5,675 matches
-
depindeau de o putere străină, iar 54 au venit din alte țări. Supușii străini proveneau din următoarele țări: unul din Rusia, 42 din Austria, 11 din Prusia, nouă din Anglia, cinci din Grecia; statistica indică următoarele ocupații: 26 negustori, 20 meșteri, o calfă și 21 de persoane au declarat alte profesii. Din punct de vedere etnic, în Catagrafia din 1845 distingem negustori de următoarele naționalități: 138 moldoveni, 146 bulgari, 38 sârbi, șapte greci, doi unguri, un rus; dintre meșteri: 389 moldoveni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
negustori, 20 meșteri, o calfă și 21 de persoane au declarat alte profesii. Din punct de vedere etnic, în Catagrafia din 1845 distingem negustori de următoarele naționalități: 138 moldoveni, 146 bulgari, 38 sârbi, șapte greci, doi unguri, un rus; dintre meșteri: 389 moldoveni, 47 bulgari, 10 sârbi, un polonez, doi arnăuți, cinci unguri, patru lipoveni, trei greci, doi ruși. În Catagrafia din 1851 sunt trecuți 71 de supuși străini, din care 14 pământeni sub protecție străină, patru care proveneau din Turcia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
imigranți adăugându-se după 1812 și 1829. Catagrafia din 1820, în târgul Huși, menționa 40 evrei sudiți, Catagrafia din 1831-1832 - 47 evrei birnici sau 266 evrei, împreună cu familiile și slugile lor, iar Catagrafia din 1838 înscria 26 negustori evrei, 20 meșteri evrei și 71 calfe. Pentru Nicolae Iorga evreii au fost „intermediarii de căpetenie între vest și est”. Treptat, evreii au acaparat toate ramurile de comerț din Moldova (inclusiv Basarabia și Bucovina), reușind până la mijlocul secolului al XIX-lea să-i
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
negustorilor și meșteșugarilor erau străini, mai ales evrei. În Catagrafia din 1845, în Huși, figurau 236 evrei (totalul populației: 2.496) ; după apartenență: 197 raiale (supuși creștini din Imperiul Otoman) și 25 sudiți; în total 222; ocupația: 102 negustori, 71 meșteri, o calfă, 18 alte profesiuni, 14 bătrâni nevolnici (inclusiv văduvele). Din cei 362 evrei consemnați în Catagrafia din 1851, 155 erau negustori, 111 meșteri, 25 calfe și alte ocupații. În 1851, numărul meșterilor și negustorilor din orașe și târguri era
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
raiale (supuși creștini din Imperiul Otoman) și 25 sudiți; în total 222; ocupația: 102 negustori, 71 meșteri, o calfă, 18 alte profesiuni, 14 bătrâni nevolnici (inclusiv văduvele). Din cei 362 evrei consemnați în Catagrafia din 1851, 155 erau negustori, 111 meșteri, 25 calfe și alte ocupații. În 1851, numărul meșterilor și negustorilor din orașe și târguri era de 11.157 creștini. La aceștia se adăugau 10.509 evrei. Ei depășeau numărul meșterilor și negustorilor creștini în următoarele orașe: Iași (70%), Botoșani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în total 222; ocupația: 102 negustori, 71 meșteri, o calfă, 18 alte profesiuni, 14 bătrâni nevolnici (inclusiv văduvele). Din cei 362 evrei consemnați în Catagrafia din 1851, 155 erau negustori, 111 meșteri, 25 calfe și alte ocupații. În 1851, numărul meșterilor și negustorilor din orașe și târguri era de 11.157 creștini. La aceștia se adăugau 10.509 evrei. Ei depășeau numărul meșterilor și negustorilor creștini în următoarele orașe: Iași (70%), Botoșani (60,90%), Fălticeni (86,88%) și în toate târgurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
consemnați în Catagrafia din 1851, 155 erau negustori, 111 meșteri, 25 calfe și alte ocupații. În 1851, numărul meșterilor și negustorilor din orașe și târguri era de 11.157 creștini. La aceștia se adăugau 10.509 evrei. Ei depășeau numărul meșterilor și negustorilor creștini în următoarele orașe: Iași (70%), Botoșani (60,90%), Fălticeni (86,88%) și în toate târgurile din județele Dorohoi, Botoșani, Suceava ș.a. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, evreii dominau în special în comerț (73
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu "Amiralul" în Italia, în 1991 și 1992, în Portugalia în 1995, în Spania în 1995 și 1996. Am "descoperit Cuba", la fel ca Don Cristobal Colon, în două călătorii prima în 2003 și a doua în 2008-2009. Ca un meșter în arta veche a mozaicurilor, am căutat peste tot să adun și să pun cap la cap elemente care să-mi permită, în final, închegarea unui portret. Însă, la fel ca Meșterul Manole, ce zideam ziua se năruia noaptea, vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
2003 și a doua în 2008-2009. Ca un meșter în arta veche a mozaicurilor, am căutat peste tot să adun și să pun cap la cap elemente care să-mi permită, în final, închegarea unui portret. Însă, la fel ca Meșterul Manole, ce zideam ziua se năruia noaptea, vremea viselor, a coșmarurilor, a îndoielilor. Și apropo de gândurile și îndoielile mele, știați că pe Google sunt circa 7.000.000 de site-uri legate de Cristofor Columb? Am consultat câteva și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Voiculescu nu numai laurii unui premiu academic, ci și intrarea în 1920 în Societatea Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! <citation author="Vasile Voiculescu">Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregun mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) /citation> sau Premierea în 1920 a lui V. Voiculescu pentru volumul Țara Zimbrului de câte Academia Română după ce, cândva, refuzase la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
iar după ce ne căptușeam bine cu Cotnar alb sau roș ori cu amândouă colorile împreună, dădeau drumul anecdotelor corozive, adecă acelora de care se înroșea pudicul Naum, care totdeauna se exprima corect și nu aluneca pe tărâmuri echivoce. Cei mai meșteri în istorisirea anecdotelor corozive erau Creangă, Ianov și binenutritul Caraiani, cum îl numeam noi în "Junimea". Dar cine poate spune verva, spiritul, voia bună, aș zice entuziasmul, care însuflețeau serbărele "Junimei" și în același timp, șăgile, ironiile fine, înțepăturile cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la sănătoasa. Da' bine, acolo mă îndemni tu, unde e izvor de urși? Habar să n-ai. Ești cu Codreanu, adaose el cu un aer protector. Și cine mai merge? Apoi suntem șase, într-ales, toți buni de picior și meșteri la ochit, de cei care nu dau dos la față. Este o vorbă că omul cum și-o face singur nici dracul nu i-o face. Tocmai așa am pățit-o și eu. Ca să nu mă arăt fricos, deși cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iar eu unul, care eram de două ori inspirat și de conținutul torbei, și de conținutul butelcelor, îmi simțeam limba dezlegată și, se înțelege, că le istoriseam așa ca fiecare lovitură de pușcă să pară un fel de lovitură de meșter. Dealtfel, pot zice, că țineam foarte bine minte, cum și în ce împrejurări am dat fiecare foc, cum și unde a căzut fiecare pasere. Millu asculta și surâdea pe sub mustețe; știea el cât la sută să reducă din vitejiile mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe care le revelează, este ceea ce transformă Haosul în Cosmos și, partajând, face posibilă o existență umană” . Simbolul lui Basarab „revelează ființa lucrurilor sacre și Figurile divine” și figurează cea mai veche ontofanie din lume - coincidentia oppositorum. Dar oare imaginația meșterului sau memoria voievodului „uns al lui Dumnezeu, a renăscut arhetipul „stăpânirii ciclice a devenirii”prefigurate de roată și de spirală, al repetării infinite a ritmurilor temporale înscrise în cerc, „al permanenței ce sălășluiește în constanța schimbării însăși”, raportată la simbolismul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
piatră calcaroasă, șlefuită, de la Albești, marmură și mozaic din Constantinopol. Se pare că însusi domnitorul s-a implicat în proiectul arhitectural, căci deprinsese randuielile în vremea șederii sale la Constantinopol. După unele relatări, domnitorul ar fi chemat de aici pe meșterul armean Manoli din Niaesia . Cu siguranță că au lucrat și meșteri sibieni, pe care Neagoe i-a solicitat în anii următori și la reconstrucția caselor domnești și a edificiilor călugărești din incinta mănăstirii, apoi pentru lucrările de la Târgoviște, fapt dovedit
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
pare că însusi domnitorul s-a implicat în proiectul arhitectural, căci deprinsese randuielile în vremea șederii sale la Constantinopol. După unele relatări, domnitorul ar fi chemat de aici pe meșterul armean Manoli din Niaesia . Cu siguranță că au lucrat și meșteri sibieni, pe care Neagoe i-a solicitat în anii următori și la reconstrucția caselor domnești și a edificiilor călugărești din incinta mănăstirii, apoi pentru lucrările de la Târgoviște, fapt dovedit de conținutul unei scrisori din 1519 către Sfatul meșterilor din Sibiu
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
lucrat și meșteri sibieni, pe care Neagoe i-a solicitat în anii următori și la reconstrucția caselor domnești și a edificiilor călugărești din incinta mănăstirii, apoi pentru lucrările de la Târgoviște, fapt dovedit de conținutul unei scrisori din 1519 către Sfatul meșterilor din Sibiu, prin care dispunea angajarea de magistros lapicidas de care se declara multumit și care să rămână în slujba lui, „chiar de vor avea de îndeplinit vreo îndatorire regească.” Se spune că domnitorul nu a putut finaliza pictura, meșterul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
meșterilor din Sibiu, prin care dispunea angajarea de magistros lapicidas de care se declara multumit și care să rămână în slujba lui, „chiar de vor avea de îndeplinit vreo îndatorire regească.” Se spune că domnitorul nu a putut finaliza pictura, meșterul Dobromir fiind „tocmit” în continuare de Radu de la Afumați, succesorul la tron după o scurtă domnie a prea tânărului Teodosie, fiul lui Neagoe. Era lăcașul demn a primi racla cu moaștele Sfântului Nifon, cel care, chemat de Radu cel Mare
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
erau îndreptate spre asigurarea unei piețe stabile și a unor produse de calitate garantată, ele aveau tendința să restrîngă activitatea membrilor lor și să se opună noilor metode. Ele erau supravegheate îndeaproape și de stat. În fruntea breslelor se aflau meșterii, urmați de calfe și de ucenici. Pe lîngă rolul lor în producerea și distribuirea de bunuri, organizațiile acestea erau și instituții caritabile pentru membrii lor și aveau grijă de bolnavi, văduve și orfani. Reprezentînd un mod de viață conservator și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un cneaz, au rămas cele de dinainte. Îndatoririle autorităților locale constau, ca și în timpul stăpînirii otomane, mai ales în perceperea impozitelor, îndeplinirea funcțiilor polițienești locale și împărțirea dreptății. Belgradul a fost și el afectat de aceste schimbări. Au fost aduși meșteri germani ca să-i înlocuiască pe turci, iar biserca catolică a făcut din oraș centrul încercărilor ei de a-i converti pe localnici. Să ne amintim că monarhia a intrat în 1737 în război datorită alianței ei cu Rusia. Această campanie
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
familiaritate. Mitocănia e semn de virilitate. Politețea e doar pentru eunuci. Garanția faptului că ești specialist - să te porți mizerabil. Adică ei așa s-ar fi purtat în locul tău. Societate întemeiată pe o jecmănire mutuală. Zicea Tudor Octavian despre un meșter, un instalator care îi furase pantofii. Ce să facem bre, furăm unul de la altul, s-o ducem toți bine, era justificarea. Dă-l dracu’ de veterinar, până la urmă. Mai bine să vă spun altceva. Mi-am amintit, apropo de instalator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ce spuneau ei. Oamenii ca un puzzle de completat cu cuvinte. De completat din imaginație. Ce-or fi spunând ei să te întrebi. Sau să-ți închipui. Ca într-un fel de joc. Scriam și-mi aduceam aminte de un meșter, nea Mitică, un meșter care tot venea la mine la țară când au reparat ai mei fațada casei. Cioplea piatră pentru soclu. Atâta făcea. Apărea dimineață la o oră, mereu aceeași, poate pentru că atunci avea mașină sau pentru că rutina își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ca un puzzle de completat cu cuvinte. De completat din imaginație. Ce-or fi spunând ei să te întrebi. Sau să-ți închipui. Ca într-un fel de joc. Scriam și-mi aduceam aminte de un meșter, nea Mitică, un meșter care tot venea la mine la țară când au reparat ai mei fațada casei. Cioplea piatră pentru soclu. Atâta făcea. Apărea dimineață la o oră, mereu aceeași, poate pentru că atunci avea mașină sau pentru că rutina își spunea cuvântul, se așeza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
din Țara Oltului, sub Carpații Perșanilor, la poalele acelei sumbre catedrale, Codrul Turzunului, colcăind de mistreți și de stupi sălbatici, și la poalele căruia, Încovoiate și strânse Între maluri umbroase, curg solemn apele negre ale Oltului, În care vărul Ion, meșter grozav, vânează lostrița vitează, mrene argin tii cu carnea albă ca de Înger și cu icrele otrăvite, somni lucioși și raci de smaragd. Am băgat și eu mâna până-n umăr după ei, printre răgălii de sălcii și arini, scoțându-le
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Félia Litvinne și Lucienne Bréval În repertoriul lor wagnerian, Yvonne de Tréville, incomparabilă soprană de coloratură, Dar clée, Nuovina și Elena Teodorini, gloriile țării, pe care le duceam acasă, elevi și studenți, În triumf, deshămându-le caii de la caretă; apoi, meșterii scenei franceze și italiene: Sarah Bernhardt, cu vocea ei de aur, Mounet-Sully, umplând scena și teatrul cu răcnetele lui disperate În Oedip de Sofocle, Le Bargy și Lucien Guitry, impecabili În drame pariziene de salon gen Marchizul de Priola, Georgette
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]