5,860 matches
-
un soi de trambulină de pe care săream în apă. - Bine, știi să plonjezi. Dar acum înoată, dă din mâini și din picioare, uite așa, nu te agăța cu mâinile de fund. Am dat din mâini și din picioare și am izbutit. Dar până la această performanță, Țuți m-a băgat cu capul în apă nu știu de câte ori și câte gâturi din apa aceea noroioasă nam înghițit!? „Nu-i nimic, așa se învață” îmi zicea. Nu mă supăram, dar după ce am învățat să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
spune de acum înainte, chiar dacă vor interveni și niște personaje, să mă vedeți numai pe mine: eu în mai multe fețe, în diverse luciri de nuanțe ale unei ape în eterna-i schimbare. Și ce bine ar fi dacă aș izbuti! La ce mă gândeam? Îmi venise în minte o comparație între lumea zeilor și cea pământeană. Sus, în Olimp, zeii trăiau într-o primăvară veșnică, în plăceri, căci nemurirea și puterea lor îi ajuta să-și facă o lume a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
puteam aprinde focul. Deocam dată am înălțat corturile și am băut coniac și cafea, să ne încălzim. Dar cafeaua am băut-o rece, instant, noroc că aveam destulă. Băieții-ghid plecaseră. Am încercat din nou să facem focul, dar n-am izbutit; lemnele erau ude și hârtia folosită la aprins nu avea putere să le dea foc. Ne-ar fi trebuit niște motorină amestecată cu cenușă, dar de unde s-o iei? Ne reproșam că am uitat acest lucru. Chestia asta demonstra că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
acea întindere nu eram decât noi și... apa. Neam ocupat locurile de pescuit, fiecare în câte un intrând de stuf și am dat cu câte două lansete. Prindeam bibani cât palma, erau buni și aceștia la saramură, dacă am fi izbutit să aprindem focul. Dar ploaia rară, rece și vântul, care ne cam tăia la mațe nu ne permitea acest lux. Oricum, îi curățam și le dădeam un strop de sare, pentru niște zile mai bune. Un pește mai mare n-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mai mare n-a prins nimeni dintre noi. Au mai venit și vreo două moace de somn, de vreo 300 de grame, tot era ceva. A patra zi, ploaia și vântul ne-a mai lăsat, a apărut soarele și am izbutit să facem focul. Am făcut repede la jăraticul obținut niște supă de pachet și o saramură. Era prima mâncare caldă pe care o consumam. Ni se părea așa de bună! Acum stăteam în jurul focului și ne încălzeam, beam „molecula”, care
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
era frig, dar mă simțeam încotoșmănat și greoi în mișcări. Cele două lămpi de carbid ardeau, mai sfârâind când vântul sufla mai tare. Dar o pală de vânt mi-a stins una. Am încercat s-o reaprind dar n-am izbutit, se înfundase becul (becul este o biluță de metal înfiletat în țevușoara lămpii, care are un orificiu prin care vine gazul de la carbid). Imediat vântul mi-a stins-o și pe cealaltă. Și era un întuneric dens, să-l tai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
înspre el, îi mai dădeam fir, apoi iar recuperam. Cred că m-am luptat cu el într-un du-te vino vreo oră. Eram aproape epuizat, simțeam noroiul gros sub tălpile cizmelor, uneori apa trecea de gleznă, și eu nu izbuteam să aduc peștele la mal. O lua ba în dreapta, ba în stânga, se vede că era crap, căci numai dumnealui se comportă așa. În fine, l-am simțit mai aproape. Dacă aș fi avut o lanternă, totul s-ar fi petrecut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de care mai fastuoase, cu stegulețe, calendare mici, de buzunar și cu sacoșe. Penibil. Oratorii, fie ei politici sau de știință, vorbesc despre un subiect care nu va fi epuizat niciodată, despre ceva care a fost sau o să fie; dacă izbutesc să convingă, cu atât mai bine, înnobilează sufletul; dar unii dintre ei sunt rude bune cu demagogii, atunci când fac parte din tagma lăudăroșilor și a excrocilor verbali. Avocații apără o cauză dreaptă sau nedreaptă; oricum o fac pentru bani și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dacă pârâții sau nepârâții s-ar apăra singuri, cu probe materiale credibile, bineînțeles; avocații sunt foarte convinși de mârșăvia realizată de vreun pârât, de orice speță ar fi el, și din lăcomie pentru bani, merg până în pânzele albe și adesea izbutesc să facă din negru alb. Procurorii și judecătorii nu vorbesc atunci când amână la nesfârșit rezolvarea dosarelor penale ale persoanelor suspuse și importante din punct de vedere politic, economic, a celor cu imunitate (de parcă aceștia nau voie să greșească) etc., care
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
putem găsi niciun loc unde să ne refacem, niciun culcuș convenabil, și ne grăbim să părăsim acest oraș inospitalier. Culme a nenorocului, la câteva ore de aici, intram în Râmnicu Sărat, o urbe prost construită, murdară și dezgustătoare, unde am izbutit, după cinci ore de așteptare, să obținem un pui fiert costeliv și pește uscat. Ce noapte atroce am petrecut în acea crâșmă îngrozitoare, singurul hotel din oraș, unde bețivii, prostituatele, muzicanții ambulanți, câinii arțăgoși se aruncă claie peste grămadă peste
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
proprietar, bogat sau sărac, să-și curețe curțile, grădinile, trotuarele; totul trebuie să fie curățat; murdăriile trebuie adunate, transportate, arse în afara orașului și a zonei vânturilor dominante. Dâmbovița să fie cruțată, orașul își potolește setea la acest râu; râulețele ce izbutesc să se verse în ea nu fac decât să-i infecteze cursul, și orașul nu se descotorosește de gunoaie decât în defavoarea mhalalei sale. Dacă vehiculele municipale nu sunt de-ajuns, solicitați, pentru perioada nopții, miile de mici care ale vânzătorilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și sârbe ocazia de a se cinsti reciproc. Din discreție, nu repetăm nici toasturile, nici schimbul de urări petrecute în aceste circumstanțe. Adunarea persista totuși în atitudinea sa de opoziție și năzuia în mod deschis la răsturnarea ministerului. Crezu că izbutește pe 23 decembrie, votând în unanimitate luarea în posesie de către stat a tuturor mănăstirilor închinate. Acest vot era prematur. Demersuri începute pe lângă curțile garante pentru soluționarea acestui punct delicat, menținut prin Convenție, erau pe punctul de a reuși. A forța
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și câtă putere de cuget le-a trebuit răzeșilor și țăranilor liberi ca să-și aprindă casele și să se tragă spre munte, spre codri, cu avutul încărcat în căruțe! Cu câtă iscusință strategică era împodobită personalitatea lui Ștefan dacă a izbutit să-i atragă pe otomani pe valea strâmtă a Bârladului, când mai firesc era să înainteze până la Suceava pe valea largă a Siretului! Faptul că și-a așezat tabăra la Vaslui dovedește o amănunțită cunoaștere a pământului țării și la
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
aveam să-l mai văd pe tatăl meu și nici stând cu el astfel în căruță, simțindu-mă adică tot mic, deși nu eram, n-aveam să mai stau. De ce adică, continuă tatăl meu, să nu pot și eu să izbutesc, chit că prea bun la treabă n-am fost eu, dar de aia au cheltuit toți și au muncit pentru mine, și el, și mama Mița și Ilinca și până și băiatu-ăla mai mic, Sae, a avut săracu grijă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
grijă de vite, ba chiar a dat și la secere și la sapă, ca să pot eu să învăț, să nu trebuiască să mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și n-o să izbutesc eu? De ce adică să nu izbutesc!! - De ce să nu izbutești, mă, Marine?! Sau tu nici nu asculți ce bălmăjesc eu aicea?!! Auzindu-l cum se ia singur peste
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
sapă, ca să pot eu să învăț, să nu trebuiască să mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și n-o să izbutesc eu? De ce adică să nu izbutesc!! - De ce să nu izbutești, mă, Marine?! Sau tu nici nu asculți ce bălmăjesc eu aicea?!! Auzindu-l cum se ia singur peste picior, tresării, mă uitai la el și văzîndu-i chipul îl apucai de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să nu trebuiască să mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și n-o să izbutesc eu? De ce adică să nu izbutesc!! - De ce să nu izbutești, mă, Marine?! Sau tu nici nu asculți ce bălmăjesc eu aicea?!! Auzindu-l cum se ia singur peste picior, tresării, mă uitai la el și văzîndu-i chipul îl apucai de umeri și veselia mi-o auzii
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și n-o să izbutesc eu? De ce adică să nu izbutesc!! - De ce să nu izbutești, mă, Marine?! Sau tu nici nu asculți ce bălmăjesc eu aicea?!! Auzindu-l cum se ia singur peste picior, tresării, mă uitai la el și văzîndu-i chipul îl apucai de umeri și veselia mi-o auzii singur printr-un fel
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Palmerston, ministrul de Externe, informîndu-l că, la 16/28 decembrie, a luat contactul necesar obținerii datelor solicitate cu protomedicul Nicolae Gussi, care i-a răspuns printr-o scrisoare din 24 decembrie/5 ianuarie 198. Colquhoun se plângea că orice informație izbutise să strângă asupra epidemiei de holeră din 1831 era foarte vagă, deoarece "n-am găsit amănunte asupra subiectului în arhivele mele [adică ale consulatului], și toți medicii care funcționează aici, cu foarte mici excepții, s-au stabilit mai tîrziu". Consulul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
peste 3 000 de arestări, unii participanți au fost surghiuniți pe la moșii sau mănăstiri, iar 13 dintre fruntașii mișcării porniți spre Galați, pentru a fi deportați în Imperiul Otoman. În drumul de la Galați spre Brăila, șase dintre cei exilați au izbutit să fugă de sub escortă și să se refugieze în reședința viceconsulului englez din Brăila, St. Vincent Lloyd, care a intervenit pe lângă consulul austriac Huber să le procure pașapoarte pentru Transilvania, de unde aceștia au plecat în Bucovina, continuîndu-și activitatea revoluționară în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
câteva săptămâni, ci s-au prelungit și datorită incendiului catastrofal dezlănțuit în oraș, la 10 august, incendiu care aproape că l-a prefăcut în cenușă, pulberăriile și depozitele de muniție fiind apărate cu prețul vieții de soldații mobilizați ce au izbutit să stingă flăcările pârjolului înainte de a se produce un dezastru ireparabil 404. Transformând Varna într-un loc cu totul inospitalier, ce era totodată și infestat de holeră, incendiul a grăbit preparativele aliaților de a părăsi aceste ținuturi și de a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ofițeri cu Crucea Roșie la mână. Veniseră medici specialiști, care, ajutați de ai noștri, vaccinează cu faimosul serum preventiv antiholeric preparat de doctorul Cantacuzino... Puțină ezitare, și mă las și eu operat de către doctorul căpitan Ciucă, un abil practician, care izbutește să convingă pe aproape toți ofițerii, chiar și pe cei mai rebeli. După badijonarea cu tinctură de iod, o împunsătură ca de albină deasupra fesei - pentru a nu jena la călărie - și vezi oamenii, la început posomorâți, plecând veseli că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
imunizările aplicate aici pe scară largă, cu un vaccin de calitate 566, precum și atentei supravegheri a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă. Aceasta explică faptul că, deși holera s-a strecurat în 7 - 8 rânduri în Capitală, ea n-a izbutit să determine decât un singur focar mai important, și anume: printre țiganii din suburbia Ciurel, care, având la dispoziție o gură de apă din conducta primăriei, obișnuiau totuși să se aprovizioneze dintr-un puț necontrolat. Trebuie însă precizat că profesorul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cuprinsese trupul. Se târî apoi până la pat, urmată curând de Marcel, și stinse lumina fără să-l mai întrebe. Camera era înghețată. Janine simțea cum o năpădește frigul, pe măsură ce febra urca. Respira'greu, sângele îi zvâcnea în vine, dar nu izbutea să se încălzească; o teamă neștiută creștea în ea. Se răsucea pe toate părțile în patul vechi de fier care trosnea sub greutatea ei. Nu, nu voia să se îmbolnăvească. Bărbatul ei dormea și trebuia să doarmă și ea, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]