4,186 matches
-
macroeconomice de ajustare (îndeosebi politica monetară - aflată la dispoziția băncii centrale - și cea fiscală - aflată la dispoziția guvernului) trebuie să fie corelate cauzal, structural și funcțional în ceea ce se numește mix-ul de politici fiscal-monetare, așa încât agregarea efectelor la nivel macroeconomic să conducă la atingerea convergentă a țintelor stabilite Dacă, așa cum am menționat, semantica nu mai joacă nici un rol în aplicarea unei politici guvernamentale de ajustare, odată ce algoritmul a fost proiectat, indiferent dacă este vorba despre un algoritm de tip discreționar
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
parte, mai relevantă din punct de vedere teoretic și conceptual. a. Particularitățile politicii fiscale Prin politica fiscală, ca politică guvernamentală de ajustare, vom înțelege ansamblul de norme, instituții și proceduri care sunt menite să gestioneze, din perspectiva autorității publice, echilibrul macroeconomic în economia reală, prin controlul traiectoriilor ratelor de impozitare și ale cheltuielilor guvernamentale. Principalele caracteristici ale acestei politici publice de ajustare sunt: o este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, al ministerului finanțelor); o este aplicabilă pe piața bunurilor și serviciilor (adică
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
cheltuielilor guvernamentale. Principalele caracteristici ale acestei politici publice de ajustare sunt: o este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, al ministerului finanțelor); o este aplicabilă pe piața bunurilor și serviciilor (adică asupra economiei reale); o se referă cu precădere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne; o este relativ rigidă: modificarea ei este dificilă și lentă (procesul bugetar este un proces relativ complicat și birocratic); o este relativ eficace: aplicarea ei este asigurată prin forța legii; o efectul aplicării politicii fiscale este imediat (din punct
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
împotriva formării de cercuri vicioase (pe baza reacțiilor de tip feed-back pozitiv), atât în sensul creșterii proceselor economice cât și în sensul scăderii lor; 3. Gradul de dominanță fiscală notația predicatului: DFfbME ; -definiția predicatului: prevalența, în materia politicilor de ajustare macroeconomică, a regulilor și țintelor fiscale, în raport cu obiectivele și țintele monetare; -funcția predicatului: corelarea dinamicii ofertei de monedă (adică a surselor monetare) cu dinamica deficitelor sectorului public; C.2. Sistemul monetar-bancar 1. Transparența sistemului monetar-bancar -notația predicatului: ; 2. Stabilitatea financiară a
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
monetară, mai exact, echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața monetară. Deplasările curbei LM, generate de apariția de gap-uri între cererea și oferta de monedă, generează variații ale output-ului (PIB) și ale ratei dobânzii, cu impact asupra echilibrului macroeconomic intern; -mod de cuantificare: calculul coeficientului respectiv de sterilizare. C.3. Balanța de plăți externe (deschiderea mediului economic) 1. gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin datorie publică externă -notația predicatului: DPEbpeME ; definiția predicatului: ponderea pe care o
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
detaliate a indicatorilor semnal privind caracterul politicii fiscal-bugetare mai ales în țările în dezvoltare unde politicile au fost în mod preponderent prociclice. Îmbunătățirea modelului de guvernanță economică la nivelul Uniunii Economice și Monetare Europene presupune adaptarea obiectivelor și instrumentelor politicilor macroeconomice ale României. Prevederile Compactului Fiscal și ale Semestrului European obligă autoritățile române la modificarea paradigmei de analiză a eficienței mixului de politici macroeconomice, creșterea eficienței sistemului de programare bugetară și o mai mare disciplină la nivelul finanțelor publice centrale și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
modelului de guvernanță economică la nivelul Uniunii Economice și Monetare Europene presupune adaptarea obiectivelor și instrumentelor politicilor macroeconomice ale României. Prevederile Compactului Fiscal și ale Semestrului European obligă autoritățile române la modificarea paradigmei de analiză a eficienței mixului de politici macroeconomice, creșterea eficienței sistemului de programare bugetară și o mai mare disciplină la nivelul finanțelor publice centrale și locale. Lucrarea pornește de la ipoteza nevoii de modificare a metodologiei de analiză a politicii fiscal-bugetare din România, prin folosirea indicatorului sold bugetar structural
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
inconsecventă sau nu, prociclică sau nu, dar și măsura în care ea este ancorată pe termen mediu sau nu. În capitolul doi propun un indicator îmbunătățit al indicatorului sold bugetar structural, cu o relevanță informațională superioară pentru decidenții de politici macroeconomice, mai ales în perioadă de absorbție - indicatorul sold bugetar structural corectat cu absorbția - CAAB. După ce trec în revistă aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția), estimez valorile acestei variabile pentru România. În finalul România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
valorile acestei variabile pentru România. În finalul România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare capitolului, utilizând analiza comparativă a evoluției soldului bugetar structural și a soldului bugetar structural corectat cu absorbția, detaliez implementarea noului indicator propus asupra deciziilor de politici macroeconomice. La sfârșitul capitolului, propun analiza de oportunitate a indicatorului core deficit (la modul principial, deocamdată, urmând a fi fundamentată o metodologie specifică) care să ia în calcul problema arieratelor, anumite impozite introduse temporar ș.a. Capitolul trei furnizează analiza modului în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
responsabilității fiscale plus ajustarea țintei privind soldul bugetar la inflație și stabilirea de clauze exoneratorii. Nu lipsit de importanță, cercetarea efectuată se încheie cu formularea de recomandări privind creșterea eficienței politicii fiscal-bugetare și implementarea unui sistem de menținere a indicatorilor macroeconomici pe o traiectorie sustenabilă, în conformitate cu angajamentele României în fața organismelor internaționale. Capitolul 1 Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Criza economică și financiară a influențat puternic România, obligând-o la efectuarea unei ajustări fiscale largi (de 1,8% din
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficitul bugetar structural, medie anuală) - una dintre cele mai ambițioase din UE în ultimii 30 de ani. Manifestarea efectelor de contagiune, cauzalitate cumulativă și celui de turmă în economia românească s-a suprapus unei crize interne, determinate de accentuarea derapajelor macroeconomice, mai ales cele determinate de deficitele gemene ridicate. Criza economică recentă a demonstrat încă o dată nevoia ca România să aibă politici bune în timpuri bune (good policies in good times). Este singura posibilitate de a avea stabilitate macroeconomică. Crearea de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
accentuarea derapajelor macroeconomice, mai ales cele determinate de deficitele gemene ridicate. Criza economică recentă a demonstrat încă o dată nevoia ca România să aibă politici bune în timpuri bune (good policies in good times). Este singura posibilitate de a avea stabilitate macroeconomică. Crearea de spațiu fiscal trebuie să se facă în perioadele de expansiune iar folosirea lui ne va ajuta în recesiune. 1.1. Relevanța utilizării soldului bugetar structural ca instrument de analiză a politicilor fiscal-bugetare Metodologia de analiză a eficienței politicii
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
folosirea indicatorului sold bugetar structural. Abordare teoretică Apariția deficitelor bugetare sau a excedentelor bugetare mai mari sau mai mici poate avea drept cauză atât acțiuni discreționare ale politicii fiscal bugetare, cât și efecte „automate”, provocate de anumite modificări ale mediului macroeconomic (de exemplu, taxele pot fi reduse sau cheltuielile pot fi mărite - exemple de acțiuni ale politicii discreționare). „Atunci când activitatea economică este încetinită, veniturile sunt afectate negativ iar cheltuielile cresc în mod automat (de obicei unele componente ale cheltuielilor, cum ar
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
et al., 2001). Metoda aduce valoarea adăugată legată de surprinderea impactului dinamicii structurii cererii agregate și al nivelului distribuției veniturilor asupra soldului bugetar. În plus, metodologia ia în considerare rezultanta efectelor determinate de dinamica componentelor cererii agregate (în fapt, bazele macroeconomice individuale) care prezintă fluctuații de magnitudini diferite, în special pe termen scurt, ca urmare a poziției în care ne aflăm pe ciclul economic sau al altor influențe. Este evident că această metodă nu presupune sincronizarea totală a fluctuației PIB cu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu ciclicitatea bazelor de impozitare individuale. Metoda ESCB permite dezvoltările ciclice diferențiate, înglobând astfel efectul schimbărilor în compoziția PIB în termeni de structură a componentelor individuale de taxare. Mi și Mi* sunt valorile actuale și valorile de trend ale bazelor macroeconomice pentru categoria i de taxe, ale consumului privat pentru taxele indirecte (TVA și accize), ale salariului mediu real în sectorul privat pentru impozitul pe venit, în cazul persoanelor fizice, și contribuțiile la asigurările sociale și excedentul brut de exploatare pentru
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
G reprezintă cheltuielile senzitive în raport cu evoluția ciclului economic (indemnizațiile de șomaj); U și U* sunt valorile actuale și de trend ale numărului de șomeri; αiM și βU reprezintă senzitivitatea categoriilor de taxe și a indemnizațiilor de șomaj în ceea ce privește abaterile bazelor macroeconomice de la valorile înregistrate ale acestora. Metoda alternativă descrisă de Bouthevillain et al. (2001) presupune într-o primă etapă stabilirea categoriilor de venituri și, respectiv, cheltuieli care sunt senzitive la evoluția ciclică a economiei, dar și a bazelor economice relevante ale
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și o categorie de cheltuieli sunt considerate a fi relativ puternic dependente de poziția ciclului economic). În etapa a doua se stabilește care este gradul de senzitivitate dintre categoria de venituri și respectiv de cheltuieli și componenta ciclică a bazei macroeconomice relevante pentru aceasta, pe baza unor estimări econometrice (vezi detalii în Raportul Consiliului Fiscal, 2011): unde: Rtj reprezintă categoria j de venit; Vjt - baza macroeconomică relevantă; A - impactul măsurilor discreționare de politică fiscală; β - elasticitatea fiecărei categorii de venituri/cheltuieli
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de senzitivitate dintre categoria de venituri și respectiv de cheltuieli și componenta ciclică a bazei macroeconomice relevante pentru aceasta, pe baza unor estimări econometrice (vezi detalii în Raportul Consiliului Fiscal, 2011): unde: Rtj reprezintă categoria j de venit; Vjt - baza macroeconomică relevantă; A - impactul măsurilor discreționare de politică fiscală; β - elasticitatea fiecărei categorii de venituri/cheltuieli în raport cu baza macroeconomică stabilită; α - termenul liber; - modificarea de trend. Aceste două relații se folosesc și pentru partea de cheltuieli, evidențiind relația dintre cheltuiala cu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
aceasta, pe baza unor estimări econometrice (vezi detalii în Raportul Consiliului Fiscal, 2011): unde: Rtj reprezintă categoria j de venit; Vjt - baza macroeconomică relevantă; A - impactul măsurilor discreționare de politică fiscală; β - elasticitatea fiecărei categorii de venituri/cheltuieli în raport cu baza macroeconomică stabilită; α - termenul liber; - modificarea de trend. Aceste două relații se folosesc și pentru partea de cheltuieli, evidențiind relația dintre cheltuiala cu indemnizațiile de șomaj și baza economică relevantă, adică numărul de șomeri. În etapa următoare se estimează componenta ciclică
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
liber; - modificarea de trend. Aceste două relații se folosesc și pentru partea de cheltuieli, evidențiind relația dintre cheltuiala cu indemnizațiile de șomaj și baza economică relevantă, adică numărul de șomeri. În etapa următoare se estimează componenta ciclică pentru fiecare bază macroeconomică relevantă, prin aplicarea unui filtru HP lungimea critică a ciclului fiind egală cu 8 ani). În ultima etapă, se determină componenta ciclică pentru fiecare categorie de venituri și cheltuieli pe baza relației: unde: Rci este componenta ciclică a categoriei de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
critică a ciclului fiind egală cu 8 ani). În ultima etapă, se determină componenta ciclică pentru fiecare categorie de venituri și cheltuieli pe baza relației: unde: Rci este componenta ciclică a categoriei de venituri i iar Vit reprezintă trendul bazei macroeconomice asociate categoriei i. Analog se procedează în cazul cheltuielilor. „O altă inovație introdusă în metoda ESCB este aceea că aceasta ajustează, pentru efectul ciclului economic, doar acele venituri fiscale pe care sectorul guvernamental le primește de la alte sectoare instituționale. Acest
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sau Fondul Monetar Internațional calculează elasticitățile veniturilor și cheltuielilor bugetare în raport cu produsul intern brut (PIB), spre deosebire de Sistemul European al Băncilor Centrale, care estimează elasticitățile menționate mai sus luând în considerare mai multe variabile macroeconomice. McDonald et al. (2010) trece în revistă principalele două metodologii de estimare a soldului bugetar structural - cea a Fondului Monetar Internațional și cea a Comisiei Europene. Ambele metodologii încep prin estimarea PIB potențial prin utilizarea de metode statistice de filtrare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
unei ajustări. A treia problemă este legată de estimarea CAB în perioadele de absorbție (absorption gap). Detalii privind identificarea acestei probleme, estimarea CAAB (cyclically adjusted and absorption gap) și plusul de relevanță informațională al acestui indicator pentru decidenții de politici macroeconomice vor fi prezentate în capitolul 2 al lucrării de față. 26 1.5. Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Estimarea mărimii deficitului structural se realizează pe parcursul a trei etape, astfel (Hagemann, 1999): 1) estimarea decalajului dintre produsul intern
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
am dezbătut necesitatea utilizării indicatorului sold bugetar structural pentru a analiza sustenabilitatea finanțelor publice. În acest capitol merg mai departe și propun un indicator îmbunătățit (updatat) al indicatorului sold bugetar structural, cu o relevanță informațională superioară pentru decidenții de politici macroeconomice, mai ales în perioada de absorbție. După ce trec în revistă aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția) estimez valorile acestei variabile pentru România. În finalul capitolului, utilizând analiza comparativă a evoluției soldului bugetar structural
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția) estimez valorile acestei variabile pentru România. În finalul capitolului, utilizând analiza comparativă a evoluției soldului bugetar structural și a soldului bugetar structural corectat cu absorbția, detaliez consecințele macroeconomice ale implementării noului indicator propus. În ultima perioadă s-a demonstrat că pentru a evalua corect poziția fiscală a unei țări în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice nu este de ajuns nici măcar indicatorul sold bugetar structural, indicator care se obține prin ajustarea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]