4,910 matches
-
Aruncarea lacrimilor pe pământul de sub patul mitic al fecioarei este de natură să contamineze o dată în plus universul cu fecunditate. Gestul stropirii amintește de ritualul botezului, similar la nivel simbolic cu potopul. Consubstanțială cu luna, apele și vegetația, fata de măritat devine ea însăși sursa vitală prin care se actualizează Creația. O explicație erotizantă a plânsului cosmogonic se află într-o colindă din Sorocii, Basarabia: „Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu că varsă/ Și le varsă’n păhărele/ Și le
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele/ Că le cere doamna noastră,/ Prin dunghii să strecurăm,/ Prin coarne să măsurăm,/ Mari boieri să ospătăm”. Urmărirea ciutei fără splină în colindele de fecior și conăcăriile intonate la nuntă decodează transformarea vânatului în fată de măritat prin legătura totemică dintre cele două ipostaze. Orațiile de nuntă dezvăluie limpede filiația: „Șî să găsi alți vânători/ Mai recunoscători,/ Și zise că-i urmă de căprioară,/ Să-i fie chiar împăratului/ De soțioară!” (Coșula - Botoșani). Specia lirică intimă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acumularea de puteri magice prin recluziune, dar această decodare se circumscrie puterilor cosmocratoare ale fecioarei. Motivația închiderii fecioarei din basm anticipează parcursul inițiatic: „Și, biata, nu putea și ea să iasă din casă să se plimbe, nu putea să se mărite, nimic, din pricina zmeilor, că de cum mai răsărise și ea nițel de se făcuse de măritat, se pomenise cu spurcăciunile la poarta împăratului”, „Și-atâta trei zmei care bântuia la ele să le fure întotdeauna. El le-a țânut înainte șaptesprezăce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Motivația închiderii fecioarei din basm anticipează parcursul inițiatic: „Și, biata, nu putea și ea să iasă din casă să se plimbe, nu putea să se mărite, nimic, din pricina zmeilor, că de cum mai răsărise și ea nițel de se făcuse de măritat, se pomenise cu spurcăciunile la poarta împăratului”, „Și-atâta trei zmei care bântuia la ele să le fure întotdeauna. El le-a țânut înainte șaptesprezăce ani într-un geamlâc de sticlă” (Boișoara - Vâlcea). Vârsta fetei este tipic inițiatică, planul sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vegetației revigorate de „fata de împărat”. Sintagma amintește de ipostaza mirelui din orațiile de nuntă, și el fiu de împărat, fiindcă reprezintă perechea cu puteri mitice complementare fecioarei. La nivel pragmatic, dacă facem legătura cu grădina emblematică a fetei de măritat, florile minunate crescute parcă din chiar trupul ei spun pețitorilor că pot veni, fiindcă tânăra știe să cultive inflorescențe deosebite. Vegetația și viața însăși au nevoie de fecioară să readucă din imemorial puterea de a rodi, fiindcă doar femeia cunoaște
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
solară) cu puterea cosmocratoare a țesutului. Construcția miniaturală, prezentă în balada Soarele și luna I (1), este întotdeauna separată de casa familială: „o încăpere construită pe jumătate în pământ, în apropierea pădurii”. Pământul, în special adâncitura care adăpostește fata de măritat, trimite la implicații ale renașterii din pântecul lui Terra Mater. Revenim astfel la tema înghițirii de către un animal, al cărui interior este al gestației din timpul genezei, căci „șederea neofitului în stomacul animalului ritual este înlocuită cu șederea eroului sau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
capturat” animalul, călărirea lui („compromis prin subordonare” în supunerea bestiei, dar și un indiciu sapiențial, fiindcă pe bivoli călăresc înțelepții) și cântecul cu valențe de descântec. Dincolo de puterea magică a cuvântului, cântecul încearcă să protejeze țesătura pe care fata de măritat o face în leagăn: „Lin, mai lin cu ’notătura,/ Că mi-ș sminti cusătura” (Limanscoe - Odesa). Descântecul fetei a fost decodat ca „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”: „.Mai lin, mai lin, bour negru/ Că-mi strici cusăturile./ Am frați
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
harnică/ Și la păr îi calapăru/ Și la brațe iarbă creață/ Și la țâță-i tămăiță/ Și la brâu e foionfiu” (Leșnic - Hunedoara). Marea este aici o mască pentru ipostaza masculină, prin simbo¬listica aratului și prin alegerea fetelor de măritat. Prezența lor este provocată de florile de culoare violetă, „mohorâtă”, adică aparținând cromaticii crepusculare, specific inițiatică, prin sugestia trecerii de la o etapă existențială la alta. Prima cultură după potop, îngrijită de însăși marea primordială, nu este deci de plante alimentare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
duce un brad în frunte. Astfel ne întoarcem la imaginea matcă pentru motivul leagănului, Arborele Cosmic: „La mijloc de lac,/ Crește-un măr rotat/ La crenguța lui,/ Leagăn de mătase” (Enisala - Tulcea). Așezată în leagănul dintre coarnele cerbului, fata de măritat evocă imagi¬nea zeiței Bendis sau a unei alte divinități protectoare a vânătorii și a căsătoriei. Funcția maritală a cerbului am regăsit-o și în colindele de fecior, unde îi promite eroului o mireasă. În colinde, animalul este însă, asemeni
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
recuperează fata de-mpărat prin istețime și învinge zmeii. Arian este adevăratul mire, dobândit printr-o coborâre forțată a prințesei în Infern. În basm, groapa primește limite metrice: „. împăratu de aicea - creștin, de, nu era cătcăune - are o fată de măritat și fata asta are o ghicitoare. Cine sare groapa dă cinci metri dă lată și ia inelu dă pă fundu gropii, îi dă fata după el. Cine nu sare groapa, îi ia gâtu” (Fărcașele - Olt). Săritul peste groapă constituie, la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iar traseul parcurs de fecioare demonstrează cel mai clar această implicație globală. De la diluviul peste care trece țesând, la culegerea plantelor cu puteri magice în momentul de maximă fecunditate al lumii și până la zămislirea pruncilor cu aparență divină, fetele de măritat se mișcă după ritmuri cosmice, a căror taină este imanentă chiar trupului feminin. Toate aceste apropieri geografice vorbesc despre unitatea spirituală umană, marcată de aceleași principii eterne ce stau la baza vieții și a universului. Singularizarea imaginarului românesc pe canavaua
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un om numai glume și veselie. El zicea: "când vine o supărare peste tine să nu te superi tare și când vine o bucurie iar să nu te bucuri tare". Gheorghi Gherasim Roșca a avut o fată Savastița și a măritat-o după N. Orac [4] din Baea, care are un ficior pe Vasile Orac [5] dirijor al corului bisericesc din Fălticeni, iar acest Vasile are un ficior Radu mare pictor și profesor la liceul Negruți din Iași. Multe am mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu marele scriitor Nicu Gane [15]. Ilinca a fost fată de mare boier de la Ciumulești Gane, dar pe cât era de bună și omenoasă, pe atâta era de rău Toader Gheorghițanu. A avut mai multe fete și un ficior. Amelia a măritat-o după Niță I. Maxim, om de treabă dar foarte năcăjit. Tinca a fost măritată după un domn Jecu la Bacău. Teofila după un cizmar de la Mănăstirea Văratic. Maria măritată după Vasile a lui Ștefan Potlog, care pe urmă și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Gane, dar pe cât era de bună și omenoasă, pe atâta era de rău Toader Gheorghițanu. A avut mai multe fete și un ficior. Amelia a măritat-o după Niță I. Maxim, om de treabă dar foarte năcăjit. Tinca a fost măritată după un domn Jecu la Bacău. Teofila după un cizmar de la Mănăstirea Văratic. Maria măritată după Vasile a lui Ștefan Potlog, care pe urmă și-a zis Ștefănescu. Și Felicia care era de mare frumuseță a fost starița Mănăstirei Văratic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
A avut mai multe fete și un ficior. Amelia a măritat-o după Niță I. Maxim, om de treabă dar foarte năcăjit. Tinca a fost măritată după un domn Jecu la Bacău. Teofila după un cizmar de la Mănăstirea Văratic. Maria măritată după Vasile a lui Ștefan Potlog, care pe urmă și-a zis Ștefănescu. Și Felicia care era de mare frumuseță a fost starița Mănăstirei Văratic. Și un ficior Aurel care a fost preot la Dorna. Ghiorghi Ghiorghițanu a fost administrator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din județul Suceava, dar a fost împușcat de un țăran rău și hărțăgos, Vasile Alecu Tacu, care era frate cu cumnatul meu Costica A. Tacu, învățător în satul Boboiești, comuna Pipirig, județul Neamț. Popa Costachi a avut 3 fete: una măritată după Vasile Nică Sofia o chema Raveica. Una după Ghiorghi Nichiforeanu în Baia și alta după Marian din Rădășeni care a avut ficior la Ocolul silvic Râșca. La înmormântarea cucoanei Ilinca a lui Toader Ghiorghițanu am luat parte și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și aista-i adevărul și n-a fost crâșmar la Crâșmă la 2 peri sau meri cum spune marele scriitor Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul. Iorgu Vasiliu a avut o fată pe care o chema Olga și care s-a măritat după un evreu, care s-a botezat și s-a numit Ion Constantinescu de la Baea. Și care a fost de vrednicie rară, știam că are un ficior Doctor la Bârlad. Iorgu Vasiliu a avut și patru feciori. Cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-o. El a avut 2 soții. De la prima pe care eu am cunoscut-o, a avut 3 fete: Laurența bolnavă, și Elionora și Eugenia sănătoase și frumoase și deștepte. Au învățat școala normală și au fost învățătoare. Elionora s-a măritat cu Ion Gavrilovici tot învățător, în Fălticeni, și Eugenia s-a măritat cu Leon Mrejeriu [31] tot învățător, foarte deștept chiar și fudul și a fost și vicepreședinte al Camerei Deputaților și a fost cununat de Ioan Mitru, fostul director
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cunoscut-o, a avut 3 fete: Laurența bolnavă, și Elionora și Eugenia sănătoase și frumoase și deștepte. Au învățat școala normală și au fost învățătoare. Elionora s-a măritat cu Ion Gavrilovici tot învățător, în Fălticeni, și Eugenia s-a măritat cu Leon Mrejeriu [31] tot învățător, foarte deștept chiar și fudul și a fost și vicepreședinte al Camerei Deputaților și a fost cununat de Ioan Mitru, fostul director al Școalei Normale "Vasile Lupu "din Iași. Pe soția a doua o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bețiv. Și două fiice Laurența și Aglaia cu care am învățat eu în clasa I în anul școlar 1895-1896. Eu aveam 11 ani și ele 5-6 ani. Erau foarte frumoase și foarte deștepte și au fost învățătoare. Laurența s-a măritat cu învățătorul Mihai Rotariu, băiat foarte bun și tare cuminte, iar Aglaia cu învățătorul Gh.Popescu din Boroaia, era bețiv și a trăit foarte greu Aglaia cu el. Acum toți îs în pământ și ei și ele. În clasa I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui Celibe Moisă: "Cine-i fudul ? Slujbașul mic și prostu mare ! ". În 1903 în luna august, a fost o nuntă foarte frumoasă la casa de pe moșia Antoceni. Și am fost poftit și eu. Grigore Lateș ficiorul popei din comuna Râșca, mărita pe fiica sa Maria, cu seminaristul Gh.Bîrliba din Vînători, Tg.Neamț și el era ficior de preot mirele. Și au cununat 2 nași cu față mare: Costinescu [32] de la Piatra Neamț, fost Ministru de finanțe numai cu 4 clase primare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o să-mi arunci o rublă în naframa care o am la brâu. Și așa am făcut. M-a dat în scrânciob cu Lențuca fiica Notarului Vasile T. Grumăzescu o fată foarte frumoasă, deșteaptă și tare dragalașă. Și care s-a măritat cu Vasile Iordăchescu care a fost perceptor, un om foarte frumos și foarte de treabă. Și pe Lențuca lui V. Iordăchescu am tot văzut-o prin Fălticeni, tot înaltă și tot frumoasă până la 1 iunie 1965 când a închis frumoșii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am dus cu o zi înainte la Fălticeni. Și am trecut pe la Dl Petru Cucescu învățătorul din comuna Baea. Și Dna lui Marița, o dnă foarte frumoasă mă oprea ca să nu mă duc, ci să stau la nunta lor, că măritau pe Aglaia o domnișoară de mare frumuseță și cuminte și deșteaptă și înțeleaptă cu învățătorul Gheorghe Popescu din comuna Boroaia, care în loc să facă un an de armată, a făcut doi, că unul a stat închis deoarece tot fugea de la cazarmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
că alt feli nu era de chip, cu tata nu era de jucat, când zicea el o vorbă era zisă. Am plâns să înnebunesc, dar nu s-a ales nimica de logodna noastră din octombrie 1907. Maria Ionescu s-a măritat mai pe urmă cu un văr drept al ei, contabil și el și ea. Am mai văzut-o prin Baea, a stat la Costachi a Rariței, Cost Diaconița. Eu eram însurat din 1910 și n-am mai putut vorbi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ne puteam răbda. Dar atâta a fost totul că eu în toamna 1910 m-am dus la Boboești Comuna Pipirig județul Neamț și am dat cu ochii de Eugenia pe care am luat-o de soție. Iar Saveta s-a măritat cu Gheorghe a lui Toader a Roșcăi. Un flăcău foarte bun dar negru și nu frumos nici de feli. Și a avut 3 copile și 2 băieți foarte frumoși și deștepți. Și la 15 oct.1968 în vârstă numai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]