizării ethos-ului comunitar. Titlul prezentei lucrări indică faptul că omul are o identitate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru coordonarea internațională, transnațională, că ar trebui să gândim o nouă "strategie de reconstrucție a semnificației sociale a orașelor" prin proiecte spațiale și sociale, prin intervenții concomitente la mai multe niveluri: cultural, economic, social, politic. Strategiile urbane actuale ar trebui ghidate de principiile enunțate în Declarația de la Rio (1992): ființele umane să fie în centrul preocupărilor privind dezvoltarea durabilă. Ele au dreptul la o viață sănătoasă și productivă în armonie cu natura. Orașul ar trebui să fie capabil să gestioneze transformările
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mulțumească pe cei care le locuiesc, dacă realmente conștientizează importanța subsidiarității active, nu suscită participarea locuitorilor "de formă", doar pentru "punerea în formă a democratizării"... La Forumul Mondial al Orașelor de la Istanbul (1996) erau identificate "norme universale" care îi pot ghida pe cei care conduc orașele: eficacitate economică, justiție socială și solidaritate, prudență ecologică, permiterea exprimării cetățeniei. La această listă de norme, Forumul Mondial al Orașelor din 2006 a adăugat: conducerea prin proiecte care să asigure și să amelioreze calitatea vieții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
furnizeze bastioanele necesare acțiunii de creștinare. Față de această omniprezență a puterii, experiența politică a orașului este rară; ea corespunde acelor momente excepționale în care oamenii se angajau să decidă laolaltă și în cunoștință de cauză normele ce urmau să le ghideze pentru un timp viața 1. Astfel, din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea, în Franța emergența statului-națiune are loc în detrimentul funcționării politice a orașelor. Sigur, construcția statului modern fusese facilitată de faptul că revoluția urbană din secolele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului Fie că a fost făcută în numele statului monarhic, fie în numele Bisericii sau al burgheziei, guvernarea orașului a constat mult timp doar în înfrumusețarea sau în dotarea sa cu comodități suplimentare. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, ghidate de considerente de prestigiu și de agrement, dar în aceeași măsură și de finalități speculative, intervențiile asupra orașului nu au plecat de la o concepție globală privind dezvoltarea urbană cu câteva excepții datorate voinței lui Henric IV de a transforma Parisul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
scutite de asemenea planuri societățile mutuale de economii, astfel încât aceia care se ocupau de parcelări au recurs la intermediarii scutiți. Curtea de Casație le dădea dreptate atunci când aceștia făceau recurs"20. Anul 1928 reprezintă, totuși, o excepție în optica ce ghida intervenția statului în problematica locuințelor sociale. Legea "Loucheur" angaja un ambițios proiect de construire de case individuale (80 000 de locuințe) și imobile colective (cu 200 000 locuințe), pe o perioadă de cinci ani. Potrivit lui Louis Loucheur, personaj eminent al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și făceau din prefect cheia de boltă a îmbinării tuturor raporturilor dintre centru și periferie. Stabilitatea subsistemului rural se baza pe adeziunea aleșilor locali și a funcționarilor teritoriali la normele și valorile comune. "Buna gestionare" a unei colectivități locale era ghidată de apărarea patrimoniului și de grija de a nu interveni asupra puterii economice a notabililor. Urbanizarea era percepută ca o amenințare în sine. Manifestarea atașamentului față de menținerea în aceeași stare a structurilor comunale și departamentale era o condiție sine qua
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locale. Extinderea puterii aleșilor, punerea în act a participării autentice, consolidarea rolului asociaților și ameliorarea informării cetățenilor constituiau convingerile afișate în materie de politică urbană. Michel d'Ornano, ministrul Mediului și Cadrului Vieții, expunea, în 1978, orientările care trebuiau să ghideze politica urbană: "Dezvoltarea responsabilității persoanelor capătă forță și sens în dezvoltarea democrației locale. Dacă este un domeniu în care participarea cetățenilor poate să se exercite din plin, acesta este acela al vieții lor cotidiene. Pentru ca servituțile urbanismului să fie asumate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai ales în centru, să permită realizarea de spații verzi, constituirea unor rezerve pentru urbanizarea viitoare, facilitarea mijloacelor de intervenție asupra centrului 3". Jean-Pierre Gaudin subliniază 4 că spiritul de tutelă transpare deja în procedura de elaborare a acestor contracte. Ghidat de Grupul Operațional al Orașelor Mijlocii 5, orașul doritor de contracte trebuia să pregătească un "pre-dosar" care să fie evaluat, refuzat, acceptat sau corijat de către Grupul Interministerial al Orașelor Mijlocii. Odată trecut de această etapă, orașul este autorizat, mereu în legătură cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pozitivi dreptul de a locui într-un oraș cu o mai mare diversitate socială. Se consideră că aceste două direcții, dreptul la locuință și diversitatea socială, sunt complementare. Statul înțelege să ajute persoanele sărace să-și găsească o locuință, le ghidează să trăiască în proximitatea unor familii scutite de dificultăți, sperând ca prin mimetism acestea să asimileze progresiv normele reușitei sociale. Există trei legi care stau la baza "dreptului la locuință" obiectiv devenit constituțional prin decizia Consiliului Constituțional din 19 ianuarie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și de aceea complicat, pentru a reduce distanța dintre "teritoriul funcțional" și "teritoriul democratic real". Pe scurt, împiedicarea aleșilor desemnați de către consiliul municipal într-o funcție a unei structuri intercomunale de a vota netransparent, în contradicție cu promisiunile făcute alegătorilor. Ghidați de căutarea unui "optimum teritorial" în domeniul planificării urbane, recentele legi Voynet (1999), Chevenement (1999) și SRU (2000) încurajează constituirea de aglomerații supracomunale, în profitul cărora comunele par să renunțe la o parte din autonomia lor teritorială. O asemenea colectivitate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]