6,722 matches
-
acea excursie, ne-am trezit cu o mesageră din oraș. Purta un veșmânt de in și niște sandale foarte frumoase și voia să vorbească doar cu Rahela: - Una dintre femeile de la curtea regelui e aproape de naștere, i-a spus ea mătușii mele. Regina lui Hamor le cheamă pe moașele din casa lui Iacob s-o ajute . Lea n-a fost prea încântată când am început să-mi pregătesc trusa pentru călătorie. S-a dus la Rahela și i-a zis: - De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
-mi pregătesc trusa pentru călătorie. S-a dus la Rahela și i-a zis: - De ce n-o iei pe Inna cu tine la regină? De ce vrei s-o iei pe Dina de lângă mine tocmai acum când trebuie să culegem măsline? Mătușa mea a ridicat din umeri: - Știi că Inna nu mai poate să meargă așa departe cum e orașul. Dacă vrei să iau o scalvă cu mine, așa o să fac. Dar regina așteaptă două moașe și nu va mai voi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Regina, pe care o chema Re-nefer, era îmbrăcată cu o rochie strâmtă și dreaptă de in subțire, aproape transparent și pe deasupra purta o tunică din mărgele turcoaz - cea mai elegantă îmbrăcăminte pe care o văzusem vreodată. Dar chiar și așa, mătușa mea nu era umbrită de acea doamnă. Fără să mai fie tânără, asprită de soare și de muncă, ghemuită pe jos, cu mâinile între picioarele unei femei care stătea să nască - chiar și așa mătușa mea strălucea în toată splendoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vreodată. Dar chiar și așa, mătușa mea nu era umbrită de acea doamnă. Fără să mai fie tânără, asprită de soare și de muncă, ghemuită pe jos, cu mâinile între picioarele unei femei care stătea să nască - chiar și așa mătușa mea strălucea în toată splendoarea ei aurie. Părul îi rămăsese la fel de lucios, iar ochii negri îi sclipeau. Cele două femei s-au măsurat una pe alta cu un fel de recunoaștere și au dat din cap în semn de salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dealurile înapoi spre casa tatălui meu. Nimeni nu știa! Mie mi se părea că se vede pe fața mea. Am crezut că Rahela o să ghicească secretul meu și o să încerce să scoată de la mine povestea pe drumul de întoarcere. Dar mătușa mea a vorbit numai despre Re-nefer, care o lăudase pentru priceperea ei și-i dăruise un colier din pietre de onix. Când am ajuns acasă, mama m-a îmbrățișat fără să simtă nimic din noua căldură care mi se cuibărise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ne iubim în feluri din ce în ce mai subtile, cu tandrețuri și dezmierdări. Tălpile nu mi-au atins pământul. Fața mă durea de la atâta zâmbit. Și apoi am primit și un dar de nuntă cu totul special: a venit să mă viziteze Bilha. Mătușa mea a apărut la poarta palatului și a întrebat de Dina, soția lui Shalem. A fost dusă mai întâi la Re-nefer, care a copleșit-o cu întrebări despre nehotărârea lui Iacob de a-i primi oferta soțului ei. Regina a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
asemenea despre Lea și Rahela și i-a spus Bilhei să nu cumva să plece fără daruri pentru familia nurorii ei. Și apoi Re-nefer însăși a adus-o la mine. Îmbrățișarea mea a ridicat-o pe sus pe micuța mea mătușă și i-am acoperit obrajii cu mii de sărutări. - Strălucești, a zis ea, când și-a revenit și mi-a luat mâinile în ale ei. Ești fericită. A zâmbit. - E minunat că ai găsit atâta fericire. O să-i spun Leei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fiice. Inna le-a învățat pe femeile din vale să spună numele Rahelei și să înfășoare o sfoară roșie în jurul stâlpului ei, promițându-le că, în schimb, pântecul lor va da numai rod viu. S-a asigurat astfel că numele mătușii mele va trăi mereu în gura femeilor. Dacă Ruben m-ar fi găsit, aș fi văzut blestemul meu strângându-se în jurul gâtului său, când a dat în sfârșit drumul unei pasiuni de o viață și unor declarații niciodată spuse între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fi adorat mâncarea asta, așa m-am gândit prima dată când am gustat din inima lui de apă. A fost prima dată când m-am gândit la Lea în mai bine de o lună. Mama nu știa că eram însărcinată. Mătușile mele nu știau nici dacă mai trăiesc. M-am înfiorat de singurătate. Herya m-a văzut tremurând și, luându-mă de mână, m-a dus prin vestibul înspre ușa de la intrare. Ne-am oprit la nișa din perete și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mulți bărbați așteptau la rând la un anumit bărbier, despre care se zicea că știe cele mai bune bârfe. Mi-am luat repede ochii de la un grup de lânari din Canaan, pentru că lâna lor ar fi putut fi toarsă de mătușile mele. Am râs cu Meryt de giumbușlucurile unei maimuțe care ținea în lesă o pereche de câini mari și înfometați și îi punea să cerșească mâncare. După ce ne-am uitat destul, prietena mea a zis că era timpul să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și mai complicat decât pur și simplu un bărbat frumos născut dintr-o femeie frumoasă. Familia lui Meryt credea probabil că moțăi cum stăteam acolo lângă perete, dar eu era pierdută în amintiri cu Rahela și Iosif, Lea și Iacob, mătușile mele și Inna și zilele de dinainte de Salem. Am oftat din nou și era oftatul unei orfane, iar asta a umplut camera de o melancolie de moment care a anunțat sfârșitul unei petreceri de bun-venit. Se lăsa deja noaptea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
s-a trezit cu mai multe fleacuri drăguțe și bucăți de in decât ar fi știut ce să facă cu ele. Menna era mândru să aibă femei așa de respectate în casa lui și mă trata ca pe propria lui mătușă. Săptămâinile și lunile treceau repede, iar viața în vale și-a reluat cursul ei obișnuit. Diminețile erau cele mai ocupate, înainte să se lase căldura cea mare, bărbații plecau devreme, iar copiii se jucau pe străzi, în timp ce femeile măturau casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
acolo s-a prefăcut într-un safir albastru, izvor de putere și speranță nemuritoare. Benia n-a cerut în schimb povestea mea. Ochii i s-au umplut de întrebări când am pomenit despre cum făcea mama bere sau despre priceperea mătușii mele ca moașă, dar și-a înfrânat dorința de a ști mai mult. Cred că se temea că o să mă evaporez doar dacă mă întreabă ce înseamnă numele meu sau cum se zice la „apă” în limba mea. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mea și am suferit la fiecare flux al noii luni. Totuși, nu eram complet lipsiți de copii, pentru că Meryt stătea deseori în ușa noastră, cărându-i după ea pe nepoții ei, care ne tratau ca pe un unchi și o mătușă - mai ales micuța Kiya, căreia îi plăcea atât de mult să doarmă în casa noastră că mama ei o trimitea câteodată să stea cu noi, să mă ajute în grădină și să-mi lumineze zilele. Eu și Benia schimbam povești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
noapte, am visat-o pe Meryt și m-am trezit râzând de ceva ce spusese. În noaptea următoare, am visat-o pe Bilha și m-am trezit cu obrajii scăldați în lacrimi care miroseau ca mirodeniile pe care le punea mătușa mea în mâncare. Într-o altă noapte, Zilpa m-a întâmpinat și am zburat împreună prin cerul nopții, două șoimărițe. Când soarele a apus din nou, am știut că o să mă întâlnesc cu Rahela. Era la fel de frumoasă cum mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
tandrețe: - Ahatti, asta e ultima șansă să-i vezi pe urmașii mamelor tale, pe nepoții și strănepoții lor. Pentru că ei nu sunt doar copiii lui Iacob, ci și ai Leei, ai Rahelei, ai Zilpei și ai Bilhei. Tu ești singura mătușă din sângele mamelor lor și mamele noastre ar fi vrut ca tu să le vezi nepoatele. La urma urmelor, tu ai fost singura lor fiică, singura pe care au iubit-o. Fratele meu putea vorbi la nesfârșit și a vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Issachar, fiul Leei. Hesia e mama a trei fii și a Tolei, care s-a făcut moașă. Dacă Dafna a moștenit frumusețea Rahelei, Tola are mâinile ei de aur. - Cine e Rahela? am întrebat, sperând să aflu mai multe despre mătușa mea. - E mama stăpânului tău, a zis, surprinsă că nu știam. Deși probabil că n-ai de unde să-i știi numele. Rahela a fost a doua soție, dragostea lui Iacob, o frumusețe. A murit când l-a născut pe Beniamin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ea cu sfială, încercând să-mi trezească și mai mult interesul. - Astea sunt de obicei cele mai bune povești, am răspuns eu. - Bine atunci, a zis Gera, punându-și de-o parte fusul și uitându-se drept în ochii mei. Mătușa Ahava povestește că Lea a avut și o fiică care a trăit. Trebuie să fi fost o mare frumusețe, pentru că a fost luată de soție de un nobil din Salem, un prinț, de fapt. Fiul regelui Hamor! Regele i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mișcare de enervare nimerind a nu știu cîta oară peste robot. Privi cu coada ochiului spre taică-său care, ajutat de Jeanne, scotea ultimele fețe de masă brodate de mînă pe care bunica lui le păstra pentru ocazii speciale. Căsătoria mătușii lui, Marie, trebuia să fie una din ele. Lăsă un nou mesaj, rugînd-o să-l sune, și Închise telefonul. Nicolas nu mai izbutea să gîndească deloc coerent de cînd Marie Îl Încolțise, cu un ceas mai devreme. Fusese uluit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
trecuse, pe faleză, dar că nu văzuseră nimic, nu auziseră nimic. O rugase pe Marie să-i Înapoieze brățara, să nu facă scene, dar În fața refuzului ei, Îi sărise muștarul. Violența cu care reacționase o surprinsese În mod vizibil pe mătușa lui, care Începuse atunci să-l bombardeze cu Întrebări. Noroc că Aude plecase să-și petreacă ziua pe continent, asta Îi lăsa ceva timp lui Nicolas ca să găsească cea mai bună soluție pentru ei doi. Dar de ce nu răspundea? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se estompeze pentru a putea intra În vilă. Chantal Înălță capul și tresări Întîlnindu-i privirea albastră cu punctișoare aurii. Își Întoarse prima ochii. - Marie nu-i va spune nimic lui Aude despre noaptea trecută, articulă ea, laconic. - O cunosc pe mătușă-mea, nu se va opri aici, poți fi sigură de asta. Dacă află ce s-a petrecut cu adevărat... Chantal Îi aruncă o privire neliniștită. Vocea Îi răsună Înăbușit. - Nu trebuie să afle niciodată. Niciodată. Privirea lui Nicolas deveni șovăielnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Nicolas se ghemui pe pat, mișcarea umerilor trădîndu-i plînsul plin de disperare. Două ceasuri mai tîrziu, Marie se Întoarse și zgîrie ușor la ușă. - Nicolas? Nico, răspunde-mi, te rog... Ușa era Închisă cu cheia, băiatul nu răspunse la chemările mătușii lui. Loïc urcase și Îi ordonase din nou să-l lase În pace pe fiul lui. - Nu vreau să te mai amesteci În treburile noastre! După cum duhnea, Marie Înțelese că băuse și, cunoscînd efectul alcoolului asupra firii irascibile a fratelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Jeanne cu o expresie amară. Muriseră niște oameni din cauza copiilor noștri, tatăl tău tocmai plecase la pescuit pentru cîteva luni, eu eram Însărcinată cu tine - o sarcină dificilă... Am luat primul bac Împreună cu frații tăi, i-am lăsat În grija mătușii Soizic, m-am dus la spital și am rămas acolo pînă ce te-ai născut tu, În septembrie. Ceainicul Începu să șuiere fără ca nici una, nici cealaltă să se gîndească să-l stingă. - N-ai cîștigat niciodată la Loto, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
-ți mama și respect-o, Marie. De cum i-au spus frații tăi ce-au făcut, Jeanne și-a strîns imediat bagajele. Și-a luat copiii de o aripă și a plecat pe continent cu primul vapor. S-a izolat la mătușa ta, la Brest... Trebuie spus că taică-tu era În campanie de pescuit, iar ea era Însărcinată cu tine, era o sarcină dificilă... Privirea ei rece n-o slăbea pe Marie. TÎnăra femeie rămăsese nemișcată În timp ce Yvonne povestea, de parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Michel Îi telefona regulat bunicii, dar că probabil nu va veni s-o vadă Înainte de Crăciun. În noiembrie, Într-o seară, ieșind de la un seminar de analiză, Michel găsi un mesaj la avizierul căminului. Mesajul era formulat astfel: „Telefonează la mătușa Marie-Thérèse. URGENT.” De vreo doi ani, nu le văzuse prea des nici pe mătușa Marie-Thérèse, nici pe verișoara Brigitte. Telefonă de Îndată. Bunica suferise un nou infarct, era internată la spitalul din Meaux. Era grav, poate chiar foarte grav. Aorta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]