4,645 matches
-
de mai jos, după caz, în propoziții simple sau dezvoltate: Ninge afară. Mingea era roșie cu buline. Iarnă, primăvara, vara și toamnă sunt anotimpuri. Tuna. 9. Scrie adjectivele care aparțin aceleiași familii lexicale că și următoarele cuvinte: a se sili - mângâiere - linie 10. a. Alcătuiți un dialog în care să utilizați o propoziție dezvoltată formată din două cuvinte; b. Alcătuiți un dialog în care să folosiți două propoziții cu predicat neexprimat. Bineînțeles că exemplele pot continua. Folosirea problematizării trebuie făcută cu
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o încercare de furt sau pentru că a fost prins și pedepsit. De aceea, din această fericire nu trebuie să înțelegem că toți cei ce plâng ar putea dobândi mângâierea. Aici este vorba numai de cei ce plâng datorită păcatele săvârșite<footnote id="5">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt XV la Matei; P.G. LVII, 225<footnote> , prin care au supărat pe Dumnezeu și pe aproapele lor, asemenea fiului pierdut
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
locuiau în Ierusalim, Betsaida și Capernaum și care nu voiau să se pocăiască (Matei 11, 20 24; 23, 37, 38). Darul lacrimilor aducătoare de bucurie l-au avut toți sfinții. Celor ce plâng din aceste cauze binecuvântate, Mântuitorul le făgăduiește mângâierea harică, adică, pentru viața de acum, iertarea greșelilor, scăparea de chinuri și de păcate, iar pentru viața viitoare, împărăția cerurilor,<footnote id="6"> Ibidem, cf. Teofilact, Comentariu la Matei; P.G., CXXIII, 188<footnote> adica bucuria. Fericiți cei blânzi, că aceia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fiind scris în versuri homerice: " Cine zace sub această piatră? Spune, morminte! Este Elena a lui Gheorgeh Balș, fiică și soție înțeleaptă a lui Rodocan Roseti. Pe aceasta a răpit-o soarta în vârstă mijlocie. A lăsat soțului jale, fără mângâiere, precum și tuturora și, mai ales fiicelor sale iubite, al căror hymeneu nu l-a auzit (nu le-a căsătorit încă, n.ns.), deși, au născut șapte. Aceasta este ceea ce o mâhnea prea mult în mijlocul bucuriilor sale. 1798, septembrie, 13". Pictura
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
moderat, privirea influențează instituirea unei bune relații atunci când depășește 2/3 din timpul petrecut împreună; gestică care susține conversația; zâmbet care antrenează mușchii feței nu doar ai gurii; expresie a feței care manifestă interesul; mișcarea capului aprobator; mâinile deschise, relaxate; mângâierea bărbiei; frecarea palmelor; scoaterea ochelarilor de pe nas și ducerea unui braț în dreptul gurii indică interes sau dorința de a spune ceva. Un loc aparte în comunicare verbală îl ocupă gesturile care trădează lipsa de sinceritate. În grupa acestor semnale apar
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
recomandă utilizarea a trei arii de observa re: 1. Contactul fizic manipularea exploratorie, interacțiunea de mișcare și atingere. Se urmărește modul în care se face ajustarea poziției mamei și respectiva copilului, pentru ca fiecare dintre ei să se simtă mai confortabil mângâierea (atingerea tactilă), măsura în care părinții au tendința de a se așeza în fața copilului și de a îl lua în brațe etc. 2. Interactiunea vizualăprivirea ochi în ochi, obținerea unui zâmbet de la partener, privirea ochi în ochi pentru menținerea contactului
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
a arătat nici un comportament de atașament. Nu au fost brațe întinse sau un comportament care să se îndrepte în direcția mamei. După câteva minute mama a apucat-o, a apucat-o de pe bicicletă și a pus-o din nou jos. Mângâierea nu a fost nici căutată, nici oferită. “(Kari Killen) Killen, K., Copilul maltratat, Editura Eurobit, Timișoara, 1998, pag. Putem observa totodată și opusul, când copilul nu se poate îndepărta de mamă sau de tată. Acesta este un caz în care
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
ideea că pentru a se recombina trebuie să se dezvolte pe aceeași organe , să aibă aceeași cale de a pătrunde în celulele afectate , aceeași durată de incubație , etc.. Introducere Una din cărțile mele de suflet în care am găsit multă mîngîiere, este Pelerinul Rus. Capitolul despre spiritualitate a fost făcut după și în completarea acestei cărți. Datorită unor rațiuni ce nu sunt ușor de înțeles, Filocalia a fost complicată mult și de aceea recomand numai Pelerinul Rus ca studiu împreună cu capitolul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
în frică. Când nimeni nu ne iubește, nu apucăm să avem un chip și avem doar chipul nimănui. Suntem, fără ca propriu-zis să fim. Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă expresia sensibilă în mângâiere. Din clipa în care parcurg conturul altui trup, eu îl iau pe acesta în posesie și totodată îmi livrez trupul în mângâierea mea. Dar bucuria pe care o resimt în mângâiere trece dincolo de simpla voluptate a atingerii. Prin mângâiere eu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fim. Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă expresia sensibilă în mângâiere. Din clipa în care parcurg conturul altui trup, eu îl iau pe acesta în posesie și totodată îmi livrez trupul în mângâierea mea. Dar bucuria pe care o resimt în mângâiere trece dincolo de simpla voluptate a atingerii. Prin mângâiere eu nu preiau doar conturul unui trup. Corpul, la om, nu este o suprafață și nici măcar interioritatea care se exprimă în chip exterior
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
prin iubirea de altul își capătă expresia sensibilă în mângâiere. Din clipa în care parcurg conturul altui trup, eu îl iau pe acesta în posesie și totodată îmi livrez trupul în mângâierea mea. Dar bucuria pe care o resimt în mângâiere trece dincolo de simpla voluptate a atingerii. Prin mângâiere eu nu preiau doar conturul unui trup. Corpul, la om, nu este o suprafață și nici măcar interioritatea care se exprimă în chip exterior. Când cineva mângâie, el atinge hotarul a ceva care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în mângâiere. Din clipa în care parcurg conturul altui trup, eu îl iau pe acesta în posesie și totodată îmi livrez trupul în mângâierea mea. Dar bucuria pe care o resimt în mângâiere trece dincolo de simpla voluptate a atingerii. Prin mângâiere eu nu preiau doar conturul unui trup. Corpul, la om, nu este o suprafață și nici măcar interioritatea care se exprimă în chip exterior. Când cineva mângâie, el atinge hotarul a ceva care nu are încă nume și pentru care singurul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unui trup. Corpul, la om, nu este o suprafață și nici măcar interioritatea care se exprimă în chip exterior. Când cineva mângâie, el atinge hotarul a ceva care nu are încă nume și pentru care singurul cuvânt potrivit este „tu“. Însăși mângâierea creează identitatea teritoriului ocupat. Când celălalt mă mângâie, el îmi mângâie identitatea pe care mângâierea lui mi-o conferă și îmi dă, prin mângâiere, conștiința identității mele. Fiecare mângâiere este o celebrare a eului meu, pe care însăși mângâierea l-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în chip exterior. Când cineva mângâie, el atinge hotarul a ceva care nu are încă nume și pentru care singurul cuvânt potrivit este „tu“. Însăși mângâierea creează identitatea teritoriului ocupat. Când celălalt mă mângâie, el îmi mângâie identitatea pe care mângâierea lui mi-o conferă și îmi dă, prin mângâiere, conștiința identității mele. Fiecare mângâiere este o celebrare a eului meu, pe care însăși mângâierea l-a făcut cu putință. Sunt mângâiat, deci sunt. Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a ceva care nu are încă nume și pentru care singurul cuvânt potrivit este „tu“. Însăși mângâierea creează identitatea teritoriului ocupat. Când celălalt mă mângâie, el îmi mângâie identitatea pe care mângâierea lui mi-o conferă și îmi dă, prin mângâiere, conștiința identității mele. Fiecare mângâiere este o celebrare a eului meu, pe care însăși mângâierea l-a făcut cu putință. Sunt mângâiat, deci sunt. Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă deopotrivă expresia
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
încă nume și pentru care singurul cuvânt potrivit este „tu“. Însăși mângâierea creează identitatea teritoriului ocupat. Când celălalt mă mângâie, el îmi mângâie identitatea pe care mângâierea lui mi-o conferă și îmi dă, prin mângâiere, conștiința identității mele. Fiecare mângâiere este o celebrare a eului meu, pe care însăși mângâierea l-a făcut cu putință. Sunt mângâiat, deci sunt. Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă deopotrivă expresia sensibilă în însoțirea mâinilor. În
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Însăși mângâierea creează identitatea teritoriului ocupat. Când celălalt mă mângâie, el îmi mângâie identitatea pe care mângâierea lui mi-o conferă și îmi dă, prin mângâiere, conștiința identității mele. Fiecare mângâiere este o celebrare a eului meu, pe care însăși mângâierea l-a făcut cu putință. Sunt mângâiat, deci sunt. Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă deopotrivă expresia sensibilă în însoțirea mâinilor. În esența mâinii rezidă ambiguitatea faptului de a lua și a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de tata și în față jucau culorile pregătite cu atâta migală de el din plante naturale, cărămizi sau cărbuni. Parcă văd și acum prima oală pictată. A fost pictat destinul meu, căci oriunde m-au dus pașii în viață singura mângâiere și regăsire era când pictam.” Născută la 16 octombrie 1935 în satul Suhulat, comuna Tansa, jud. Iași. Studii: Școala Populară de Artă, Bacău, secția artă decorativă, prof. Letiția Oprișan, secția de pictură prof. Ilie Boca. Debut artistic - 1976 Bibliografie și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
activitate se urmărește de fapt schimbarea, până la limitele posibilului, a firii câinelui, dacă nu ceva mai mult, pentru că nu tot ce i se pretinde să facă se potrivește cu firea lui. Cele mai multe deprinderi se formează pe fondul instinctelor sale naturale. Mângâierea fizică și verbală a câinelui este Întotdeauna binevenită, fiindcă gestul și vorba ajung la rădăcina firii sale, se Înregistrează În structura sa neuropsihică, Îl revitalizează și-i stimulează pofta de viață și, mai cu seamă Îi dă fiorii unui sentiment
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
metodă Îl facem pe câine să execute și să deprindă exercițiile cu plăcere, cu o obediență (supunereă activă, fără să fie constrâns și să-i fie teamă de noi, pe baza unor excitanți stimulativi, cum sunt: cuvântul de laudă „BRAVO”, mângâierea cu mâna, oferirea unor alimente etc. Această metodă are și unele dezavantaje Întrucât nu asigură obediența totală față de dresor, Îndeosebi când este distras din munca sa execuțională de unii excitanți prezenți În apropierea sa, motiv pentru care se combină cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
încă din 1846, alături de alții, și pașoptistul moldovean Scarlat Vârnav. și pentru acesta formele dinafară ale civilizației sunt deosebit de supărătoare. De notat că ideea se consolidase la paris, în cercurile tineretului român plecat la studii: pentru noi nu este numai mângâierea aceasta singură, care trebuie să ne facă a căuta să ducem în țeară ceva mai mult decât formele din afară ale civilizației (s.n.). Nu va susține și Maiorescu necesitatea umplerii cu fond adecvat, corespunzător, a acestor forme din afară? Dar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
izvorau din înțelepciunea învățăturii lui Hristos: De aceea nici nu trebuie să ne supărăm că acești orbi sufletești dau peste noi, ci să ne rugăm cu toții lui Dumnezeu, ca să vadă și ei, spre fericirea și mântuirea lor. 48. Cine aduce mângâiere omului: Un om, prins în cumpenele cele mari ale vieții, se gândea adânc: Cine oare mă va mângâia pe mine în ceasurile cele mai grele ale vieții mele?! Și cu acest gând, adormi. În vis, îi apăru un bărbat strălucitor
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Eu sunt știința lumii acesteia. Omul însă răspunse: Nu, nu mă poți mângâia, căci adeseori te-am urmat și mi-ai otrăvit cugetul și sufletul. Veni atunci o femeie orgolioasă și atrăgătoare și-i zise: Eu îți voi putea aduce mângâierea. Dar, cine ești tu?, întrebă omul. Eu sunt slava oamenilor... Omul își acoperi fața să n-o mai vadă și zise: O, te-am ascultat de multe ori și numai rău mi-ai făcut; pleacă din fața mea. Atunci veni un
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
voi mângâia, căci jugul Meu e dulce și sarcina mea ușoară...” Omul se deșteptă și după câteva clipe de gândire își zise: Da, tu singură grăiești adevărul, pe tine te voi urma. Și într-adevăr CREDINȚA i-a adus omului mângâierea în întreaga lui viață și l-a însoțit și dincolo de mormânt. 49. Nu-l chema pe dracu, căci vine Un sătean călătorea într-o zi spre târg; trecând printr-un sat iată că i se rupse o roată de la căruță
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de sărăcie.” Câtă bunătate sufletească cu adevărat creștină! Această întâmplare ne arată că bunătatea este adevărata frumusețe a sufletului. 131. Biserica ocrotitoare În urmă cu aproape o sută de ani, trăia un bun și cucernic creștin, care avea, ca singură mângâiere, un fiu de vreo paisprezece ani. Venind o foamete mare pe acele meleaguri, creștinul nostru se gândi că singura lui scăpare ar fi, pentru el și feciorul său, să-și vândă fiul ca rob unui boier foarte avut, care-și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]