4,807 matches
-
de management În toate agențiile și programele guvernamentale. Ne vom ocupa de acest aspect mai pe larg În capitolul 10.) Cruciada eficienței a ajuns chiar și În case și În școli. În 1912, Christine Frederick a scris un articol În influenta revistă Ladies’ Home Journal intitulat „Noua economie menajeră”, cerând soțiilor să adopte metode mai eficiente În gospodăriile lor. Frederick le-a mărturisit cititoarelor ei, că ea Însăși irosise timp prețios din cauza metodelor ineficiente de gospodărire. Iată ce scria În articol
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spectatoare, deși Rusia și Franța i-au oferit Principatele sau măcar Țara Românească, spre a o atrage fiecare de partea sa. Marea Britanie s-a aflat într-o poziție dificilă, la început fiind alături de Rusia, pentru ca apoi să-și recâștige poziția influentă la Constantinopol; a încercat, între 1809 și 1810, să-i încurajeze pe turci de a nu face concesii teritoriale Rusiei, apoi a determinat atât Poarta, cât și Rusia să facă concesii în 1812, pentru a se ajunge la o pace
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ele formează teoria abstractă generală a respectivului fenomen. O numim astfel pentru că are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant. Cloward și Ohlin (1960) propun o teorie generală a comportamentului deviant, sintetizând două teorii foarte influente, dar parțiale: teoria lui Merton, care accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului prin mijloace legitime la scopurile împărtășite de respectiva colectivitate -, și teoria lui Stugerland, care accentuează rolul condițiilor favorizante - accesul la oportunități ilegitime. Teoria propusă de Cloward
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de condițiile în care acționează, vor prezenta aceleași mari tipuri de cerințe funcționale sau vor fi caracterizate de cerințe funcționale particulare ce vor trebui să fie determinate în fiecare caz în parte. Pentru ilustrare voi cita unele dintre cele mai influente tentative în această privință. Talcott Parsons (1953, 1964) optează pentru un punct de vedere universalist. Orice sistem, pentru a funcționa, trebuie să asigure satisfacerea anumitor cerințe funcționale fundamentale (precondiții funcționale cum le denumește sociologul american, pentru a sublinia faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nivel scăzut de anxietate datorat medicamentelor. Experimentul a confirmat ipoteza: grupurile amenințate, dar cu un nivel de anxietate redus artificial se comportă similar cu grupurile neamenințate, și nu cu acelea amenințate. Tom Burns și George Stalker (1961) sunt autorii unei influente teorii asupra relației dintre mediul organizațiilor și patternurile interne de organizare. Se disting două tipuri de organizații: mecaniciste - pozițiile și rolurile sunt strict determinate și reglementate, diviziune a muncii clară, reglementată formal, înaltă codificare a comportamentelor - și organice - o organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pus în evidență rolul contextului obiectiv în explicarea oricărui fenomen social, mai general, și rolul situației în geneza comportamentului individual și colectiv. Ca o reacție la accentuarea factorilor obiectivi în explicarea sociologică, în ultimele decenii s-au cristalizat, devenind destul de influente, o serie de orientări care încearcă să reediteze, într-un context științific nou, abordările idealiste tradiționale: sociologia fenomenologică, interacționismul simbolic, etnometodologia. Ceea ce caracterizează aceste orientări este încercarea de a transfera mecanismele determinative de la interacțiunea obiectivă a fenomenelor sociale la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întreprinse de interacționiștii simbolici recurg simultan la scheme explicative de tip obiectiv: cauzale, funcționale sau structurale. Chiar dacă procesele cognitive aduc undeterminism specific, acesta se adaugă și se subsumează acelui obiectiv. Alții, este cazul, de exemplu, al unuia dintre cei mai influenți urmași ai lui Mead, Herbert Blumer (1969), împing analiza sociologică pe o cale exclusiv subiectivistă. Actorii sociali, conform acestui punct de vedere, acționează într-o situație obiectivă, dar așa cum o definesc ei printr-un proces de interacțiune simbolică. Conform celebrei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conștiință anume: o conștiință practică, reală a colectivității active. Pentru Marx, conștiința nu este doar un epifenomen, conștientizare posterioară, cu funcții explicativ-justificative. Diferența dintre cele două straturi ale conștiinței sociale o găsim și în lucrările sociologiei fenomenologice. Astfel, într-o influentă lucrare ce promovează sistematic punctul de vedere al fenomenologiei, Peter L. Berger și Thomas Luckmann (1967) lansează ceea ce eu aș numi teoria sensului uitat. Operând distincția dintre conștiința constitutivă (conștiința actorilor care produc instituțiile sociale) și conștiința explicativ-justificativă, Berger și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o „plusvaloare”. Un asemenea tip de autoritate putem găsi în mod special în societățile tradiționale, dar nu este complet absent nici din societatea modernă (dictaturile fasciste). • Mitul competenței birocratice. Discutând sursele autorității în organizațiile moderne, Chester Bernard (1968) elaborează o influentă teorie a autorității bazate pe competență. În loc ca deciziile să fie acceptate în virtutea disciplinei ierarhice, el consideră că e preferabil să fie sprijinite integral pe raționalitatea, competența cu care sunt luate în fapt. Aici suntem în fața unuia dintre miturile societății
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fapte care, fiecare în parte, nu sunt suficient de puternice încât să ofere o testare completă și definitivă, ci doar prin cumulare putând oferi o anumită credibilitate. Pot fi citate o mulțime de teorii și tehnici sociologice care nu sunt influente datorită unei verificări suficient de riguroase, ci pentru că sunt atractive, aruncă o lumină difuză, dar interesantă asupra unei mulțimi de fapte, oferă posibilități de dezvoltare, promit efecte pozitive, nu există critici suficient de puternice împotriva lor și nici teorii și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
afirma că nu există epigoni ai vreunor Întemeietori de școli sociologice occidentale printre sociologii români. Nici alți reprezentanți ai științelor sociale nu au căzut pradă tentației mimetismului modelelor străine, nici măcar În momentele În care acestea erau În vogă În țări influente și cu mare potențial economic. Bovarismul epistemic nu a caracterizat niciodată biografia practicii sociologice românești; această conduită este valoarea de patrimoniu pe care comunitatea noastră profesională are obligația să o reafirme - evident, la alți parametri. Nici chiar episodul marxist al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ideologie. Marxism-leninismul s-a cristalizat, Încă de la Începutul Revoluției ruse, ca o bază teoretico-ideologică a Partidului Comunist Sovietic. Marxism-leninismul reprezenta o prelucrare a teoriei lui Marx, completată de Engels și apoi de Lenin, cu o codificare a ei foarte influentă de către Stalin. Structurarea teoriei a fost dusă la un grad ridicat de elaborare de către teoreticienii sovietici și a devenit oarecum textul clasic pentru teoreticienii din noile țări comuniste. În anii ’50, lucrările filosofice elaborate de teoreticienii sovietici și de cei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adesea a declarat că anunță o „știință a societății”, diferită de „filosofia speculativă”. În acea perioadă, deși A. Comte introdusese termenul sociologie, acest cuvânt a fost acceptat de comunitatea științifică mult mai târziu, după ce teoria lui Marx devenise deja foarte influentă și etichetată diferit. Nici Lenin și cu atât mai puțin Stalin, cu viziunea lui extrem de simplistă, nu au utilizat termenul sociologie ca o știință a societății. Nu aveau nevoie de acest termen. Teoria lui Marx era „teoria asupra societății” care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marxiste exprimate În Însăși titulatura ei: e o filosofie materialistă și este dialectică (Marx lansase metoda dialectică prin prelucrarea teoriei lui Hegel); și, În fine, inevitabil, aplicarea acestei filosofii globale asupra societății a fost etichetată „materialism istoric”. Din textele extrem de influente ale lui Marx, Engels și Lenin a fost extrasă o „filosofie generală” și aplicarea acestei filosofii la explicarea societății. Astfel, teoria lui Marx a devenit o teorie filosofică: materialism dialectic și istoric. Este de notat o substanțială diferență de receptare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ceea ce este valoros În ea. Nu este Întâmplător că s-a Început cu domeniile cel, mai neutre ideologic. Este cazul sociologiei grupurilor mici. Achim Mihu publică În 1967 o carte despre sociologia americană a grupurilor mici (Sociometria. Eseu critic), foarte influentă În acea perioadă prin deschiderea spre valorificare a sociologiei occidentale. Au apărut multe cărți și studii axate pe „valorificarea” diferitelor contribuții, atât teoretice, cât și metodologice: sociologia comunităților urbane și rurale, geopolitică, psihologie socială, sociologia organizațiilor, epistemologia sociologiei, calitatea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în participarea la marea fără margini a libertății divine umanul își află orizontul, sensul ultim al libertății lui. Această concepție maximală nu rămîne totuși un simplu fapt de tradiție, un vestigiu cultural. Cu ea lucrează gînditori moderni dintre cei mai influenți, mai îndrăzneți, mai revoluționari. Nu despre o concepție datată istoric este vorba, ci despre un model al umanului care nu încetează să ne interpeleze într-un fel sau altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea înseamnă a o privi din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
demers conceptual, având drept scop principal identificarea elementelor prezente în toate manifestările populismului. Având în vedere că o analiză amănunțită a tuturor acestor demersuri depășește scopurile noastre, ne vom mărgini să examinăm critic trei noțiuni ale populismului, care sunt foarte influente nu numai în interiorul și în afara spațiului academic, dar și în acele analize care se ocupă de spațiul european sau al continentului american 1. Prima direcție înțelege populismul drept un tip particular de mișcare politică. Lucrarea fundamentală pentru această direcție este
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Revoluția de Catifea, din 1989, a fost generată de un acord secret între Reagan și Gorbaciov, semnat în 1987 și organizată prin colaborarea KGB și CIA. Partidul lui Miroslav Sládek a folosit, de asemenea, și argumentul mai larg acceptat, destul de influent atât la dreapta anticomunistă radicală, cât și printre susținătorii de dreapta din Forumul Civic - care susținea că reforma politicii comuniste profesată de numeroși disidenți în 1960, le-a creat acestora o afinitate ideologică și politică inacceptabilă cu elitele ex-nomenclaturi comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și nu agreea stilul consensual al acestora de a face politică, partidul și-a creat imaginea unui partener de coaliție neserios, mai ales pentru SPÖ, verzi și liberali (Müller, 2000a: 94-5). Expresia politică a acestei realități a fost formulată de influentul politician ÖVP Andreas Khol în 19944. Conform definiției sale, partidul FPÖ al lui Haider se afla în afara "arcului constituțional" (Verfassungsbogen) și de aceea s-ar fi cuvenit să fie privit ca fiind un partid "incapabil să guverneze" (Regierungsfähigkeit). Khol (1996
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
preambul pentru a dovedi că partenerul său de coaliție devenise "un partid de guvernământ responsabil" (Fallend, 2001: 240-3). ÖVP și FPÖ au împărțit în mod egal portofoliile din Guvern. Fiecare partid a primit șase ministere; au împărțit și cele mai influente două poziții, Cancelaria și Ministerul de finanțe. FPÖ a primit portofolii cu influență; pe lângă funcțiile de vicecancelar și de ministru de finanțe, era responsabil de protecția socială, inovare, apărare și justiție. ÖVP a ezitat să acorde FPÖ Ministerul de interne
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
majore să aibă dreptul să participe la guvernare conform puterii lor din Parlament (așa-numitul sistem proporz), FPÖ a fost nevoit să împartă puterea cu SPÖ și ÖVP. Totuși, din 1999 și până la moartea sa în 2008, Haider a ocupat influenta funcție de guvernator. El le-a cauzat SPÖ, până atunci forța politică dominantă, o mare și durabilă distrugere și s-a plasat pe sine în centrul unui sistem politic "caracterizat printr-un mediu neliberal, prea puțin transparent și fără mecanisme substanțiale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mod tradițional favoruri speciale câtorva privilegiați" (Schmidt, 1996: 328). Respectând această strategie, Fujimori a nominalizat în cursa pentru funcțiile de vice-președinți pe Máximo San Román, președintele celei mai importante asociații a întreprinderilor mici din Peru, și pe Carlos Gárcia, un influent pastor baptist. În funcția de secretar general al partidului său, Schimbarea '90 (C90), a numit tot un creștin evanghelic și a conferit 50 din cele 240 de candidaturi din congres altor creștini evanghelici (Conagham, 2005: 17). Mai mulți alți candidați
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să presupunem existența de fapt a unei evoluții politice independente a celor două regiuni, dintotdeauna distincte din punct de vedere social și economic. Poziționat într-o regiune geografică și economică relevantă, Regatul Israel pare să fie statul, la origine, mai influent din punct de vedere politic decât regatul mai mic al lui Iuda. Primul rege al lui Israel citat de Biblie este Ieroboam I (931-909 î.C.), amintit în special ca fondator al celor două sanctuare regale de la Betel și Dan
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
socială se actualizează în manifestări constitutive economice și spirituale, reglementate de manifestări juridice și politice; voința socială este condiționată în manifestările ei de cadrele vieții sociale (cosmic, biologic, psihic și istoric); schimbările suferite de societate prin activitățile desfășurate și sub influenta factorilor condiționanți sunt denumite procese sociale; începuturile de dezvoltare surprinse în realitatea prezentă și care pot fi prevăzute se numesc tendințe sociale. D. Gusti a reușit performanța rară de a ieși din cadrele teoretice ale sistemului său și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
preocupare a antropogeografiei românești va fi demonstrarea situării central-europene a noului stat românesc. Vor fi însă și voci, unele chiar importante, care vor insista asupra unei „europenități răsăritene” sau chiar asupra unei fundamentale și ireductibile specificități a spațiului (este cazul influentelor analize ale lui Simion Mehedinți, dar și ale lui Vintilă Mihăilescu), conceput ca un fel de sinteză, de confinium și de pacificare a unor „permanențe” istorice, politice și geografice adverse. Un punct de vedere metodologic În opinia noastră, una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]