6,016 matches
-
au fost obligați să adapteze mijloacele la un anume tip de emoție produs de contemplarea lumii din jur. Diferența este că România nu e o țară atât de însorită ca Italia, așa că umorul nostru e mai gros, în vreme ce la neorealiștii italieni era mai suav. Tușa e mai groasă la noi. în general, când ne punem pe creație, noi ne luăm mai în serios decât italienii. Iar rezultatele arată cine are dreptate, ca să revin la prima ta întrebare. Ei bine, în acest
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o țară atât de însorită ca Italia, așa că umorul nostru e mai gros, în vreme ce la neorealiștii italieni era mai suav. Tușa e mai groasă la noi. în general, când ne punem pe creație, noi ne luăm mai în serios decât italienii. Iar rezultatele arată cine are dreptate, ca să revin la prima ta întrebare. Ei bine, în acest context, Nae rămâne în spațiul acelui cinema pe care îl simte, îl visează, îl cunoaște, îl iubește. El nu urmează drumul celorlalți. La un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sau 60 de ani mai târziu ! Neorealism și nu neo-neorealism, cum am mai auzit, întrucât e o sintagmă dătătoare de confuzii : e ca și cum noi am fi avut de fapt neorealism (la momentul respectiv, anii 40, să zicem, deci sincron cu italienii), iar acum ne am fi întors la el... Evident, nici pomeneală de așa ceva. “i cred că, până la urmă, această formulă (a neorealismului) este mult mai pertinentă decât cea a minimalismului, pentru că ea conține - la modul „istoric”, aș zice (ca o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
așa ceva. “i cred că, până la urmă, această formulă (a neorealismului) este mult mai pertinentă decât cea a minimalismului, pentru că ea conține - la modul „istoric”, aș zice (ca o preistorie a termenului) - tot acel germene etic care i-a făcut pe italieni (pe un Rosselini, De Sica și chiar Visconti) să filmeze oamenii simpli și viețile lor, descoperind adevărul. Noi am fost privați brutal și total de accesul la adevăr ; acesta ni s-a picurat (în filme) în doze homeopatice, pentru a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
treacă strada. E un film astmatic. Pentru un thriller adevărat, e totuși nevoie de respirație. Dacă se poate, nu artificială.) Acesta nu este un film despre avort O spune un comentator de pe IMDb, care a văzut recent filmul la Roma. Italianul a înțeles perfect (spre deosebire de italienii în sutană de la Osservatore romano) : 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, al doilea lungmetraj al lui Cristian Mungiu, nu este un film despre avort ! Dar despre ce ? Un răspuns tot atât de la îndemână ar fi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
astmatic. Pentru un thriller adevărat, e totuși nevoie de respirație. Dacă se poate, nu artificială.) Acesta nu este un film despre avort O spune un comentator de pe IMDb, care a văzut recent filmul la Roma. Italianul a înțeles perfect (spre deosebire de italienii în sutană de la Osservatore romano) : 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, al doilea lungmetraj al lui Cristian Mungiu, nu este un film despre avort ! Dar despre ce ? Un răspuns tot atât de la îndemână ar fi că este despre comunism. Dar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și concretă, animalele care au sentimente și care vorbesc, aventurile sexuale ce par furate hazardului și însoțite întotdeauna de o grație bufonă și copilărească. Cum să mai scriu, în aceste condiții așa cum mi-a cerut-o Jonny Costantino, simpaticul critic italian cunoscut la festivalul din Capalbio , despre Cinematograful italian recent, când este atât de evident că cineaști precum Pasolini, Fellini, Antonioni, Visconti, Rosselini, De Sica... pur și simplu nu mai există ! ? Am colaborat deja la Carte di cinema trimestrialul italian care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
critic italian cunoscut la festivalul din Capalbio , despre Cinematograful italian recent, când este atât de evident că cineaști precum Pasolini, Fellini, Antonioni, Visconti, Rosselini, De Sica... pur și simplu nu mai există ! ? Am colaborat deja la Carte di cinema trimestrialul italian care a devenit, se pare, o referință și la care lucrează Jonny cu un text despre Michael Haneke, dar îmi este imposibil să mă prefac că cinemaul italian recent mă stimulează în vreun fel... Nanni Moretti a devenit un fel
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pe o distanță de 40 m. Zboruri de acest fel au fost efectuate de Alphonse Pénaud (1871) și Victor Tatin (1879), care au construit mici aparate de zburat la Paris, ce au stârnit un mare interes în fața unui numeros public. Italianul Enrico Forlanini a reușit în 1877, să ridice în aer la înălțimea de aproape 15 m un aeromodel elicopter propulsat de două elicit suprapuse antrenate de un motoraș cu abur [11]. Un singur om cu o clarviziune extraordinară, romancierul Jules
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pe an; se gândește încă Monseniorul Vizitator la toate nevoile bisericii și ale casei parohiale din Bacău: ajutor bănesc anual dascălului acelei biserici și altor 4-5 afundați în mizerie. Misionarii PP. sunt toți străini, deci: în număr de 8 sunt italieni, 7 polonezi, 4 unguri, 3 slavi, 1 german, 1 bosniac, un maltez. Aceștia sunt adepții îngrijirii sufletelor și au un comportament lăudabil. Ei nu au altă putere dacă nu aceea ce o primesc de la Sfântă Congregație cu formulă obișnuită. Părinții
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
belșug calului care i-a ascultat comenzile; nu m-am mirat deloc, peste cîțiva ani, cînd am aflat că Doamna Ana fusese una dintre tinerele frumuseți ale lumii interlope în Bucureștiul interbelic; vestea aceasta nu m-a rănit; știam că italienii au o vorbă: "toate femeile sunt curve, afară de mama"; așa am gîndit și eu despre Doamna Ana: era deasupra a ceea ce-mi sugerase cel care m-a chestionat cînd am vrut să intru pe ușa din față în blocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
răs- frântă etc.) reprezintă doar un anume tip de evreu, deloc majoritar. S-a ajuns la concluzia că nasul convex este o caracteristică fizionomică a unor popoare din Orientul Apropiat (armeni, georgieni, sirieni, turci etc.) și din nordul Mediteranei (greci, italieni, francezi, spanioli etc.). Se spune că la greci, de exemplu, „nasul evreiesc” este mai frecvent decât la evrei. Un personaj din proza lui Panait Istrati, zugravul evreu din București Moriț Feldman, „părea un turc adevărat, cu nasul lui coroiat” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care ar practica-o de două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar practica-o de două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceeași epocă, antilibe ralul Eminescu nega orice posibilitate ca evreul să devină „român”, În prezent sau În viitor : „Ei [= evreii din România] nu sunt - și nu pot fi români, precum În genere nu sunt nici pot fi germani, englezi, franțuji, italieni” (Curierul de Iași, 9 ianuarie 1877) <endnote id="(898, p. 51)"/>. După emanciparea politică (1919-1923), „bunii evrei” sperau să fie considerați și „buni români” : „Suntem tot atât de buni români - scria F. Aderca - cel puțin cât polacii, ungurii, bulgarii și țiganii din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]” sau, invers, „Din două cazane de evrei a plămădit dracul un armean”), la polonezi („Pe polon Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la lituanieni („Un evreu Înșală trei nemți, un rus trei evrei”), la macedoromâni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”), la greci („Un grec face cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]” sau, invers, „Din două cazane de evrei a plămădit dracul un armean”), la polonezi („Pe polon Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la lituanieni („Un evreu Înșală trei nemți, un rus trei evrei”), la macedoromâni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”), la greci („Un grec face cât trei evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dă un răspuns ambiguu. La nu mai puțin de 30 de etnii (europene și asiatice) le corespund tot atâtea animale. Nu sunt puse Însă În evidență - ca În celebrele Fisiologuri - caracteristicile fiecărui animal și, implicit, ale nației asociate simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
volumul Insula. Despre izolare și limite În spațiul imaginar, volum coordonat de Lucian Boia, Anca Oroveanu și Simona Corlan-Ioan, Centrul de Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă, București, 1999, pp. 57-92. 625. Într-adevăr, pentru români, neamțul este „cârnățar”, italianul este „broscar”, grecul este „măslinar” sau „plăcintar” (773) etc., iar pentru străini românul este „mămăligar”. 626. Apropo de apelativul injurios „jidan Împuțit”, sunt În posesia unui document semnificativ : sentința Într-un dosar penal oarecare, nr. 16395/2000, dată În ședința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
epurări pe criterii politice și chiar rasiale, intenția de a lichida vechiul regim, amestecul principiilor „capitaliste” cu cele de stânga „socializante”. Aceste aspecte, indicau un anumit grad de similitudini și chiar o congruență ideologică între formele fascismului românesc și cel italian sau nazist. Însă, în opțiunea lui Hitler importante erau condițiile concrete impuse de 608 Ibidem. 609 Ion Calafeteanu, Români la Hitler, București, Editura Univers Enciclopedic, 1999, p.75-76. 610 Ibidem, p.81. 163 desfășurarea războiului, care nu făceau necesară sau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să importăm noi rable de la galbenii ăia răi și capitaliști pe deasupra?! Adevărul aveau să-l afle doar cei care urmau să lucreze pe aceste bijuterii dar fără drept de difuzare către neveste, amante sau prieteni de șpriț. b.a. Care italieni la Drăgășani, tovarăși?! Ia, vedeți-vă de treabă...! Și redacția emisiunilor pentru străinătate primise o palmă zdravănă de la tov. cenzor M. Izsak care intervenise Într-un text la ediția din 24 ianuarie 1974: „Neavînd aprobarea necesară, s-a amînat o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lor se simte. Filmul are destul suflu vizionar, dar nu destul suflu dramatic pentru a fi o mare epopee ; în comparație cu America, America de Elia Kazan sau cu Emigranții de Jan Troell, pare cumva nedus pînă la capăt. în ultima parte, italienii ajunși pe Insula Ellis sînt îndelung examinați, sortați și triați. E un proces urît, pe alocuri inuman (căsătoriile în masă), cu elemente protonaziste în logica sa (convingerea examinatorilor că lipsa de inteligență se moștenește genetic) și, în pofida declarațiilor lui Crialese
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
el a făcut numeroase afaceri profitabile în domeniul textilelor cu majoritatea statelor membre ale Tratatului de la Varșovia. După 1966, cînd a preluat conducerea lojii Propagandă Due, Gelli a reușit să atragă în organizația să numeroși lideri politici străini, alături de cei italieni. Din România, pe lîngă Ceaușescu, alți 16 membri ai conducerli PCR făceau parte din P.2, încă din anii '70. Lista acestora a fost oferită Securității române de S.I.S.M.I. (serviciul secret militar italian), contra sumei de 160.000 de dolari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
să numeroși lideri politici străini, alături de cei italieni. Din România, pe lîngă Ceaușescu, alți 16 membri ai conducerli PCR făceau parte din P.2, încă din anii '70. Lista acestora a fost oferită Securității române de S.I.S.M.I. (serviciul secret militar italian), contra sumei de 160.000 de dolari. După '90, Lucio Gelli a continuat afacerile în România, venind cam de zece ori pe an; ceea ce dă o idee asupra amplitudimi cifrei de afaceri derulate de italian la București, Timișoara sau Oradea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de S.I.S.M.I. (serviciul secret militar italian), contra sumei de 160.000 de dolari. După '90, Lucio Gelli a continuat afacerile în România, venind cam de zece ori pe an; ceea ce dă o idee asupra amplitudimi cifrei de afaceri derulate de italian la București, Timișoara sau Oradea. Prin intermediul lui Arnaldo Petrucii, Gelli a propus chiar SRI, să-l ajute ca să spele 300.000 de dolari la Oradea, atît Iliescu, cât și Măgureanu fiind, se pare, la curent cu afacerile lui Gelli. Principalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]