4,292 matches
-
se află în cătunul Belegani, fost Ștefănești, localitatea Ceaușești, comuna Oarja, județul Argeș. Poartă hramurile mai vechi „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva”, și încă două mai noi, „Sfântul Dumitru” și „Sfântul Nicolae”. Poate fi relativ datată din secolul 18 sau începutul secolului 19. Asemănarea cu bisericile de zid a primit-o în urma unei renovări, în
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
lipsește de pe noua listă a monumentelor. Vechimea construcției nu se cunoaște. În lipsa documentelor, biserica se poate data relativ, cel mai probabil din secolul 18 sau începutul secolului 19. Pisania de la 1873 menționează o refacere a vechii biserici din Ștefănești și hramurile mai vechi. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare, scrisă în chirilice: "„Cu ajutorul lui D[umne]z[eu] s[a]u făcut această sf[ântă] biserică din nou
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
vechi. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare, scrisă în chirilice: "„Cu ajutorul lui D[umne]z[eu] s[a]u făcut această sf[ântă] biserică din nou cu hramul S[finții] Voivozi și C[uvioasa] Paraschiva, și s-a alăturat și S[fântul] Dimitrie și S[fântul] Nicolae, cu cheltuiala și ajutorul titorilor: preo[t] Dobre, pr[eoteasa] Anca, Badea și cu toți frați[i], cei ce[-au] ajutat
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
pe „dealul bisericii” din localitatea Purcăreni, comuna Popești, județul Argeș. A fost ultima biserică de lemn ridicată în tehnica „cățeilor” dintre cele cunoscute la sud de Carpați. Izvoarele istorice o datau din secolului 18 sau chiar mai veche. A avut hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica a fost documentată într-un inventar al bisericii întocmit de preotul Ioan Manda în 1972 și de cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, care a vizitat-o în septembrie 1997. La ieșirea în teren din aprilie 2011 s-au putut
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
se află în satul omonim, în partea de sat numită „Borovineștii Vechi”, comuna Valea Iașului, județul Argeș, și poartă hramul „Sfinții Îngeri”. Este una din bisericile călătoare, fiind adusă din Cicănești și ridicată pe locul actual în anul 1869. Se remarcă prin structura bine păstrată și pictura murală exterioară și interioară în mare parte conservate. Pisania peste intrare, de la 1869
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
necunoscută, se poate însă data înainte de anul 1800. Tradiția susține aducerea ei din satul Cicănești, unde a fost ridicată de jupânul Ștefan, pe moșia mănăstirii Tutana. Biserica a fost surprinsă de catagrafiile din 1808, 1824 și 1833 în Cicănești, cu hramul „Buna Vestire”. A fost înlocuită de o biserică de zid în anul 1867 fiind apoi transferată și refolosită de noua comunitate, după un vechi obicei al zonei. Momentul ridicării acestui lăcaș pe locul actual a fost consemnat într-o pisanie
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
, comuna Pietroșani, județul Argeș, poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și este datată din anul 1834. Se remarcă prin funia mediană sculptată în relief, crucea și lespedea de mormânt din pridvor, colțul eroilor din primul și al doilea război mondial precum și pisania din pronaos care îl menționează
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
speriați de alte posibile represalii, făcând tot mai dificilă ascunderea de informații pentru o perioadă mai îndelungată. Atacatorii s-au ascuns la început la două familii pragheze, după care s-au refugiat în biserica Carol Borromeu, o biserică ortodoxă cu hramul Sfinții Chiril și Metodiu aflată în Praga. Germanii nu au putut să-i localizeze pe asasini decât atunci când Karel Čurda (din grupul Out Distance, al cărui obiectiv erau acțiunile de sabotaj) a fost arestat și interogat de Gestapo și a
Operațiunea Anthropoid () [Corola-website/Science/322015_a_323344]
-
Biserică de lemn din Scoarța-Pietriș se află în cătunul de pe dealul Pietriș din localitatea Scoarță din județul Gorj. Poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datează cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservata, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax. Dintre veleitățile artistice se remarcă
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
din Ținutul Vasluiului de la boierul Nicolae Gherghel. El a murit în 1802, moșia trecând prin moștenire la fiul său, biv vel aga Ion Carp. Ca și alți boieri, familia Carp a construit în secolul al XVIII-lea o biserică cu hramul "Duminica Tuturor Sfinților" în satul Țibănești. Aceasta a fost reclădită de boierul Ioan Carp, mare agă al Moldovei, în jurul anului 1819. Un an mai târziu, el a ridicat un conac care avea inițial doar parter și un etaj. Proprietarii moșiei
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Țibănești () [Corola-website/Science/322130_a_323459]
-
se află în cătunul de pe dealul Cârținești din localitatea Scoarța din județul Gorj. Poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și datează cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservată, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax. Dintre veleitățile artistice se remarcă
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
și l-a fost botezat în 1938 pe fiul acestora, prințul Dimitrie Sturdza, nași de botez fiind regina Elenă și fiul acesteia, principele moștenitor Mihai, viitorul rege al României. Biserică a suferit reparații importante în perioada interbelică. În urmă resfințirii, hramul bisericii a fost schimbat din „Sf. Varvară” în „Sf. Ilie”. Începând din 1 decembrie 1984 aici slujește că paroh preotul Vasile Matcovici (n. 1958). Începând din anul 2007, Biserica „Sf. Ilie” din Popești a fost consolidată și restaurată, după planurile
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
clădire, punând pe foc ușile, ferestrele și mobilierul vechi și distrugând obiecte valoroase. Clădirea a găzduit un timp Căminul cultural din Deleni (din 1949), devenind apoi sediu al unui Preventoriu TBC, destinație pe care o are și azi. Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în anii 1668-1669 de către marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686) , în apropierea curții boierești. Ea a fost clădită din piatră și cărămidă. Lăcașul de cult a fost reparat în perioada 1721-1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
Biserica de lemn din Dealu Mare, comuna Coroieni, județul Maramureș a fost ridicată în sec. al XIX-lea (1875). Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Lăcașul nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Localitatea Dealu Mare este atestată documentar din anul 1571, atunci când purta denumirea maghiară de „Uyffalu". De-a lungul timpului, această localitate a purtat mai multe denumiri
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
din anul 1571, atunci când purta denumirea maghiară de „Uyffalu". De-a lungul timpului, această localitate a purtat mai multe denumiri (Dilleofalva, Dalmare, Dalmar, Dalmareu, Dombhat) până la denumirea actuală de Dealu Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1875 și are hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Pentru construcția acestui lăcaș au fost folosite lemne de stejar așezate pe o fundație de piatră. Lemnele au fost tăiate și aduse de săteni de pe dealurile care împrejmuiesc localitatea. Pereții sunt tencuiți atât în interior
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
Biserica Grecească din Viena (în ), cu hramul Sf. Treime, este un lăcaș de cult ortodox din Viena, situat "Am Fleischmarkt 13", în Innere Stadt, centrul Vienei. Edificiul a fost construit între anii 1782-1787, ca urmare a edictelor iozefine de toleranță religioasă. Lăcașul a fost renovat și extins
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Feiurdeni, comuna Chinteni, județul Cluj a fost ridicată între anii 1927-1938. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Localitatea Feiurdeni din județul Cluj este situată la 15 km nord
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
Transilvaniei cu România, pe timpul preotului Ioan Crăciunean, în Feiurdeni existau 2.028 de credincioși greco-catolici, 436 de reformați si 12 baptiști. În timpul de pastorație a vrednicului pr. Ioan Crăciunean, originar din Iernut, județul Târnava-Mică (interbelic), a fost ridicată biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli”. În perioada edificării aceastei biserici au făcut parte din consiliul parohial: Alexă Anca, prim consilier, Petru Pralea, casier, Aurel Rarău, Teodor Pop, Vasilică Câmpean al Totului, Ștefan Rațiu, Cornel Gocan, Vasilică Câmpean al Natului, Ioan Crișan, Simion Gocan
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
Bazilica Sfântul Ștefan (în ) este o biserică romano-catolică din Budapesta, Ungaria. Este cea mai mare biserică din acest oraș și a treia cea mai mare din Ungaria, după catedralele din Esztergom și Eger. Bazilica poartă hramul Sfântului Ștefan, primul rege și patronul spiritual al Ungariei, brațul său drept aflându-se într-o raclă din bazilică. De aceea aceasta este cea mai importantă biserică din Ungaria. Această bazilică a fost finalizată în anul 1905, după 54 de
Bazilica Sfântul Ștefan din Budapesta () [Corola-website/Science/329658_a_330987]
-
de lemn „Sfântul Nicolae” din Broșteni, cunoscută și ca Biserica-muzeu „Ion Creangă”, este un lăcaș de cult ortodox construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în satul (astăzi orașul) Broșteni aflat în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie, și a avut de-a lungul timpului dublu rol, de biserică parohială și școală. Între elevii care au învățat în această școală se numără și Ion Creangă, care a poposit la Broșteni
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
a începerii lucrărilor anul 1765. Edificiul a fost ridicat din lemn de brad și tisă de către locuitorii satului Broșteni, ajutați fiind de locuitorii satelor vecine Lungeni și Neagra. Biserica a fost construită pe locul uneia mai vechi și a primit hramul "Sfântul Nicolae" (sărbătorit la data de 6 decembrie). Meșterii au fost frații Petru și Ioniță Erei, aduși din Bucovina. Pe ancadramentul pridvorului se descifrează, fragmentar, o inscripție în lemn care amintește de numele meșterilor: "„Să se știe că această sfântă
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
de către meșteri lemnari. Atestarea lăcașului se documentează printr-o însemnare, de la paginile 1-3, în partea de jos a filelor Cazaniei (București, 1786): "„...Popa Gavriil sîn Petrii Popăscul ot Stiulbicani și s-au dat la biserica din Broșteni, unde se prăznuiește hramul sfântului ierarhul Necolai, unde și preot dintăieș-dată a fost la această sfântă biserică, în cursul anilor, de la alcătuirea lumii, 1790 iară de când s-au făcut biserica din Broșteni la acest văleat 7286 (1778)”." Tradiția locală vorbește de un haiduc pe
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
rămași în sat au folosit iarăși vechea biserică de lemn timp de aproximativ opt ani, până în 1925, când a fost sfințită o nouă biserică de zid, de dimensiuni mai mari ca precedenta, ridicată lângă bisericuța de lemn și având același hram ca aceasta. În 1883, cu ocazia vizitei regelui Carol I la Broșteni, s-a dat ordin ca vechea biserică de lemn să se acopere și să se păstreze ca un "„scump odor bătrânesc”" în care să se strângă și să
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
temelie a celei de-a doua biserici de lemn din Bogdănești. Terenul pentru noul lăcaș este donat de Simeon și Ioana Nistor, Vasile și Ioana Leț, Vasile și Anica Rusu, Gheorghe și Ecaterina Rusu, Constantin și Zamfira Anton. Biserica primește hramul "Pogorârea Sfântului Duh" (sărbătorit la 50 de zile după Paști). Între anii 1942-1955, în perioada în care preot paroh este Ioan Alexandrescu, se continuă lucrările de construcție a bisericii. Biserică este înfrumusețată prin pictura executată în tempera de către pictorul Constantin
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]