4,097 matches
-
Coran se spune: el a creat omul din argilă răsunătoare asemenea vaselor, si a creat Djinni din flacăra focului fără fum “ 55, 14-15), așezând aceste entități alături de creaturi, cu mențiunea că au o consistentă diferită față de celelalte entități care posedă intelect, respectiv” lumină pentru îngeri și țarina pentru om”. Djinnii au și puterea de a posedă omul, asadar Djinnii ar fi îngeri(entități spirituale) inferiori. Există și unele neprecizări referitoare la Djinni. Coranul este ambiguu față de esență lui Iblis, fiind în
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
primilor doi califi bine-călăuziți, și anume Abu Bakr și Umar. Tradiția îl descrie ca pe un bărbat ce etala multe calități pozitive, unind în personalitatea sa atât frumusețea fizică, cât și pe cea intelectuală. Statura impresionantă, umerii lați, fizicul puternic, intelectul deosebit, gândurile nobile, și ușurința cu care manevra sabia sunt cele ce l-au făcut pe să devină unul dintre cei mai importanți comandanți ai armatei islamice. a fost fiul conducătorului clanului Banu Makhzoom de la Mecca, și încă din copilărie
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
muncă, organiza în fiecare seară lecturi și discuții. După eliberarea unui post, Fethullah Gulen pleacă la Izmir unde se ocupă de organizarea unei moschei și ține numeroase discursuri în satele din regiune pe diverse subiecte: pace, dreptate socială, filozofie, armonizarea intelectului cu spiritualitatea prin credință. Discursurile sale erau înregistrate pe casete și distribuite prin sate. De asemenea, se ocupă cu organizarea unor tabere de vară pentru elevii de liceu. În această perioadă se definitivează ideile sale cu privire la educație, iar prelegerile sale
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
Ființa necesară căreia i se atribuie esența și existența. Lumea putea fi guvernată prin intermediul celor zece inteligențe emanate de Creator. Conform principiului emanației, unitatea și multiplicitatea sunt descrise în armonie; din Inteligența activă (cea de-a zecea) iau ființă sufletele, intelectul, cele patru elemente și lumea terestră în toate formele sale. Inteligențele sferei non-stelare, ale sferei stelelor fixe și ale celor șapte planete corespund lumii de jos a cărei multitudine par să o oglindească. Dumnezeu este Ființa Primă și totodată Cauza
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
în eternitatea materiei însuflețite prin emanațiile luminii divine, însă necreate de acestea. De asemenea, cunoașterea lui Dumnezeu era limitată la universalii, idee incompatibilă cu omnisciența divină. Tot filosofii considerau sufletul nemuritor, făcând distincția dintre esență și existență. Al-Ġazălī denunță capacitățile intelectului uman și limitele rațiunii, invocând necesitatea inspirației ("ilhăm") pentru a ajunge la o cunoaștere superioară. Un secol mai târziu, Ibn Rushd (1126-1198) intervine în apărarea tradiției filosofice printr-o lucrare intitulată "Tahăfut at- tahăfut" (Combaterea combaterii): el respinge teoria lui
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
structurii pronunțat ierarhizate a islamului șiit dominat de imami șiiți. Această școală este de asemenea mai flexibilă asupra faptului că un jurist are o putere considerabilă de a lua o decizie în concordanță cu rațiunea proprie. Școala ja῾farită folosește intelectul în locul analogiei în stabilirea legilor islamice, spre deosebire de practica sunită. "Daim al-islam" este o carte despre legile islamului urmate de musulmanii ismailiți, cei care aderă la jurisprudența islamică șiită ismailită. Aceasta descrie maniere și etici, incusiv ritualuri de venerare în lumina
Jurisprudența islamică () [Corola-website/Science/331935_a_333264]
-
Demnă de menționat este și influența din partea credinței islamice, tematica călătoriei nocturne a profetului, care a constituit un arhetip și pentru medițațiile teosofilor islamici, remarcându-se în majoritatea lucrărilor sale. Călătoriile spirituale se reflectă astfel în lucrări ca : 'Agl-i surk ( Intelectul roșu ?-persană), Awaz-i par-i Jibrti (Freamătul aripei lui Gabriel), Luġat al- mūran (Limbajul furnicilor). Un alt laitmotiv reprezentativ și prezent în textul coranic este și lumina lăuntrică (sakīna ), lumina pe care misticul o descoperă în calea sa spre cunoașterea
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
stare de sfințenie, pot poseda și anumite semne, capacități mentale și spirituale remarcabile. Al-Tirmidhi avertizează însă că acest lucru nu trebuie să tenteze cel aflat pe cale să creadă că a ajuns la capătul căutării. Lupta descrisă e cea dintre ego (")", intelect ("") și inimă (""). Egoul este atras de apetituri și pasiuni grosiere ("hawa"), percepții mentale legate de simțuri ("dhihn"). În schimb, "qalb" poate da o cunoaștere superioară rațiunii. În viziunea lui Al-Tirmidhi, intelectul se poate alia cu o cunoaștere intuitivă (""). Poziționarea "aql
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
la capătul căutării. Lupta descrisă e cea dintre ego (")", intelect ("") și inimă (""). Egoul este atras de apetituri și pasiuni grosiere ("hawa"), percepții mentale legate de simțuri ("dhihn"). În schimb, "qalb" poate da o cunoaștere superioară rațiunii. În viziunea lui Al-Tirmidhi, intelectul se poate alia cu o cunoaștere intuitivă (""). Poziționarea "aql" este în cap, "nafs" este în abdomen. "Aql" și "nafs" se luptă în zona pieptului ("sadr"), cunoașterea intuitivă ("marifa") este localizată în inimă. Al-Tirmidhi a afirmat faptul că devărații succesori ai
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
Nouă Ceruri. În timp, datorită credinței oamenilor, fiecare zeu a ajuns să-și contureze anumite aspecte și a devenit mai puternic, căpătând tot mai multă îndemânare în modelarea realității. Primul copil al lui Nessagafel a fost Grija, zeul-lup, cu un intelect mai redus. El și-a asumat conducerea Lumii Morților, devenind astfel Zeul Morții. În cosmologia amentzutlilor se considera că zeul-jaguar Omchoa îl devorase pe zeul morții Zoloa, astfel încât cel din urmă mai exista doar ca formă de manifestare a celui
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
de animale de carne. Madal decide să li se alăture, încântată de viața lor simplă și grea, iar unul dintre păstori îi ia locul în expediție. Cel care pornește mai departe alături de Creohan și Chalyth este Hoo, singurul păstor cu intelectul încă neafectat de efectele consagvinizării. Ajunși pe malul mării, cei trei devin prizonierii unor navigatori pitici și războinici, obișnuiți să prade orașele de coastă. Cu ajutorul lor străbat marea dintr-un capăt în celălalt și ajung într-un oraș al cărui
Să prinzi o stea căzătoare () [Corola-website/Science/331647_a_332976]
-
nu extind deloc cunoștință noastră, ci că conceptul, pe care îl am, este descompus și îmi este făcut inteligibil mie însumi; că în judecățile sintetice trebuie să am, în afară de conceptul meu de subiect, încă ceva (X) pe care se sprijină intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține totusi”. Pentru Immanuel Kant existau următoarele patru categorii de adevar: Distincția metafizică dintre adevărurile necesare și contingente conține implicații ale cunoașterii a priori și a
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
sovietic, Genrich Altshuller, din 1990 locuind în orașul Petrozavodsk. Juravliova a fost unul dintre cele mai proeminenți scriitori de science fiction din anii 1960. Lucrările sale sunt dedicate anchetei capacităților umane nerezolvate, în special - caracteristicile psihicului, ale minții și ale intelectului. A publicat mai multe articole legate de dezvoltarea cinematografiei științifico-fantastice. A absolvit Institutul de Medicină din Baku, proiectul de diplomă fiind "Plantele medicinale ale Azerbaidjanului". Între 1956 - 1958, Juravliova a scris cinci povestiri SF pline de lirism și optimism tineresc
Valentina Juravliova () [Corola-website/Science/332749_a_334078]
-
Idealismul transcendental este un termen aplicat în epistemologie de către filozoful de origine germană Immanuel Kant, care susține că sinele uman sau egoul transcendental construiește cunoașterea din două elemente: intuiții empirice (experiențe senzoriale) și concepte ale intelectului, numite și categorii. Idealismul kantian este în opoziție cu alte două teorii filozofice - idealismul problematic cartezian centrat pe ideea că existența materiei poate fi pusă la îndoială, respectiv idealismul berkeleyan, care arată că lucrurile materiale nu constau decât din idei
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
fenomen), nu lucruri-în-sine; iar spațiul și timpul sunt doar forme subiective ale intuiției umane. Kant numește această idee idealism transcendental. El descrie ideea de filosofie transcendentală în prima ediție astfel: „Experiența este fără îndoială primul rezultat pe care-l produce intelectul nostru, prelucrând materialul brut al senzațiilor. Prin aceasta, însăși ea este prima învățătură, și în dezvoltarea ei este atât de inepuizabilă în învățăminte noi, încât viețile legate succesiv ale tuturor generațiilor viitoare nu vor duce niciodată lipsă de cunoștințe noi
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
în învățăminte noi, încât viețile legate succesiv ale tuturor generațiilor viitoare nu vor duce niciodată lipsă de cunoștințe noi care pot fi adunate pe acest teren. Totuși ea nu este nici pe departe singurul domeniu în care se lasă restrâns intelectul nostru. Ea ne spune, ce-i drept, ce există, dar nu că trebuie să existe în mod necesar așa și nu altfel. Tocmai de aceea ea nu ne dă o universalitate adecvată, iar rațiunea, care e atât de avidă de
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
În filozofia kantiană, o categorie este un concept pur al intelectului. O categorie kantiană este o caracteristică a obiectului ca fenomen înainte ca acesta să fie experimentat. Kant menționează că ele sunt „concepte ale unui obiect în genere[...] conceptele pure ale intelectului se aplică la obiecte care ne pot fi date
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
filozofia kantiană, o categorie este un concept pur al intelectului. O categorie kantiană este o caracteristică a obiectului ca fenomen înainte ca acesta să fie experimentat. Kant menționează că ele sunt „concepte ale unui obiect în genere[...] conceptele pure ale intelectului se aplică la obiecte care ne pot fi date în intuitie”. Sensul acestui termen este diferit de sensul propriu. Ea este o condiție a posibilității obiectelor în genere. Termenul își are originea în κατηγορία ("katēgoria"), tradus cu sensul de „ceea ce
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
se exclud reciproc. Așadar, un obiect în genere nu poate fi și posibil și imposibil, respectiv existent și nonexistent. Kant a întocmit o clasificare logică în douăsprezece rubrici a enunțurilor considerând că fiecare din ele corespunde câte unei funcții a intelectului uman. În cadrul acestei clasificări, principalele diviziuni sunt cantitatea, calitatea, relația și modalitatea.; acestea se aplică fenomenelor sau aparențelor și nu lucrurilor-în-sine. Conceptele pure kantiene erau, așadar, categorii ale intelectului și el era preocupat mai mult de modul în care putea
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
enunțurilor considerând că fiecare din ele corespunde câte unei funcții a intelectului uman. În cadrul acestei clasificări, principalele diviziuni sunt cantitatea, calitatea, relația și modalitatea.; acestea se aplică fenomenelor sau aparențelor și nu lucrurilor-în-sine. Conceptele pure kantiene erau, așadar, categorii ale intelectului și el era preocupat mai mult de modul în care putea fi degajate presupusele forme ale intelectului decât stabilirea listei complete a genurilor ființei ca Aristotel. Ulterior, Hegel, Husserl și Peirce au întreprins dezvoltări ale teoriei kantiene. Tabelul categoriilor este
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
diviziuni sunt cantitatea, calitatea, relația și modalitatea.; acestea se aplică fenomenelor sau aparențelor și nu lucrurilor-în-sine. Conceptele pure kantiene erau, așadar, categorii ale intelectului și el era preocupat mai mult de modul în care putea fi degajate presupusele forme ale intelectului decât stabilirea listei complete a genurilor ființei ca Aristotel. Ulterior, Hegel, Husserl și Peirce au întreprins dezvoltări ale teoriei kantiene. Tabelul categoriilor este derivat din modelul tabelului judecăților, și este influențat de cele zece clase „care ar acoperi toate modurile
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
să ofere cunoaștere în sensul deplin al cuvântului. Ele erau pur și simplu condiții de posibilitate ale acestei cunoașteri. Judecățile matematice sunt considerate a priori, noi primim cunoaștere numai în ceea ce privește forma lor. Odată cu adăugarea intuițiilor empirice la conceptele pure ale intelectului, se naște acea cunoaștere numită experiență. Aceasta din urmă se naște din reunirea a ceea ce ne oferă sensibilitatea și intelectul. „A explica posibilitatea experienței, a cunoașterii cu valoare obiectivă, înseamnă a arată cum sunt gândite obiectele și apoi cum se
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
matematice sunt considerate a priori, noi primim cunoaștere numai în ceea ce privește forma lor. Odată cu adăugarea intuițiilor empirice la conceptele pure ale intelectului, se naște acea cunoaștere numită experiență. Aceasta din urmă se naște din reunirea a ceea ce ne oferă sensibilitatea și intelectul. „A explica posibilitatea experienței, a cunoașterii cu valoare obiectivă, înseamnă a arată cum sunt gândite obiectele și apoi cum se realizează trecerea de la gândirea la cunoașterea lor”. Noi nu putem să ne reprezentăm lucrurile fără spațiu și timp. Ele sunt
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
toate stările de lucruri posibile, independente de experiență. Concluzia la care ajunge Kant este accea că, între „experiența face posibilă aceste concepte” și „aceste concepte fac posibilă experiența”, cel mai probabil, a doua explicație rămâne alegerea bună, conceptele pure ale intelectului reprezentând „principiile posibilității oricărei experiențe în genere”. Gilles Deleuze prezintă conceptul drept o dihotomie distinctă de relația clasică noumen/fenomen. De la Platon la Descartes, tot ce era filtrat de simțuri era considerat iluzioriu și denigrat. Odată cu Immanuel Kant are loc
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
decis să exploreze galaxia. Un grup mic dintre ei, care se numea ”Confederația” a găsit o planetă veche cu resurse nelimitate care i-au ajutat să-și dezvolte potențialul tehnic. A durat puțin dar în sfârșit au reușit să creeze intelect artificial care a fost atât de puternic, încât avea voință. Aceste noi creaturi au fost numite Terteți. Timpul trecea, iar acești roboți ajutau Confederația în orice. După ce și-au dat seamă de propriul potențial, Terteții au format o uniune și
Nemexia (joc) () [Corola-website/Science/333591_a_334920]