4,839 matches
-
la organi-zación de la lengua es un reflejo del modo en que el mundo real es percibido por la conciencia, tal como subraya G. Ivănescu, y contribuye además a la creación de la base para realizar futuras investigaciones relativas a la creación lexical, la tipología lingüística y la comunicación mediante las tra-ducciones. Por relación con las lenguas-base de las que pro-vienen, tanto las lenguas románicas como las germánicas ilustran, a veces de maneras distintas, fenómenos de grama-ticalización de la tópica y de algunas palabras
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
16 Așadar, o situație asemănătoare aceleia care se regăsește în cazul unor mari limbi de cultură europene moderne, precum italiana și spaniola, care și-au format aspectul literar pe baza unui dialect, dar în limba literaturii receptează elemente (de obicei lexicale) și din celelalte dialecte. 17 Vezi John Bowle, op. cit., p. 64. 18 Vezi John Bowle, op. cit., p. 63; Walter von Wartburg, Die Ausglie-derung der romanischen Sprachräume, A. Francke AG. Verlag Bern, 1950, p. 65-74. 19 Spre deosebire de romani, care aplicau pedepse
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Editura Univers, București, 1983. footnote>, o „sintaxă ritmică”, ce își impune legile asupra canoanelor obișnuite de sintaxă, specifice unui astfel de text. Propozițiile sunt scurte, sacadate, construite în jurul grupului verbal, care este determinant ca pondere și își subsumează tot materialul lexical. Verbul este în acest caz creator de timpi. Din seria semantică ilustrativă a timpurilor de prigoană pentru credința ortodoxă din Ucraina apuseană, se desprinde seria ritmică, generatoare de timpi ai povestirii și dinamicii narative. Timpurilor istorice de restriște, li se
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
foarte mare”, „foarte mari”, „foarte sănătos” și „din belșug”, amplifică valențele și așa augmentative ale seriei calitative folosite. Structura nu ne trimite nicidecum cu gândul la o sărăcie de vocabular a autorului, scriitura făcând dovada până aici a unei bogății lexicale capabilă de a acoperi toate palierele povestirii, fără a se recurge la repetiții supărătoare. Este mai curând o formulă intenționată de structurare repetitivă a frazei, menită să creeze un peisaj specific mai degrabă basmului, unde desprinderea de ordinar este posibilă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de către autor, ajută considerabil parcursului analitic situându-ne și ca model de text și ca tipologie a personajelor în mult mai familiarul cadru al eroului în urmărirea unei idei. Este genul de indiciu care înlesnește analiza pe toate palierele: atât lexicală, cât și cea a relațiilor ierarhizate (Același/Celălalt, Cultura de origine/Cultura observată), precum și descifrarea scenariului prin confruntarea datelor oferite de analiza lexicală-structurală a textului cu cele oferite de istorie, demers care legitimează și validează textul. Este genul de amănunt
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
s-a considerat că metoda hermeneuticii tematologice trebuie să constituie firul conducător al analizei, în timp ce în subsidiar s-a realizat de fiecare dată, aproape fără excepție, și o hermeneutică reductivă, a textului pentru text, pe toate palierele posibile de exegeză: lexicală, structurală, relațional-ierarhică. În ultimă etapă a analizei, s-a apelat și la metoda hermeneuticii amplificatoare, în sensul confruntării scenariului de text cu datele istorico-biografice, verificabile din alte surse, pentru validarea și legitimarea textului. În înaintarea demersului de exegeză tematologică s-
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
adevăratului lor sens. Etichete inepte sunt aruncate cu nonșalanță asupra unor stări de fapt, etichete amplificate până la suprasaturație de mijloacele mass-media, care tocesc un clișeu lingvistic până la automatizare, introducându-l astfel în reflexele lingvistice ale comunității și generând o magmă lexicală din care vai, în propria limbă maternă, nimeni nu mai înțelege nimic. Funcția creativă a limbii este redusă aproape la zero, cuvintelor li se face o nedreptate cumplită, iar realitățile din spatele lor sunt practic ignorate. O „victimă” a unei astfel
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
le prețuia în cel mai înalt grad, de obiceiurile pământului, de limba bătrânilor, de folclor. De altfel, peregrinările sale prin țară din perioada adolescenței îi dau o adâncă cunoaștere a limbii și spiritului popular; atunci a acumulat tezaurul folcloric și lexical românesc, a ascultat și notat tot ceea ce era legat de cultura populară, a adunat vechi manuscrise, cuvinte rare, proverbe și zicale, locuțiuni antice. Este celebră lada plină de cărți de care nu se despărțea niciodată, aceasta-i era zestrea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pocnit demonstrativ carâmbul cizmei lustruite cu două lovituri scurte și îndesate de baston. Păi, cum?! Eu să nu fiu ascultat?! Mie să mi se opună ăștia... Ăștia...??? Reprezentantul forței publice era atât de tulburat, încât derapase într-o tranzitorie criză lexicală, nemaigăsindu-și cuvintele adecvate în liliputanul său vocabular de "dom' milițian". Să-ndrăznească! Să-ndrăznească numai, că le-arăt eu cine sunt! Da, da! Vă arăt eu vouă, la toți, la toți! Și plecă bombându-și pectoralii "a la Schwarzenegger
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a dat atomilor valențe poetice, oferindu-le posibilitatea unui mariaj fizic, introducând în circuitul materiei vii și potențând valoarea dormitândă a moleculelor haotice; Barbu "s-a jucat" cu materia lingvistică, injectând cuvintelor substanță matematică într-un uluitor efort de arhitectură lexicală; Celibidache a imprimat materiei sonore mișcarea pulsatilă a expansiunii celeste, țâșnită din extremitatea baghetei dirijorale, ca o firească și atotcuprinzătoare uniune și prelungire a propriei sale ființe. Domnul Tiron era stăpânul absolut și incontestabil al materiei prime folosite în arta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
moderne și post-moderne marile întrebări dintotdeauna ale poeziei. Să-mi multiplic prin poeme întrebările, spaimele și incertitudinile. Să aduc pe paginile scrise sau rămase încă albe întunericul și penumbrele din interior. E o carte a paradoxurilor: folosește tehnici și sedimente lexicale post-moderne pentru a vorbi de matrițele dictaturilor la zi fie ca e consumismul sau tabloidizarea ca să-i redea omului sub dictaturi și ideologii literare poezia și izbăvirea prin ea. Colaborarea mea cu prietenul și rafinatul artist vizual Mihai Zgondoiu, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aer muntean” care m-a atras Întotdeauna, de la Început, la prietenii mei Matei, Nichita sau Lucian Pintilie, ochii sclipind de maliție și inteligență certă, nativă, gura ironică și, mai ales, un discurs de-o extremă plasticitate și eleganță sintactică și lexicală. I-am dat pe dată telefon, ajuns În București, și l-am invitat la noi. A venit și, În fața mea și a Cristinei, instalat Într-un fotoliu, de seara până spre dimineață, am purtat o conversație În care el - de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cuvinte de origine maghiară, nu foarte multe În limbajul curent, dar câteva dintre ele importante. „Oraș“ este unul dintre acestea (de la város; de remarcat că „cetate“ este de origine latină, și „târg“ de origine slavă — Încă o ilustrare a mozaicului lexical românesc). Alte cuvinte: „hotar“, „neam“, și chiar „gând“, o vorbă plină de Înțelesuri și subtilități În românește. Dar unde sunt dacii? Nu au lăsat nici o moștenire lingvistică? Cu siguranță că trebuie să fi lăsat ceva. Hasdeu, cel care i-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
succinte; istorisiri populare, vorbe de duh și sentenții, elemente de rit magic și blesteme toate compun o bancă de date cu posibile întrebuințări în procesarea creativă. De timpuriu figurează în preocupările scriitorului (care își zice artist) adagii, sintagme și nuanțe lexicale caracteristice; acționează palpitul unor monumente istorice. Îl încântă sistematic observații plasticizante: "Frumusețea nu se taie pe talger"; "Curgeau pieile de pe dânsa" (de pe o femeie supraponderală); clipe de sublim, paradisiace, introduc în "lumina cea neînserată". Din 1906 datează o mențiune ornitologică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din alte medii. De la notațiile din 1906 până la cele din 1956 s-au succedat întreruperi frecvente. Volumele Cele mai vechi amintiri (1935), Anii de ucenicie (1944), Mărturisiri (1960) și altele se constituie în necesare întregiri. S-au menținut, la nivel lexical, fonetisme și forme precum pâne, câne, sară, fluer, boer, bielșug, îmbielșugat, bae, ploae, femee, barbat, păreche, răpeziciune, proect, simțimânt, credinți, suferinți, delicateță, întăi, chiamă, cătră, ceiace, novembre, dechembre, prietin,aceia, aceiași, ceia, creiază, câte odată, deadreptul, dela, dinapoi, deschee, eri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1919 (9,5 x 16 cm.). 5 pagini. Lista nominală a Administrației pădurii Râșca (Silvicii); Simion Murafa (Orhei și Soroca); Răzeși și mazili de la Nistru. IX Carnet 1921-1935 (8 x 9,5 cm.). 65 pagini. Zicători, Note din Transilvania, repertoriu lexical. Deva (cf. vol. Depărtări); idei pentru Hanu-Ancuței; Zimbri (semnalare); Lizuca (note pentru Dumbrava minunată). X Carnet 1925, 1926 (13 x 18 cm.). 74 pagini. Călătorie (cu Liviu Rebreanu) la Berlin, luna mai 1926. Două scrisori provenind de la familia Sturdza (paginile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sacrul nu se limitează doar la conduita povestirii, ci este trăit pe un plan ludic, încarnat în manieră sensibilă și figurativă, pus în scenă și teatralizat altfel spus”. Desfășurarea recuzitei din cadrul obiceiurilor de iarnă, a gesturilor fixe și incantarea structurilor lexicale moștenite transportă întreg auditoriul, dar mai ales pe destinatarul precis al colindei, în chiar inima sacrului, menindu-i inițierea. „Reprezentația sacră este mai mult decât o întruchipare a unei aparențe, mai mult chiar decât o întruchipare simbolică: este o întruchipare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
între strămoșii mitici și contemporaneitate, cât și pe orizontală, ca liant cultural între membrii societății. „Puterea sacră este trăită prin intermediul imaginarului” iar decodarea acestuia se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile. Datorită intervenției mitului, a unei hieroistorii, omul poate să-și satisfacă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pădure: „O stârnii, o otrocolii,/ Prin codrii Solostrului,/ Pân-la apa Oltului”. Colinda tip III 67 A, Ciutalina, ciuta fără splină, dezvăluie o aducere în contingent a viitoarei mirese, granița dintre lumi fiind marcată în toate culturile de o apă. Alegerea lexicală a termenului codru în loc de pădure corespunde naturii ascunse a acestui spațiu rezervat încercărilor mitice, prin însăși sonoritatea cuvântului. Terminat într-o vocală închisă, cu cealaltă adâncită între consoane puternice, codrul creează atmosfera clar-obscură a momentelor revelatoare, cu apariții și evenimente
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în fragmentul acesta aparține miticului, când spațiile nu erau încă asimilate și valorificate de social, natura creștea liberă și speciile se găseau în etapa nediferențierii. Lexemul invocat în mod constant pentru definirea stadiului primar al lumii face parte din familia lexicală a lui sălbatic, acesta fiind un atribut al existenței esențiale, libere de constrângerile factuale. Continuând observația lui Mihai Coman, Andrei Oișteanu observă că doar vegetația inutilă din punct de vedere social sau inutilizabilă, sufocă ființele ajunse pe acest tărâm. „Somnul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la aceeași clasă de plante: Busuioc - Siminoc. Nivelul fonetic al limbii literare populare aprofundează planul semantic și simbolic al textului într-o manieră slab perceptibilă de către conștiința ascultătorului, dar eficientă la nivel psihologic. Numele eroilor au importanță și în planul lexical al analizei stilistice, prin structurile dezvoltate pe care le compun, cu o susținere morfologică a sintagmelor devenite apelative. Denumirea calului Galben (de) Soare se întâlnește atât în colinde, cât și în basme, și face din pielea șargă a bidiviului o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
practicilor culturale au condus la o ambiguizare ce poate induce în eroare analiza în absența instrumentelor potrivite de lucru. Lucrările etnografilor aventurați să descopere timpul mitic în care pătrund periodic aborigenii, legătura strânsă dintre numeroase specii folclorice românești și sugestiile lexicale, revelate prin mijloace stilistice, pot ilustra împreună o dimensiune privilegiată a timpului eroic. Accesul în această lume arhetipală mai este posibil omului modern numai prin codurile poetice ale operelor populare, al căror sens complex încă mai învățam să-l pătrundem
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ne apropiem și în câteva minute intrăm în Pitești. Imediat, Cătălin i se adresă fratelui său: "Ionuț aici ne pitim". Am izbucnit în râs și eu și Nicoleta și Silvia. Am apreciat cum se cuvenea istețimea de a face legătura lexicală între orașul Pitești și verbul a se piti (a se ascunde). De altfel, comunicam foarte mult și plăcut cu copiii noștri, mai ales în timpul vacanțelor. Spre exemplu, mi-a rămas în minte o altă replică a băieților, în timpul primei vacanțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dacă i-ar urma pe cei răi.” Charles Perrault NIVELUL- IIgrupa mare TIMP DE DESFĂȘURARE: 1AN OBIECTIVE CADRU * Dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; * Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic; Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ * Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles; * Să urmărească linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori ascultând
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
limbajului oral și scris , accentul punându-se pe comunicare , pe dialogul liber, pe formarea deprinderii de exprimare coerentă și logica și de însușire a unor structuri gramaticale . Educarea limbajului în grădiniță vizeză două laturi: Educarea comunicării orale sub aspect fonetic, lexical și sintactic care urmărește dezvoltarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere fonetic , lexical și sintactic; în cultivarea comunicării orale se pune accent pe dezvoltarea unui limbaj expresiv și creativ prin respectarea intonației , accentului, ritmului, pauzelor, tonului și prin
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]