4,444 matches
-
Masca, 231-244; Papu, Luminile, 35-41; Oprea, Mișcarea, 113-120, 333-338; Regman, Cărți, 83-87; Streinu, Pagini, I, 216-224, III, 253-290, IV, 225-229; Căprariu, Jurnal, 45-50; Șerban, Exegeze, 166-186; Piru, Panorama, 467-480; Felea, Reflexii, 44-49; Mincu, Critice, I, 149-156; Pillat, Mozaic, 171-181; Balotă, Labirint, 197-213; Ion Bălu, G. Călinescu. Eseu despre etapele creației, București, 1970; Paleologu, Spiritul, 182-190; Cesereanu, Ipostaze, 32-54; Drăgan, Aproximații, 177-186; Manolescu, Poezia, 48-52, 173-186; Barbu, Sine ira, 72-76; Manolescu, Teme, I, 29-34, 41-47, II, 51-58, 103-108, III, 24-26, 44-49, 100-107
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
pp. 30-31). Să le rezumăm pe cele din urmă. Thorndike a raportat mai întâi un celebru experiment pe găini 1 și apoi un altul pe oameni (cf. Hilgard, Bower, 1966, pp. 30-31). Experimentul pe găini s-a bazat pe un labirint cu trei drumuri; numai unul garanta „libertate, hrană, tovărășie”, adică o ieșire din labirint care ducea spre un loc în care găinile puteau mânca în stare de libertate. Alegerea greșită ducea la o pierdere a libertății de circa 30 de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un celebru experiment pe găini 1 și apoi un altul pe oameni (cf. Hilgard, Bower, 1966, pp. 30-31). Experimentul pe găini s-a bazat pe un labirint cu trei drumuri; numai unul garanta „libertate, hrană, tovărășie”, adică o ieșire din labirint care ducea spre un loc în care găinile puteau mânca în stare de libertate. Alegerea greșită ducea la o pierdere a libertății de circa 30 de minute. Statisticile nu consemnau tendința de revenire și tendința de ocolire a drumului precedent
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lipsea. Nici un alt teoretician al învățării nu a putut dresa un animal, în fața unui public, într-un mod prompt și previzibil, ilustrând în același timp și principiile teoriei. Demonstrațiile publice de învățare a comportamentului- de răspunsuri condiționate, de învățare a labirintului, de discriminare -, toate bazându-se de obicei pe manifestarea rezultatelor unei dresări prealabile, fuseseră de mult prezentate. În contrast cu acestea, porumbeii lui Skinner au putut fi aduși în clasă și învățați să recurgă la diverse trucuri chiar în prezența studenților. Demonstrarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cotidianului se convertesc în imagini elocvente, iar intelectualismul apare într-o postură vădit afectuoasă. Simbolurile aparțin teritoriilor din care poezia a preluat dintotdeauna: zoologicul (melcul, oul, pasărea, peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
în imagini elocvente, iar intelectualismul apare într-o postură vădit afectuoasă. Simbolurile aparțin teritoriilor din care poezia a preluat dintotdeauna: zoologicul (melcul, oul, pasărea, peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc impresia de nonconformism
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
za nedeljno poludne [Pantomimă pentru o după-amiază de duminică], Novi Sad, 1968; Bărbatul în stare lichidă, Pancevo, 1970; Rus [Ruine], Novi Sad, 1970; Casa deșertului, Pancevo, 1971; Noaptea de hârtie, Pancevo, 1971; Vara cailor, Pancevo, 1974; Liman trei, Pancevo, 1978; Labirintul rotativ, Pancevo, 1983; Mutația punctului, Pancevo, 1986; Piticii au uitat să crească, Pancevo, 1987; Poeme, pref. Mihai Ungheanu, Craiova, 1988; Efectul contrastelor, Novi Sad, 1989; Pianul cu păianjeni, Novi Sad, 1991; Călărețul din Babilon, Timișoara, 1996; Antistress show, Novi Sad
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
al poetului, R, 1986, 12; C. Constant, În lumea cuvintelor, LCF, 1989, 14; Codrin Liviu Cuțitaru, Consecința contrariilor, CL, 1989, 31; Laurențiu Ulici, Cuvintele poetului, RL, 1989, 32; Roșu, Dicț. lit. Iugoslavia, 16-20; Ungureanu, Imediata, II, 345-352; Marian Odangiu, Alternativa labirintului. Repere pentru un dialog deschis cu poezia lui Slavco Almăjan, Pancevo, 1990; Cornel Ungureanu, Dl. Slavko și noi, O, 1990, 47; Popa, Lit. rom. Voivodina, 151-187; Adrian Dinu Rachieru, Despre minoritarită, CL, 2003, 2. C.D.
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
din memorie. Căci numeroasele amintiri asociate aceluiași lucru produc capacitatea unei experiențe unitare. Așadar, se pare că experiența este ceva destul de asemănător cu arta și știința (τέχνη καi eπιστήμη)." Pentru comentarii avizate, a se vedea Umberto Eco, De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn și interpretare, traducere de Ștefania Mincu, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 148-149 și Elisabeth de Fontenay, Le Silence des bêtes. La philosphie à l'épreuve de l'animalité, Fayard, Paris, 1998, pp. 87-101. 5 Am folosit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
143. 46 Ibidem, p. 143, 145. 47 A. Zucker, op. cit., pp. 103-104. 48 Jacques Voisenet, op. cit., p. 286. 49 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, p. 82. 50 Ibidem. 51 Jacques Voisenet, op. cit., p. 305. 52 Umberto Eco, De la arbore spre labirint, p. 163. 53 Louis Réau, op. cit., p. 78. 54 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, p. 55. 55 Idem, p. 56. 56 Idem., p. 60. 57 Idem, p. 72. 58 Robert Delort, Animalele și istoria lor, traducere de Mioara Izverna și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fecioară cu sânul dezgolit, iar unicornul îi simte mirosul. Apoi vine la fecioară și îi sărută sânul; adoarme în poala ei și, astfel, îi vine moartea". 40 Bruno Faidutti, op. cit., tome I, p. 93. 41 Gustave René Hocke, Lumea ca labirint. Manieră și manie în arta europeană. de la 1520 până la 1650 și în prezent, traducere de Victor H. Adrian, prefață de Nicolae Balotă, postfață de Andrei pleșu, Editura Meridiane, București, 1973, p. 323-326. 42 Jean-Pierre Jossua, op. cit., pp. 33-34. 43 Cesare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din memorie. Căci numeroasele amintiri asociate aceluiași lucru produc capacitatea unei experiențe unitare. Așadar, se pare că experiența este ceva destul de asemănător cu arta și știința (τέχνη καὶ ἐπιστήμη)." Pentru comentarii avizate, a se vedea Umberto Eco, De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn și interpretare, traducere de Ștefania Mincu, Editura Polirom, Iași, 2009, p. 148-149 și Elisabeth de Fontenay, Le Silence des bêtes. La philosphie à l'épreuve de l'animalité, Fayard, Paris, 1998, p. 87-101. 201 Am folosit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
143. 242 Ibidem, p. 143,145. 243 A. Zucker, op. cit., p. 103-104. 244 Jacques Voisenet, op. cit., p. 286. 245 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, p. 82. 246 Ibidem. 247 Jacques Voisenet, op. cit., p. 305. 248 Umberto Eco, De la arbore spre labirint, p. 163. 249 Louis Réau, op. cit., p. 78. 250 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, p. 55. 251 Idem, p. 56. 252 Idem., p. 60. 253 Idem, p. 72. 254 Robert Delort, Animalele și istoria lor, traducere de Mioara Izverna și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fecioară cu sânul dezgolit, iar unicornul îi simte mirosul. Apoi vine la fecioară și îi sărută sânul; adoarme în poala ei și, astfel, îi vine moartea". 327 Bruno Faidutti, op. cit., tome I, p. 93. 328 Gustave René Hocke, Lumea ca labirint. Manieră și manie în arta europeană. de la 1520 până la 1650 și în prezent, traducere de Victor H. Adrian, prefață de Nicolae Balotă, postfață de Andrei pleșu, Editura Meridiane, București, 1973, p. 323-326. 329 Jean-Pierre Jossua, op. cit., p. 33-34. 330 Cesare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
face obiectul unor povestiri de La Morlière, de Vivant Denon și de Mandiargues, ocazie pentru Alain Montandon de a studia arhitecturile dorinței în imaginarul ospitalității. Spațiul primitor este aici și spațiul erotic și, într-un text de La Morlière, la arhitectură - un labirint de budoaruri - se adaugă mobilele și decorurile și totul inspiră la senzualitate. O estetică a rococoului, care cultivă jocul savant al asimetriilor, al efectelor bizare se întâlnește în texte libertine din secolul al XVIII-lea, în care efectul de supriză
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
secretul, nevoia de a se proteja față de cel care i-ar putea lua locul dar și față de lumea exterioară în care se petrece istoria, de care el fuge. Pentru tânărul oaspete, intrus, impus, este vorba de curiozitatea de a explora labirintul casei stranii, dar și de voința de apropiere a secretului legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire, precum Amicul Joseph care pune problema intruziunii parazitului într-un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acest spațiu erotic să se desfășoare, trebuie să acționeze seducția, deturnarea și o astfel de strategie recurge la artificiile podoabei, ale măștii, ale estetizării și ale unei arhitecturi frumoase. Casa care primește, spațiul arhitectural, constituie metafore ale trupului și explorarea labirintului casei este asemeni celei a trupului dorit, fiindcă prin îmbinarea camerelor, a tapiseriilor și tablourilor sale, prin mobilarea și stilul său ea dă o imagine a acestuia. De aceea există construcții, imaginare sau reale, favorabile inițierii erotice, fie că e
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sensibil la modul în care corpul și mintea sunt modelate și determinate de către locuri, atmosfere, decoruri. Solicitarea simțurilor prin dispoziții subtile se găsește la temelia unei filozofii de mobilare generalizată, a cărei funcționalitate erotică este pusă pe primul plan. Astfel "labirintul budoarelor multiplicate, în care fiecare plăcere avea pernuțele, punguțele și sofalele ei"225 organizează spațiul unei primiri favorabile tuturor plăcerilor. Eroul este primit în locuri încântătoare : " Totul îmbia la dragoste în această încăpere periculoasă. Mobilele inventate pentru desfătare aveau în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pare, în ceea ce îl privește să aibă vreuna. Comportamentul său, transgresiv față de legile politeții și ale ospitalității, are o anumită agresivitate. Dar lucrurile sunt mai complexe și istoria, psihologia personajelor și secretul care zace în inima casei sunt după chipul labirintului care constituie arhitectura însăși a casei. Mânat de curiozitate, naratorul face o inspecție a fiecărui colțișor al casei, în detrimentul locuitorului ei, dar foarte curând cititorul înțelege că este vorba mai mult decât de curiozitate sau, mai degrabă, că ceea ce animă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care îl transformăm în zvon) și gălăgia acestei transgresiuni și intruziuni apar aici ca accesul la o dezvăluire, la ridicarea cortinei anunțate de cele trei lovituri de gong. Înțelegem că sunetele alimentează în povestirea lui Landolfi această pasiune a explorării labirinturilor casei, explorare a cărei profundă rațiune este dorința ("dorința care mă anima și care era mai mult decât o simplă curiozitate")452 pe care un poem de dragoste de Tasso, însemnat cu unghia, a făcut-o să se nască. "Femeie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lornietele de teatru al Bruneldei este foarte semnificativ. Fără a mai pomeni de această stranie orbire care îl împiedică să vadă totalitatea, limitându-l la o viziune restrânsă, parțială și părtinitoare, care nu-i dă decât fragmente și imagini interstițiale. Labirintul, paradigmă a pierderii reperelor în lumea nouă, este aici o imagine metaforică a orbirii (ieșirea din labirint fiind accesul la lumină). Karl reacționează la evenimentele prezentului în funcție de experiențele trecutului și, în special ale trecutului infantil (referință la pierderea de obiecte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl împiedică să vadă totalitatea, limitându-l la o viziune restrânsă, parțială și părtinitoare, care nu-i dă decât fragmente și imagini interstițiale. Labirintul, paradigmă a pierderii reperelor în lumea nouă, este aici o imagine metaforică a orbirii (ieșirea din labirint fiind accesul la lumină). Karl reacționează la evenimentele prezentului în funcție de experiențele trecutului și, în special ale trecutului infantil (referință la pierderea de obiecte, la separări, sentimente de culpabilitate, la traumatisme arhaice). Sentimentul de nenorocire al persoanei deplasate, cea care accede
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a fi cuprins de entuziasmul debarcării ("Nu vreți să coborâți acum?" îl întreabă Butterbaum) și al descoperirii New York-ului, ceea ce constituie legea generală, manifestată prin fanfare și salve, ca și prin agitația vasului, Karl se întoarce și intră iarăși în labirintul vaporului pentru a-și căuta umbrela, acest instrument de protecție împotriva unui element, ploaia, despre care știm că este la Kafka, sinonimă cu starea depresivă și de tristețe. El va căuta refugiu în fundul vasului, această metaforă nautică a existenței și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-și căuta umbrela, acest instrument de protecție împotriva unui element, ploaia, despre care știm că este la Kafka, sinonimă cu starea depresivă și de tristețe. El va căuta refugiu în fundul vasului, această metaforă nautică a existenței și a conștiinței. În labirintul vaporului, el regresează atât încât găsește o vizuină, cabina fochistului. O asemenea regresie, motivată de presentimentul dificultăților inevitabile care îl așteaptă, este explicată de teama resimțită în fața noului, în fața necunoscutului. Naratorul vorbește de acești emigranți care fac eforturi zadarnice pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
devine ea însăși cauza eșecului. Și mai mult decât în America, oboseala este una dintre temele cele mai recurente ale Castelului. Această apăsare care devine suferință pătrunde corpul lui K., din ce în ce mai mult victimă a oboselii pe măsura intrării sale în labirint și a încleierii sale. Claude David a putut să noteze 572 că pe măsura înaintării, zilele deveneau mai pline: patruzeci și patru de pagini ajung pentru a descrie primele trei zile; trebuie apoi optzeci de pagini pentru ziua a patra
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]