540,797 matches
-
chiar de pe o poziție de decizie directă. Cred, de altfel, că oamenii tineri din țara asta trebuie să se dezbare de reflexul aghiotantului. Dacă ai cu adevărat încredere în tine, îți spui: eu pot fi ministru de externe, sau prim-ministru, sau președinte. într-o democrație adevărată, nici unui om energic, inovativ, capabil nu trebuie să i se pară absurd un asemenea proiect. Așadar, sper să pot juca un rol atît în îndepărtarea de la putere a stîngii demagogice, cît și într-o
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
treburile noastre europene? De ce se bagă? Cu doza de caricatură de rigoare, cam acestea sunt ideile ce răzbat din declarațiile liderilor politici, de opinie sau ale simplilor componenți ai norodului. Prilejul l-a constituit inițiativa - în fine favorabilă nouă! - a ministrului de externe francez, Vedrine: și anume, ca România și Bulgaria să fie primite membre ale UE în 2004, alături de celelalte zece candidate deja anunțate. Omul politic francez vorbea pe baza unui calcul politic, încercînd să treacă în planul al doilea
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
Și măcar de ar fi spus asta, direct, forțelor democratice din România. Dimpotrivă, lăsau a se înțelege că puterile occidentale sînt interesate în apărarea forțelor democratice românești și le vor sprijini în militantism. Tot ce au întreprins a fost Conferința miniștrilor de Externe ale celor trei mari puteri, din 1946 de la Moscova, care a decis, pentru România, organizarea unor alegeri libere și reprezentarea, în guvernul P. Groza, a exponenților politici ai P.N.Ț. și P.N.L. Dar n-au protestat decis și
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
414 locuri în Camera Deputaților". Și se adaugă imediat: "În anul următor, guvernul a subminat necontenit prerogativele Regelui iar la 30 decembrie 1947 a forțat abdicarea sa. În aceeași zi, a fost proclamată Republica Populară Română, de către premierul Groza și miniștrii săi, cu acordul "în unanimitate" al Camerei. Proclamarea republicii a marcat culminația succesului comunist în procesul de preluare completă a controlului. În lunile ce au urmat, comuniștii s-au concentrat asupra schimbării formei de stat, pentru a-și epura rîndurile
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
neexperimentată încă, se compune suprarealist din Vadim, din Mițura și din ceata lor de guriști.) Și spre a duce, parcă, încă mai departe imaginația bulgărească, pe cele mai înalte culmi ale Balcanilor, Regele Simeon a devenit, prin sufragiu, și prim-ministru, ceea ce, trebuie să recunoaștem, este un paradox mult mai seducător decît acela al revenirii lui Ion Iliescu, pentru a treia oară, în Dealul Cotrocenilor, vizavi de Ștefan Gheorghiu, acolo unde Emil Constantinescu i-a ținut locul cald timp de patru
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
o întîlnire la căpătîiul(!) colegului mai tomnatic Mihai Viteazul, ba printr-o găzduire aniversară, într-un docil partener de happening sau de performance politico-istoric. în acest moment bulgarii au fost pur și simplu umiliți. Or avea ei un rege prim-ministru, dar un președinte comunist care să se joace în public cu un rege detronat de comuniști, să se țină de braț, să se reculeagă la sfintele cripte, să asculte liturghii și concerte împreună, chiar asta n-o aveau. Dar cînd
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
evocatori și figuranți anacronici, ci intelectuali tineri, cu adevărat reprezentativi pentru ce este cu adevărat această tagmă. Ideea tipic nomenklaturistă după care dacă vrei să pui în discuție problema guturaiului trebuie neapărat să convoci un conclav de academici prezidați de ministrul sănătății este înrădăcinată la toate nivelurile și compartimentele din televiziunea noastră." Alexandru George nu își teme puritatea culturală dacă se uită la televizor ("eu nu trec la pasivul existenței mele aceste ore de încîntare"), nici dacă vede filme (e unul
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
deceniul din urmă, în București și în alte orașe. Schimbările, mai mult sau mai puțin îndreptățite, au venit de obicei în discuție în legătură cu motivul care le-a determinat sau cu alegerea numelui. Recent, de pildă, în urma unei declarații a primului ministru, s-a cerut înlăturarea numelor de personalități aamestecate în holocaust, acum o jumătate de veac. Mai rar s-a discutat aspectul cultural al formulării denumirilor. Tăblițele de pe zidurile caselor au cam dispărut de altfel. Numeroase clădiri ori garduri noi, chiar
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
mediu de origine a fanatismului antonescian este armata. Se știe de ani buni că educația din armata română postcomunistă este preponderent naționalistă. Guvernările succesive au trecut cu vederea această situație, mulțumindu-se să repete că militarii nu fac politică. Nici un ministru al armatei, din orice partid a fost, n-a fost preocupat de difuzarea în cazărmi a revistei România Mare. Coaliția de la putere de pînă în 2000 l-a numit șef al Statului Major General pe generalul Chelaru, al cărui discurs
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
l-a trimis, l-am citit de îndată și pot să spun că e mai percutant și bogat în bune informații decît precedentul amintit. Născută în 1898, ca fiică a lui Ion Lahovari, mare moșier și om politic (a fost ministru al Agriculturii și Domeniilor, în 1912-1913 în guvernele Carp și Maiorescu), mama ei fiind o Mavrocordat. Părinții au trimis-o de la vîrsta de doi ani, la Paris, unde a trăit, a studiat și și-a desăvîrșit educația. S-a măritat
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
a-l ataca pe fostul președinte al partidului, căci ar însemna să dea în președinție, dar și fără a-i ataca, în străinătate, pe nostalgicii PSD-ului. Pentru a-și asigura șeful că în absența lui i-a apărat imaginea, ministrul Informațiilor Publice s-a burzuluit la liberali și a produs un comunicat de presă pentru a justifica nenumăratele apariții la televiziune ale premierului. Lipsit de umor și nu foarte sigur de soliditatea scaunului său, ministrul Dîncu a produs un comunicat
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
lui i-a apărat imaginea, ministrul Informațiilor Publice s-a burzuluit la liberali și a produs un comunicat de presă pentru a justifica nenumăratele apariții la televiziune ale premierului. Lipsit de umor și nu foarte sigur de soliditatea scaunului său, ministrul Dîncu a produs un comunicat lipsit de semnătură, ca și cum ministerul condus de el ar fi o instituție kafkiană, condusă de nimeni. Apoi i-a cășunat pe Mona Muscă, deși, evident, nu ea l-a monitorizat pe Adrian Năstase și nu
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
românași-neaoși, care colaborează mai bine cu partenerii de peste Tisa decât cu cei de peste munți. E o realitate greu digerabilă pentru naționalist-comuniștii de la putere, dar prin asta nu e o realitate mai puțin palpabilă. Recenta bombă lansată la Cluj de ditamai ministrul de interne Rus nu e decât o cacialma. E o prostie să-ți închipui că oameni pentru care nu există decât interesul strict personal și al găștii imediate (au dovedit-o în zece ani de spoliere națională) au descoperit resursele
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
zis-o de la obraz, neicușorul!" Singura necunoscută a propoziției e partea cu obrazul. Și astfel, din talk-show în talk-show, observi că nația s-a nivelat binișor - în jos, cam la nivelul șanțurilor din Giulești. Senatorii ajung să vorbească asemeni birjarilor, miniștrii precum femeile de serviciu, universitarii ca Trăznea lui Ion Creangă, cântărețele precum traseistele din Pantelimon, generalii asemeni clienților de la Spitalul 9 și toți ca "Pinalti" sau "Corleone". Incompetență, prostie și mitocănie a existat dintotdeauna în România. însă numai azi ele
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
Cristian Teodorescu Încercînd să-l prindă la cotitură pe premierul Năstase, opoziția îl acuză de trădarea intereselor naționale din cauza noii sale atitudini față de Legea statutului. Pentru a nu pica prost partidul de guvernămînt în ochii alegătorilor români din Transilvania, ministrul de Interne Ioan Rus a atacat, recent, la Cluj, politica UDMR. Nu știu în ce măsură alegătorul obișnuit e impresionat de aceste discuții în care UDMR a devenit cuiul lui Pepelea. Am, de asemenea, serioase îndoieli că discuțiile politice care au avut
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
probleme ale alegătorului. Știind că n-a făcut mai mult pentru rezolvarea lor atunci cînd se afla la putere, opoziția de azi fie că le ignoră, fie că le abordează superficial. Iar Puterea "le descoperă" cu o indignată inocență. Cutare ministru se miră că se scumpește căldura, altul se plînge de lipsa medicamentelor și mai știu eu ce secretar de stat declară război de o zi prăvăliilor unde se vînd brînzoaice și senvișuri. Așa se face, probabil, că, la rîndul său
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
d-lui Năstase e doar una din răzbunările economiei planificate și ale centralismului autoritarist: dacă pământurile ar fi fost date cu adevărat țăranilor, dacă "talpa țării" ar fi fost încurajată să iasă din acest Ev Mediu prelungit, astăzi "teleconferințele" primului ministru ar fi avut cu totul alte subiecte decât numărul prașilelor și desimea bobului de grâu plantat în brazdă. Așa, circuitele telefonice se înroșesc de "tarla conferințele" în care oameni ce au habar de agricultură cam cât are Michael Jackson de
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
dumneaei: altminteri, n-ar fi dat fuguța în politică, să prindă un oscior cât mai gras!) Salariul profesorului universitar ar trebui să echivaleze cu salariul unui general. Iar cel al conferențiarului cu al unui colonel. Punct. Probabil că d-na ministru ar replica, în stilu-i digresiv, că nu se poate, că e greu, că nu s-a consultat cu premierul, că în România sunt prea mulți profesori universitari. Dar generali nu sunt? Nu trece anotimp în care președintele țării (cum se
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
au început de mai bine de o lună și jumătate, Profesorii de istorie îi cer Ecaterinei Andronescu să se răzgîndească în privința manualelor, anunță ZIUA, care precizează: "Un grup de opinie format din profesori de istorie au transmis o scrisoare deschisă ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, prin care-i solicită să reevalueze decizia luată privind limitarea numărului de manuale pentru liceu (...) Semnatarii listei sînt practic crema specialității, și nu îi putem enumera numai din lipsa spațiului". Dacă trecem cu vederea să știrea e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
luat legătura cu Emil Bodnăraș (pseudonim ing. Ceaușu) și și-a coordonat atitudinile cu acesta. A participat la actul de la 23 august 1944, el redactînd acel mesaj regal citit, de suveran, la radio în seara acelei zile. Așa a ajuns ministru al Justiției (absolvise, totuși, Dreptul) în chiar primul guvern Sănătescu și a rămas în post pînă în 1948, înlocuit fiind cu Avram Bunaciu. A avut grijă să-și publice, în tiraje atrăgătoare, trei cărți, urmate de o a patra, scrise
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
domiciliului obligatoriu de la Poiana Țapului, care-i vor aduce, în echipa conducătoare a partidului său, numai invidie și suspiciune. Mai ales că face imprudența ca, din banii recoltați, să-și cumpere o vilă la Snagov. Continua să nu fie, deși ministru, agreat de ai săi, dușmănit fiind și de gruparea Gheorghiu-Dej și de aceea a Anei Pauker și Vasile Luca. Și pentru că o imprudență naște o alta (sau altele) îi sfidează constant pe cei care conduceau partidul, el crezînd că dacă
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
dacă trădătorul Pătrășcanu rămîne acolo, el pleacă. Pătrășcanu a plecat înfrînt și în această tentativă de conciliere. Orgoliul exacerbat îi luase parcă mințile. În timpul grevei regale din 1945 încearcă să devină el premier, în calitatea sa de cel mai vechi ministru. Și această gafă politică e aflată de conducerea partidului. La Conferința PCR din 1945 Pătrășcanu (și cărțile sale) este mult criticat. De abia e ales, totuși, încă, în Comitetul Central și, echivoc, în Biroul Politic. Despre eroarea cărților sale a
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
sau apropiați de PCR. Vor fi, toți aceștia, și mulți alții, arestați odată cu Pătrășcanu sau după aceea. În 1948 Pătrășcanu nu mai e ales în CC al PCR iar la 24 februarie 1948 se anunță înlocuirea sa din funcția de ministru al Justiției. Patru zile mai tîrziu, la 28 aprilie 1948, Pătrășcanu a fost arestat. Trei săptămîni e ținut izolat, cu soția lui, și ea, ca pictor scengoraf, neagreată, într-o vilă la Băneasa. Face o primă tentativă de sinucidere. De
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
singură vină era că fusese amanta lui Pătrășcanu, tot așa cum Hary Brauner a fost amantul soției lui Pătrășcanu. Un anume Al. Ștefănescu, care a furnizat, în ilegalitate, mulți bani P.C.R., se pare că a fost agent englez, cu care fostul ministru de Justiție a avut relații nesemnificative, a fost transformat în șef al lui Pătrășcanu în slujba Inteligence Service-ului și Emil Calmonovici, arestat, constituia, și el, un nod al relațiilor de spionaj ale lui Pătrășcanu. Și pentru a demonstra colaborarea
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
Z. Ornea Anton Golopenția, după terminarea studiilor universitare (Dreptul și Filosofia), a fost "selectat" (vorba lui Ibrăileanu) de prof. Dimitrie Gusti, după ce l-a văzut lucrînd în echipa de monografiști din satul Cornova din Basarabia. În 1932-1933, D. Gusti, ajuns ministru al Învățămîntului, îl instalează pe tînărul Golopenția drept șef de cabinet, punîndu-l să lucreze mult la un eșuat proiect de reformă a învățămîntului preconizat de profesor. Dar, în 1933, obținea invidiata bursă Rockefeller, urmată de o alta Humboldt (pînă în
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]