10,420 matches
-
noastre. Iar voi, copii, să nu uitați niciodată pe toți cei care nu au uitat să ude florile - ca să înflorească, au îngrijit mlădițele tinere - ca să înmugurească, au cules stelele de pe cer - ca să vi le așeze în privirile voastre inocente, au mângâiat fiecare suferință a voastră - cu lacrimi curate, au spălat fiecare greșeală - cu apa pură a iertării lor binecuvântate. Și mai ales, să nu uitați că: nicio ființă vie nu are puterea de a-și alege părinții. Mulțumiți-le, oricum, fie
ŞI NU DOAR PENTRU O ZI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357424_a_358753]
-
atrăgea sublim și înșfăca epoci, vieți fremătătoare sub braț, ca să se distreze până târziu în noaptea așezată pe umeri. Cu o libertate tainică, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul să te culci, mângâia coperțile vechi, îmbrăcate în piele, cu litere aurite, imprimate, ca să trăiască secole. Citea de zor în fiecare noapte cu geamul larg deschis. Atmosfera epocilor trecute cu săbii și rochii lungi, cartea îmbălsămată se amesteca cu farurile mașinilor, care în trecere
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
din cauza durerilor, care zvâcneau ca o inimă neagră în arătător. Atunci tatăl meu a adus-o aici, la Praid, la bunicul tău, fiind un vestit medic. Numai o mică cicatrice a mai rămas pe degetul arătător după o operație reușită... mângâiat de mine de multe ori, parcă vroiam să trăiesc alături de ea acele momente grele... Dacă vrei să-i spui bunicului tău ceva frumos, ar merita... i-a salvat degetul mamei... -Da, știu că am un bunic priceput ca doctor, sunt
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului COPACUL ȘI VÂNTUL VÂNTUL se joacă, cu crengile-i verzi, Ba le ridică, ba le coboară, Ca niște valuri. . .Cu privirea te pierzi, Departe în zare, gândul tău zboară. Foșnet-oftat, fără ritm cadențat, Mângâie parcă sufletul meu. Pare un cântec cu refren romanțat Și mă alină, când urcușu-i mai greu. Privesc COPACUL, uriaș și frumos În despletitele-i, crengile-valuri. . . Poartă Puterea, și-i atât de fălos, Că el se zbate, în a TIMPULUI maluri
COPACUL ŞI VÂNTUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357456_a_358785]
-
de „dulceața filosofării” ca-n poezia „Căprioara nebună”: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori.// E atâta liniște și armonie!// Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiț / de atâta privit spre spațiul virtual//”. Versurile „Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiți” sunt antologice, demne
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiț / de atâta privit spre spațiul virtual//”. Versurile „Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiți” sunt antologice, demne de Nichita Stănescu. Ni se dezvăluie în modul cel mai delicat și subtil, natura poetică a lui George Roca, imensa sa sensibilitate, ca o deschidere către o ars poetică inventată
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
haină albă și-mi despodobește orașul frumos gătit! - Nu fii tristă! Timpul repede va trece! Va veni și vremea celorlalte anotimpuri să plece, Apoi, tu vei reveni mai puternică și mai frumoasă! - Ai dreptate, copil bun! Vorbele tale m-au mângâiat și mi-au alinat suferință. Rămâi cu bine! GHIOCELUL ȘI VRĂBIUȚELE... Era o zi călduroasă de primăvară. Curajosul Ghiocel se hotărî să nu mai stea sub plăpumioara albă, subțiata de soarele bun și luminos. Roți privirea în jur și văzu
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
Cisnădie, biserica din comuna Slimnic, catedrala de pe strada Gheorghe Dima din Sibiu - toate adevărate opere de artă înălțate în prezența și sub conducerea și priceperea sa de netăgăduit. E mulțumit de ce a realizat în viață și își trăiește bătrânețea frumos, mângâindu-și sufletul cu amintirile celor dragi. S-a căsătorit cu Arthemiza, fiica avocatului Vasile Chivu, o fată educată și sufletistă, crescută într-o familie de întelectuali (mama ei era profesoară). Au avut o viață de cuplu frumoasă, iar bucuria le-
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
glob de aur luminos și încălzitor până ce numai nesăbuința îl topește. Ce nefericiți am fi să nu-l iubim pe Florin Piersic, ce singuri am fi să nu o iubim pe Medeea Marinescu! Ce triști am fi să nu ne mângâie teatrul! De ce-ar mai fi colierele cu pietre rare, dacă n-ar fi salbele spirituale ale iubirii umane?! 27 mai, 2014! Medeea, actrița cu vârstă fără ani, numai cu roadele lor, a jucat la Bacău în piesa „Străini în
MEDEEA MARINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357471_a_358800]
-
de la exegeții ei, triumfa. Spectacolele jucate cu neștiute dăruiri și atât de dese sacrificii sunt feerii adăpostite sub cupole de săli de spectacole, pentru sala bijuteriilor inimii! Sunt de o intensă strălucire și au menirea de a uimi lumea. Ele mângâie și ornează viața. De o excepțională puritate și luminozitate a fost momentul celebrării pe scenă a actriței frumoase, gingașe, voioase, grațioase, Medeea Marinescu! Florile dăruite ei au fost de aur iar îmbrățișările, de taină profundă în suflet, dar în trecere
MEDEEA MARINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357471_a_358800]
-
haină albă și-mi despodobește orașul frumos gătit! - Nu fii tristă! Timpul repede va trece! Va veni și vremea celorlalte anotimpuri să plece, Apoi, tu vei reveni mai puternică și mai frumoasă! - Ai dreptate, copil bun! Vorbele tale m-au mângâiat și mi-au alinat suferință. Rămâi cu bine! GHIOCELUL ȘI VRĂBIUȚELE... Era o zi călduroasă de primăvară. Curajosul Ghiocel se hotărî să nu mai stea sub plăpumioara albă, subțiata de soarele bun și luminos. Roți privirea în jur și văzu
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
singură lumânare aprinsă stai scaunul lasă spătarul să-ți fie prieten neîncetat săruți aerul din jurul buzelor cărnoase surprinse într-un dialog al vremurilor bune cu un prezent golit de bucurie fotografia îngălbenită de lumina soarelui încă păstrează aroma viului trecutului mângâi pieptul mărunt al femeii ea a plecat. tu rămâi în lumea iluziilor le construiești reconstruiești rapid taci oftezi lași cântecul morilor de cuvinte să alunge zbaterea. frământările rămân lași cântecul să-și înfoaie zulufii sonori în căușul palmelor sughiți a
MÂNA ACEEA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357485_a_358814]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DOI, SUB GEANA UNUI VIS Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Tu îți mai amintești cum dimineața Sub geana unui vis, îmbrățișați Ne mângâia și ne scria prefața Acelui anotimp? De vânt presați Să ștergem pașii norilor de vară Pe drumul unui cer cu râs pavat Ne luam povestea, umbra și-o chitară Și alergam desculți într-un zănat Ce ne-mpărțea secunde răbdătoare
DOI, SUB GEANA UNUI VIS de AURA POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357497_a_358826]
-
gust îmi va plăcea. Când nici aromele nu le-oi simți Și fără daru-acesta m-oi trezi, Ce mult, copilului, eu mi-aș dori Părul a-i netezi. Iar când cu degetele-mi n-oi putea Acestei lumi să-i mângâi frumusețea, Cu siguranță-atunci că eu voi vrea Doar...să vorbesc de ea. Când și vorbirea mă va părăsi, Tot ce-am pierdut eu voi redobândi, Căci Dumnezeu, din cer, îmi va zâmbi Prin forța-mi de-a gândi. Autor, Georgia
FORȚA DE-A GÂNDI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357800_a_359129]
-
momente de bucurie senzorială? De parcă s-ar fi aflat într-o poiană plină cu verdeață și culoare, în plină lună mai, când totul este înflorit și în deplină armonie. De la gâzele care zumzăie printre flori, la șoapta vântului ce-i mângâie șuvițele de păr. De la ciripitul păsărilor, ca într-un concert fără dirijor, la apusul soarelui, ce coboară în adâncurile mării, pentru ca dimineața să apară cu o mai mare splendoare și voioșie la orizont. Prin aceste similitudini ale vieții din natura
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357790_a_359119]
-
strămoșești. Oricine poposește în sânul acestui așezământ monahal, când se înapoiază întru ale sale, rămâne pentru totdeauna atașat cu sufletul de glasul tainic șoptit inimii într-o clipă de înălțare lăuntrică gustând că „bun și dulce este Domnul”, Cel ce mângâie inimile tuturor cu Duhul Său cel Sfânt. (Cf. Ieromonah Hrisostom Filipescu - Egumenul Schitului "Sfânta Maria Magdalena" Țibucani - http://schitulsfmariamagdalena.blogspot.ro/). Părintele Iermonah Hrisostom Filipescu - succintă dar concisă și concretă (auto)prezentare Părintele Ieromonah Hrisostom Filipescu: "Prietene, dacă ne uităm
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
împăcări, amintiri, bucurie, iubire, iertare. Prietenia, cel mai liber sentiment uman, este o continuare a prezenței lui Dumnezeu în viața oamenilor. Prietenii ne arată lumina când vedem întunericul, ne zâmbesc când toți în jur se încruntă, ne șterg lacrimile, ne mângâie capul și ne sărută fruntea. Ne oferă batista, ne șterg lacrimile cu dosul palmei, ne invită la dans. Prietenii te acceptă precum soarele, oceanul, luna, arborii, pământul. Omule fii fericit că Ești! Bucuria omului este Omul. Oamenii se caută unul
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Facem pace sau ne răzvrătim la ceea ce ni se întâmplă?! Nu trebuie să ne plângem, ci să ne îndreptăm mintea și inima. Este nevoie să ne schimbăm viața zilnic. Suferințele, durerile, amenințările de orice fel ne purifică. Doamne vine și mângâie inimile prigonite, nedreptățite. Mila Domnului ne urmează oriunde, oricând. Dorim sfințenia, ontologic. Asta este foamea și setea omului după desăvârșire, după har, după Duhul Sfânt, după Doamne, după îndumnezeire. Toți sfinții au suferit în felurite chipuri (dureri, amenințări, cercetări, judecăți
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
O iubire teoretizată nu mai este iubire, ci o ideologie... Adunare de cuvinte. Cuvinte grele, cuvinte ușoare. Pansament sau ciocan. Iubesc iubirea. Magnet. Iubirea nu are margini, nici spațiu, nici timp. Este atât de puternică încât străbate cerul, străpunge iadul, mângâie mormântul și topește orice inimă înghețată... Iubiți mult, Iisus Hristos vă poruncește! Sunt tuturor toate. Nu sunt un moft. Viața mea este un poem, o carte, un film și mai mult de atât. Îmi doresc să ajung la contemplație, acolo
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
abisul prin experiență cu celălalt. Privesc dincolo, din spatele tabloului... Mai fac pași în urmă ca să pătrund prezentul rostuit. Mă bucur! La început cei doi îndrăgostiți vor să se impresioneze unul pe celălalt. El îi scrie ei o poezie, ea îl mângâie într-un fel anume. El îi spune cuvinte dulci și moi, ea îi dăruiește desene cu el. El îi aduce trandafiri în care și-a înțepat inima, ea îi cântă balade de dor. Pasiune, romantism, dragoste, afecțiune, neîndoială, vis, magie
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
la finalul vieții este conștiința, de aceea se cuvine să o lăsăm să ne ghideze și să o spălăm în apa vie a Duhului Sfânt. Ea ne va dicta că menirea noastră în viață este să-i ajutăm, să-i mângâiem pe alții, într-un fel sau altul. Chiar și în cea mai inacceptabilă și dureroasă situație există ascuns un bine profund, iar în fiecare dezastru o sămânță de lumină. Au existat de-a lungul istoriei o mulțime de oameni care
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
nu mai poate fi trist! În Porunca Iubirii, mântuirea are la temelie cele 9 Fericiri, garanția de a merge mai departe: „Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
încrederea voastră. Uite - aici, în punctele astea de pe hartă, se află ascunzătoarea altor două comori! Cei patru holbară ochii lacomi ca nu cumva să înțeleagă greșit și să încurce locurile indicate de aliatul lor. - Așa mai merge, cumetre! - exclamă Ciocoiu mângâindu-și pântecele de satisfacție. - Iar aici, arătă pe hartă un loc îndepărtat, se află un cimitir al vampirilor. Locul este straniu, se află într-o văgăună, după o mlaștină, la baza unei râpe unde nu pătrund nici fiarele sălbatice. Va
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
-ți, pe tăcute, lucrul bine făcut. Pe Simona Tache, psiholog, am găsit-o în „camera educației inclusive”. Frumoasă, plină de zâmbet, cu ochii mari și limpezi - semn că-i place profesia pe care o face - cocheta cu sufletul unui copil, mângâindu-i fiecare emoție cu o delicatețe de invidiat. Alături, învățătoarea Adriana Necula se picura sentimental printre sincopele lingvistice ale unei fete încă timide la prezența intrusului care eram. Pe hol, stând cuminte, doamna Nuți Hiru (Onu), bunica lui Vlad aștepta
REPORTAJ SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357844_a_359173]
-
stăpân.” (Cântec despre dragoste) Amurgul și răsăritul, luna și soarele fuzionează în cel mai sfânt decor care descrie frumusețea răvășitoare a iubirii, sfințită cu rouă și senin. Se contemplă un peisaj divin în care murmură iubirea, iar chipul ei e mângâiat de razele eternității. Aici e limanul la care ajunge poetul și simte regăsirea și împlinirea: „Femeia mea de rouă și de lună,/ Femeia mea de zori și de senin,/ Cum ar putea iubirea mea să-ți spună/ Că-mi esti
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]