9,375 matches
-
a fi ales președinte, într-un discurs rostit în California, sublinia: "America nu a fost niciodată un imperiu. De fapt, suntem singura putere în istorie care a avut această șansă și a refuzat-o, preferând, în locul puterii, măreția, și în locul gloriei, dreptatea."120 După venirea lui Bush la putere și, mai ales după 11 septembrie 2001, lucrurile s-au schimbat radical. Cheltuielile militare au crescut masiv și s-a lansat o nouă strategie, cea a supremației atacului preventiv. Cu ocazia discursului
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
în fața Împăratului tot atât de mult ca și în fața Reginei. În orice caz, răspunsul a fost: China nu are nevoie de produsele pe care Marea Britanie le poate oferi și, prin urmare, nu este interesată de comerțul cu această țară. 4. Revenirea la gloria de altădată sau răzbunarea umilinței? Ceea ce a urmat în secolul al XIX-lea și în prima parte a celui de-al XX-lea arată cât de nepregătită era China să se confrunte cu puterile care, între timp, se dezvoltaseră prin
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
rezultate utile, excelența capacităților operaționale fiind În opoziție cu Înțelepciunea politică ce utilizează strategia cu preocupare pentru durată. „Sire, cu baionetele se poate face orice, mai puțin să te așezi pe ele”, i-a spus Talleyrand lui Napoleon În culmea gloriei și a succeselor sale militare. În schimb, această schemă se dovedește excelentă atunci când este documentată, clarificată, dirijată și armonizată În cadrul unui plan strategic global. Tehnicile sen-no-sen sunt foarte japoneze prin faptul că reprezintă mijlocul de a deschide spații În materie
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
al dărniciei divine 94. Semnificații de bază: atotcuprinzător, omniprezent. 2.1.5.10. Dó al-mal"l wa al-’ikr"m: SOI „cu slavă și cinste”; ASM „Cel plin de Slavă și de Cinste”; GG „în mărire și cinstire”, Marr „praeditus gloria et munificentia”; RB „qui détient la majesté et la magnificence”; DM „plein de majesté et de munificence”; YA „Full of Majesty, Bounty and Honour”; Arb „majestic, splendid”. Alcătuită din pronumele demonstrativ 9ó, care are întotdeauna sens de posesor, în anexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în acest câmp semantic, îl considerăm sinonim cu 9ó al-lal"l wa al-’Ikr"m. Se înrudește de altfel și morfologic cu jumătatea a doua a acestei expresii. 2.1.5.12. (al-)Mam d: SOI „preamărit”; ASM „Vrednic de Glorie”; GG „Slăvit”; Marr „gloriosus”; RB „noble” (11, 73)/„Glorieux” (85,15); DM „digne de gloire”; YA „Worthy of all praise”; Arb „All-glorious”. Contexte: Q"ló ’ață‘mabna min ’amr All"h ramat All"h wa barak"tu-hu ‘alay-kum ’ahla
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
belșug, bogăție; de aceea, alți comentatori, printre care și R"z, îl pun alături de w"si‘, mall al-‘at"’98. Semnificații de bază: posesor de slavă, măreție, superioritate absolută. Traducerile românești - formele de participiu pasiv, precum și expresia „vrednic de Glorie” - riscă să accentueze o componentă de sens care nu e percepută de comentatori în numele al-Mamd: Dumnezeu că obiectul preamăririi de către cineva din afara (fapturile lui). Desigur, romanescul „slăvit” poate fi înțeles și că adjectiv, sinonim cu „plin de slavă”. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
si aceasta obișnuință transpare uneori și în Noul Testament 245, desi ocurentele sunt puține: 3.2.1.1.4. hQ (megaloprepgs) dóxa: „(cea prea cuvioasa) mărire” (SC); „mărirea (cea mult putearnică)” (Blaj); „(înălțimea) slavei”(BVA, G-R, BS); „slavă (minunată)” (C); „(magnifica) gloria” (Vg); „la Gloire (pleine de majesté)” (BJ); „the (Majestic) Glory” (RSV). Este nume divin doar în 2Pt 1,17, care istorisește botezul lui Isus, la care s-a auzit glas hypò tQÎs megaloprepo¤s dóxQs, „din înălțimea slavei”. În Fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Platon putea fi astfel diluată printr-o imersiune în apele bogate ale orgoliului național: atenienilor nu li se mai cerea să facă un mare pas în necunoscut, ci numai să redevină „ei înșiși”. Mai mult, chiar războaiele medice care făcuseră gloria Atenei secolului al V-lea, căpătau un arhetip străvechi. Și iată cum cea mai teribilă revoluție propusă vreodată devine îndemnul patriotic și rezonabil de a deveni nimic altceva decât ceea ce ai fost și ceea ce, în definitiv, ești din totdeauna, chiar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru ca, prin apelul la patriotismul atenian, teoria sa politică să devină mai plauzibilă, cel puțin pentru publicul atenian? (Acest motiv retoric este suficient?) Nu scrisese chiar el, în tinerețe, în dialogul Menexenos, că e foarte ușor să te acoperi de glorie și să devii credibil dacă îi lauzi pe atenieni înaintea atenienilor? Nu cred deloc că Platon juca teatru, că își înșela voit cititorul și, la modul general, nu cred că restauraționismul revoluționar este o simplă mascaradă, o manieră de a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cuvântului și cu filosofia”, și că vor fi prețuit mai mult gimnastica decât arta Muzelor. Această orânduire, amestecată deja cu răul, va avea ca unul dintre principii înflăcărarea îndreptată spre dominație, și anume dorința de a învinge și cea de glorie. Trecând la prezentarea omului care are ca organizare interioară cea identică timocrației, Socrate remarcă pentru început că acesta trebuie să fie mai trufaș, lipsit de cultură muzicală, care la urma urmei însemna armonie, și totuși iubitor de arta Muzelor; respectiv
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nevoia să își exprime puterea, își va teroriza subalternii, nestăpânind de fapt veritabila superioritate, cea a spiritului. Oamenii liberi însă se vor bucura de blândețe din partea lui, iar cârmuitorii de supunerea lui. Acesta, fiind un iubitor de putere și de glorie, va renunța la a conduce cu ajutorul cuvântului, ci va apela la război și la tot ce îi aseamănă. De asemenea, omul timocratic va iubi gimnastica și vânătoarea. Socrate mai remarcă faptul că acest om, lipsindu-i rațiunea îmbinată cu arta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
deveni această aventură silențioasă a sufletului o aventură istoric-destinală? Ce conexiuni simbolice suplimentare și inaccesibile logos-ului promite iconicul ? A comunica este, între altele, o formă specific umană de exercitare a puterii. Omul a iscodit în marginile propriei istorii tenebrele gloriei discursive. Numai „omul regal” poate disprețui temeinic cuvântul. Pentru că e conștient de orgoliile sale. Poetul ispitit de idei devine filosof. El înțelege că adevărul poate fi oricând văzut și numai uneori rostit. Obișnuința de a pune preț pe vorbe se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
răului poate fi totdeauna articulat insinuant printre scuze și eschive. Cine să stăpânească arta eschivei mai bine decât acești virtuozi patetici ai verbului ? Ei nu pun la socoteală răul născut dintre orgolii de mercenar, rău care nu va răscumpăra niciodată gloria macabră a unui destin cumpărat în taină de la puternicii zilei. Produsele artei sunt, în esență, rezultate mimetice ale inspirației. Platon face însă distincție între ceea ce e corect, nobil și bun, pe de o parte, și ceea ce este iluzoriu și supus
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Breach, Amsterdam. • Maslow, A., 1968, Toward a psychology of being, ed. a II-a, Princeton, NY: Van Nostrand. • Matei, L., 1994, „Fenomenul atribuirii”, in I. Radu, P. Iluț, L. Matei, Psihologie socială, Exe, Cluj. • Miclea, M., 1994, Psihologie cognitivă, Ed. Gloria, Cluj Napoca. • Mira y Lopez, E., 1959, Manuel de psychologie juridique, PUF, Paris. • Moisin, A., 1996, Caracterul la elevi, EDP, București. • Mollo, S., 1970, L’école dans la société, Dunod, Paris. • Monteil, J. M., 1997, Educație și formare, Polirom, Iași. • Mouchon
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
puțină tehnică decât interpretarea și compunerea unor lucrări de muzică clasică, astfel încât era nevoie de mai puțină exersare pentru a ajunge la cel mai înalt nivel. În orice caz, membrii formației Beatles au muncit din greu înainte de a ajunge la glorie. Am văzut deci că începutul carierei formației Beatles poate fi considerat o perioadă de exersare intensă. Următoarea întrebare este: ce exersau ei? La fel ca în cazurile celorlalți artiști despre care am vorbit, eforturile inițiale intense ale membrilor formației vizau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu muncesc pentru mine” (dintr-un interviu citat în Amabile, 1989, p. 56). Ce motivație stă la baza activității creative? Este ea, în general, iubirea despre care vorbea Irving? Rezultă oare din dorința de a dobândi mai multă avere și glorie sau acționează alte forțe motivaționale? Capitolul de față trece în revistă teoriile și cercetările legate de motivația creativității, arătând că, deși un joc complicat al forțelor motivaționale poate genera creativitate, motivația răsărită din implicarea personală în muncă - iubirea, dacă vreți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ce încearcă să modifice un anumit domeniu sunt, în general, motivate intrinsec - cu alte cuvinte, găsesc delectare în activitatea însăși pe care o desfășoară în acel domeniu -, trebuie să ținem cont și de atracția recompenselor extrinsece, cum sunt banii și gloria. Tabelul 16.4. Întrebări și ipoteze legate de modul în care aria de specialitate afectează rata creativității 1. Aria de specialitate este capabilă să obțină resurse de la societate? O arie de specialitate tinde să stagneze dacă nu le poate asigura
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
devină armura perfectă a națiunii, și nu un conglomerat de instituții și politici menite să protejeze cetățenii În mod individual și, uneori, să acomodeze revendicări contradictorii. Datorită felului În care pare că celebrează trecutul și chiar Își propune să reînvie gloriile apuse, numeroși istorici au considerat că acest tip de naționalism organic reflectă o poziție conservatoare și, Într-un fel, nostalgică 15. În România, chiar și În anii ’20, Eugen Lovinescu definea Junimea drept un grup conservator și chiar reacționar, datorită
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
națiune și care o fac productivă și în științe, în arte frumoase, în arte și meserii, ei sunt cu adevărat floarea societății franceze; dintre toți francezii, ei sunt cei mai utili țării lor, cei care-i aduc cea mai multă glorie, care-i aduc cel mai grabnic civilizația și prosperitatea; națiunea ar ajunge un trup fără suflet în chiar clipa când i-ar pierde; ar cădea imediat într-o stare de inferioritate față de națiunile cărora le este azi rivală și ar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acel lucru nu a devenit suficient de clar pentru tine Însuți, deoarece claritatea exprimării reproduce claritatea gîndirii: „Fii stăpîn pe subiect; cuvintele vor urma de la sine” (Cato). * „A fi Întrecut de către cineva care Îți este superior este o componentă a gloriei.” (P. Syrus) Nimeni nu se poate sustrage, bineînțeles, unui moment de recunoaștere lucidă a limitelor posibilităților sale psihologice, sau celui de recunoaștere a meritelor altora: „Să dăm Cezarului cele ce sînt ale Cezarului”. Este important să realizăm Însă comparații realiste
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ales cu trecutul nostru, sau cu unele posibilități de viitor, pentru a ne evalua măsura progresului sau a regresului sufletesc Înregistrat pînă la un moment dat. Desigur, observația lui P. Syrus impune și o altă interpretare: Învinsul face parte din gloria Învingătorului, deoarece acesta și-a pus În valoare calitățile doar În măsura În care a fost stimulat de răspunsurile tot mai performante ale colegului de competiție. * „Vederea minții Începe să devină ageră atunci cînd aceea a ochilor caută să-și Înceteze activitatea.” (Platon
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
adevăr, judecăți de valoare, ea sădește doar potențialități - societatea fixînd criteriile valorice, impune implicit ierarhizările și, o dată cu ele, vanitatea competiției. * „Adevărul e În vin.” (Plinius) Pentru că - spune Teognis - „Vinul dă pe față gîndul omului, oricît ar fi de iscusit”. * „Nu gloria are valoare, ci meritul prin care o obținem.” (A. Schopenhauer) Numai așa se pot explica acele situații paradoxale, de glorii false/nemeritate, cînd renumele este obținut prin exploatarea vicleană, ipocrită a meritelor altora (În basmele noastre populare este ilustrativ comportamentul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Adevărul e În vin.” (Plinius) Pentru că - spune Teognis - „Vinul dă pe față gîndul omului, oricît ar fi de iscusit”. * „Nu gloria are valoare, ci meritul prin care o obținem.” (A. Schopenhauer) Numai așa se pot explica acele situații paradoxale, de glorii false/nemeritate, cînd renumele este obținut prin exploatarea vicleană, ipocrită a meritelor altora (În basmele noastre populare este ilustrativ comportamentul Spînului, care se folosește Într-un mod necinstit și, totodată, laș, de calitățile sufletești ale lui Făt-Frumos. Să ne reamintim
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
meritelor altora (În basmele noastre populare este ilustrativ comportamentul Spînului, care se folosește Într-un mod necinstit și, totodată, laș, de calitățile sufletești ale lui Făt-Frumos. Să ne reamintim sensul profund/filosofic pe care Mihai Eminescu Îl dă termenului de „glorie”: Gloria-i Închipuirea ce o mie de neghiobi Idolului lor Închină, numind mare pe-un pitic Ce-o bășică e de spumă Într-un secol de nimic. („Scrisoarea II”). * „Lucrul de care te temi se Întîmplă mai iute, decît acela
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
altora (În basmele noastre populare este ilustrativ comportamentul Spînului, care se folosește Într-un mod necinstit și, totodată, laș, de calitățile sufletești ale lui Făt-Frumos. Să ne reamintim sensul profund/filosofic pe care Mihai Eminescu Îl dă termenului de „glorie”: Gloria-i Închipuirea ce o mie de neghiobi Idolului lor Închină, numind mare pe-un pitic Ce-o bășică e de spumă Într-un secol de nimic. („Scrisoarea II”). * „Lucrul de care te temi se Întîmplă mai iute, decît acela pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]