4,823 matches
-
spunerii, este totodată și într-un sens mai general decât era mesajul, conținut. Dar nici luată în sens strict, identificarea limbajului cu formele și manifestările culturale nu este favorabilă înțelegerii structuralismului. Urmarea acestei identificări ar fi identificarea structuralismului francez cu lingvistica structurală. Și este adevărat că o parte a structuralismului francez a invocat cu insistență lingvistica structurală în calitate de paradigmă teoretică și metodologică absolută în timp ce un prim moment al exegezei a subliniat exagerat continuitatea și legăturile dintre ele. Dar cealaltă fracțiune, structuralismul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
luată în sens strict, identificarea limbajului cu formele și manifestările culturale nu este favorabilă înțelegerii structuralismului. Urmarea acestei identificări ar fi identificarea structuralismului francez cu lingvistica structurală. Și este adevărat că o parte a structuralismului francez a invocat cu insistență lingvistica structurală în calitate de paradigmă teoretică și metodologică absolută în timp ce un prim moment al exegezei a subliniat exagerat continuitatea și legăturile dintre ele. Dar cealaltă fracțiune, structuralismul genetic, își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a invocat cu insistență lingvistica structurală în calitate de paradigmă teoretică și metodologică absolută în timp ce un prim moment al exegezei a subliniat exagerat continuitatea și legăturile dintre ele. Dar cealaltă fracțiune, structuralismul genetic, își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un al doilea moment al analizei, mai prudent și mai atent decât primul, a pus sub semnul îndoielii și a semnalat precaritatea contactului inițial al lingvisticii structuraliste cu structuralismul "de orientare lingvistică". Astfel că identificarea formelor și manifestărilor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fracțiune, structuralismul genetic, își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un al doilea moment al analizei, mai prudent și mai atent decât primul, a pus sub semnul îndoielii și a semnalat precaritatea contactului inițial al lingvisticii structuraliste cu structuralismul "de orientare lingvistică". Astfel că identificarea formelor și manifestărilor culturii cu limba trebuie acceptată numai în sensul unei analogii fertile. Sructuralismul poate fi înțeles ca o realizare a proiectului semiologic saussureean întrucît, la fel ca fonologii din
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
puțin importantă explicita, implicita sau chiar contestata referire la concepția lui Saussure, decât aderența la spiritul ei și că nivelul semantic trebuie situat acolo unde și există efectiv: în cultură. Sensul acestei analogii între limbă și sistemele semnificante, între modelul lingvisticii structurale și realitatea semiologiei structuraliste poate fi foarte bine înțeles de îndată ce ne raportăm la ideea centrală a concepției lui Saussure: principiul arbitrarietății semnului. Dacă Saussure impunea sistemul limbii pornind de la arbitrariul (imotivarea) semnului lingvistic, semiologii structuraliști procedează invers. Ei instituie
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un caz ca și în celălalt fenomenele observabile rezultă din jocul unor legi generale". Concluzia lui era că sistemele de înrudire oferă terenul privilegiat pe care eforturile antropologului le pot întîlni pe cele ale științei "sociale celei mai dezvoltate, adică lingvistica": "în spatele contingenței superficiale și a diversității incoerente aparent a regulilor mariajului, noi am degajat, în Les Stmctures, un mic număr de principii simple, prin intervenția cărora un ansamblu foarte complex de uzaje și 40 41 obiceiuri, absurde (și judecate în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a gândirii lui Roland Barthes, căci influențele care vin să se intersecteze fertil în spațiul teoretic al criticii literare pe care o reprezintă, au fost foarte numeroase - psihanaliza lui Bachelard, existențialismul sartreian, estetica marxistă, a lui Brecht, psihanaliza lui Freud, lingvistica lui Hjelmslev ș.a. - și tot atât de versatile ca și inconstanta sa poziție, într-o definiție din 1953, Roland Barthes postulează autoînchidere semnificantă a literaturii - care "trebuie să semnaleze ceva diferit de conținutul și forma sa individuală, ceva care este propria ei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este manifestarea închiderii Literaturii, a existenței ei ca sistem semnificam, este o "alegere a ariei sociale în sânul căreia scriitorul decide să situeze Natura limbajului său". (3/1, p. 14 și 15) Sub influențele tot mai intense și conjugate ale lingvisticii hjelmsleviene și ale psihanalizei lui Lacan, Roland Barthes va ajunge în Sade, Fourier, Loyola (1971) să gândească scriitura tot mai epurată de aspectele etice sau de angajare, în aceeași măsură în care autorul devine în teoria sa tot mai mult
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
așa cum apare descris în jurnalele de modă. Metoda este prin urmare semiologică și nu semiotică, întrucît se aplică unui limbaj, constituit din două planuri - limbă + veșmânt la Modă -, nu unor obiecte. în analiza sistemului semnificant al Modei, Roland Barthes utilizează lingvistica lui Hjelmslev, care, așa cum atrăgeam atenția într-un paragraf anterior, face posibilă cercetarea semiologică a unor sisteme duble, de acest tip, unde unul constituie planul conținutului sau planul expresiei celuilalt, adică a unor sisteme în raport de denotație sau conotație
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
veșminte, alimente, mobilier, nu acced la statutul de sistem, dacă nu trec prin medierea limbii; semnificația lor nu există în afara limbajului. Această idee specifică semiologiei lui Roland Bartnes îl conduce la o teză care răstoarnă raportul stabilit de Saussure între lingvistică și semiologie: nu lingvistica este o parte a unei semiologii generale, ci, invers, semiologia devine o parte a lingvisticii, și anume, aceea care are ca obiect marile unități transfrazice ale discursului și sistemele semnificante cu semificație translingvistică, cum sunt veșmântul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
acced la statutul de sistem, dacă nu trec prin medierea limbii; semnificația lor nu există în afara limbajului. Această idee specifică semiologiei lui Roland Bartnes îl conduce la o teză care răstoarnă raportul stabilit de Saussure între lingvistică și semiologie: nu lingvistica este o parte a unei semiologii generale, ci, invers, semiologia devine o parte a lingvisticii, și anume, aceea care are ca obiect marile unități transfrazice ale discursului și sistemele semnificante cu semificație translingvistică, cum sunt veșmântul (moda), alimentația (bucătăria), automobilul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în afara limbajului. Această idee specifică semiologiei lui Roland Bartnes îl conduce la o teză care răstoarnă raportul stabilit de Saussure între lingvistică și semiologie: nu lingvistica este o parte a unei semiologii generale, ci, invers, semiologia devine o parte a lingvisticii, și anume, aceea care are ca obiect marile unități transfrazice ale discursului și sistemele semnificante cu semificație translingvistică, cum sunt veșmântul (moda), alimentația (bucătăria), automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă - cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu limba. în mare parte atitudinile sale sunt dictate de o viguroasă afirmare a specificului artelor plastice, față de alte sisteme semnificante, inclusiv, dacă nu chiar în primul rând, față de limbaj. De aceea el ține să construiască o semiologie distinctă de lingvistică și de semiologia de inspirație lingvistică, și să o construiască pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sisteme semnificante, inclusiv, dacă nu chiar în primul rând, față de limbaj. De aceea el ține să construiască o semiologie distinctă de lingvistică și de semiologia de inspirație lingvistică, și să o construiască pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului semiologic apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și valorile de la un sistem la altul. Or trebuie făcut totul pentru a construi o teorie a "semnului figurativ, comparabilă cu cele pe care le posedăm pentru alte categorii de limbaje", o semiologie a cărei paradigmă să nu mai fie lingvistica structurală. 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice Lectura este una din modalitățile receptării culturale. Ea a fost impusă de lungul proces de generalizare a alfabetizării, a tehnicilor scrisului și cititului, a evoluției mijloacelor de imprimare și difuzare în masă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
elementele decât cel semantic. Procedeul de lectură folosit se bazează pe prima organizare a sistemului limbii, furnizată de însuși Saussure: paradigme și sintagme. La nivelul mitului primesc o neașteptată consistență și utilitate două din categoriile saussureene, paradigmele, prin care părintele lingvisticii structurale încercase să dea formă ideii de sistem al limbii, și sintagmele, care subîntind vorbirea: de fapt ele sunt coloanele și liniile analizei lui Levi-Strauss. Desigur, paradigmele și sintagmele au fost preluate de școlile ulterioare ale lingvisticii structurale și ele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prin care părintele lingvisticii structurale încercase să dea formă ideii de sistem al limbii, și sintagmele, care subîntind vorbirea: de fapt ele sunt coloanele și liniile analizei lui Levi-Strauss. Desigur, paradigmele și sintagmele au fost preluate de școlile ulterioare ale lingvisticii structurale și ele sunt prezente și în axele fonologilor, care definesc ocurențele fonematice, ca și în distribuțiile sintagmatice, reluate paradigmatic, ale glossematicienilor. Totodată ele au primit o accepțiune mai largă evoluând și spre retorică și psihiatrie, ca în studiul lui
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
1, p. 92) Totodată însă, dezinteresul pentru formularea unui grup de permutări trebuie pus în legătură nu numai cu natura specifică a obiectului literar, ci și, poate îndeosebi, cu doctrina barthiană a inevitabilei medieri a sensului prin limbă, a preponderenței lingvisticii asupra semiologiei, pentru că ea conduce la un nivel omogen al obiectelor studiate, fără a mai necesita intervenția limbajului matematic formalizant. O diferență mai importantă la nivelul lecturii semiologice structurale între pozițiile celor doi structuraliști de orientare lingvistică pare să intervină
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
francez, indiferent dacă de orientare lingvistică sau genetică, numai Pierre Francastel impune și analizează efectiv s,jsteme de semne care nu se constituie pe seama limbajului ca sistem prim sau secund și care pretind procedee și mijloace de analiză, pe care lingvistica structurală nu le poate, principial, inspira. Paradoxul este că nici în aceste condiții el nu poate scăpa de puterea limbajului, care continuă să fie singurul sistem semnificant perfect analitic, față de celelalte sisteme semnificante care sunt sintetice, și singurul sistem semnificant
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mult conceptul de comunicare. Ele pun în lumină ceea ce este comun, nemodificabil tuturor, dar și specificitatea. 1.4.1. Limbajul și sistemele de comunicare. Analiza sistemelor de semnificare și a limbajului dobândește o pondere importantă în studii de specialitate prin lingvistică. Din anii 1950 lingvistica devine chiar model de referință, nod central al culturii prin însăși lucrarea lui Cl. Levi-Strauss, L’Antropologie structurale, apărută în 1958. Autorul identifică, la diferite niveluri ale vieții sociale, fapte de comunicare a căror funcționalitate avea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Ele pun în lumină ceea ce este comun, nemodificabil tuturor, dar și specificitatea. 1.4.1. Limbajul și sistemele de comunicare. Analiza sistemelor de semnificare și a limbajului dobândește o pondere importantă în studii de specialitate prin lingvistică. Din anii 1950 lingvistica devine chiar model de referință, nod central al culturii prin însăși lucrarea lui Cl. Levi-Strauss, L’Antropologie structurale, apărută în 1958. Autorul identifică, la diferite niveluri ale vieții sociale, fapte de comunicare a căror funcționalitate avea modelul limbajului. În acest
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
chiar model de referință, nod central al culturii prin însăși lucrarea lui Cl. Levi-Strauss, L’Antropologie structurale, apărută în 1958. Autorul identifică, la diferite niveluri ale vieții sociale, fapte de comunicare a căror funcționalitate avea modelul limbajului. În acest mod lingvistica devine „cea mai exactă dintre științele umane și cea mai umană dintre științale exacte”. Omul are nevoie de comunicare pentru a ajunge la conștiința propriului său statut. De aceea, afirmăm că procesul de formare a conștiinței de sine cere un
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
teme legate de construirea discursivă și imaginativă a spațiului. Ei studiază relația dintre spațiu și teorie dincolo de disciplina propriu-zisă a geografiei. Disciplinele științifice ale geografiei, topografiei și cartografiei s-au îmbogățit și nuanțat prin relațiile interdisciplinare cu literatura, filosofia, semiotica, lingvistica, artele, media, antropologia, dar mai cu seamă cu sociologia, concepte precum geografia (cartografia) simbolică sau metaforică, geografia socială, geografia imaginară etc. fiind larg acceptate. Comună este tratarea spațiului ca strategie reprezentațională într-o ma-nieră transdisciplinară și interculturală 20. La rândul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Dr A. Petworh (De ce să vii în Slaka? Ghid și vocabular traduse în engleză de Dr F. Plitplov. Introducere de Dr A. Petworth, 2000, prima ediție în 1983). Despre ce este vorba? Un personaj britanic, Dr Angus Petworh, profesor de lingvistică și distins mesager al Consiliului Britanic, este în mod straniu invitat de Ministerul Culturii dintr-o țară la fel de stranie, Slaka, pentru a ține mai multe conferințe. Personajele nu sunt importante: sunt doar echivalente umane ale stereotipurilor care își puseseră marca
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Gardner (apud Sternberg, R., 1999, pp. 254-255) sugera în 1983 o teorie a inteligențelor multiple (The Theory of Multiple Intelligences), conform căreia inteligența nu este o enti tate unitară, ci mai degrabă o colecție de opt inteligențe distincte: 3⁄4 lingvistică (abilitatea de a comunica, sensibilitate la ritmurile și sunetele limbii); 3⁄4 logico-matematică (abilitatea de a folosi, aprecia și discerne relații abstracte etc.); 3⁄4 muzicală (abilitatea de a comunica și crea lucruri cu sens din sunete, de a produce
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]