4,914 matches
-
refugieze în Polonia ca urmare a faptului că patriarhul antiunionist sârb Nicodim de Pec l-a hirotonit ca mitropolit al Moldovei pe Teoctist, de origine bulgară, care s-a bucurat de sprijinul autorităților politice. O nouă încercare de unire a Mitropoliei Moldovei cu Biserica Romei a fost întreprinsă către sfârșitul secolului al XVI-lea de mitropolitul Gheorghe Movilă, în înțelegere cu domnitorul Petru Șchiopul. Planul inițial prevăzuse ca o delegație moldoveană avându-l în frunte pe mitropolit să se deplaseze la
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
episcopilor Agaton de Roman și Ghedeon de Rădăuți. Cererea mitropolitului Moldovei avea în vedere crearea unei biserici autonome a Moldovei în cadrul Bisericii Catolice. Răspunsul Romei a fost că uniunea este posibilă doar după înlăturarea unor neajunsuri care erau prezente în Mitropolia Moldovei, ceea ce a făcut ca lucrurile să stagneze. Mitropolia Moldovei și-ar fi dorit ca relațiile de comuniune cu Roma să fie stabilite fără îndeplinirea altor cerințe, ceea ce a făcut ca proiectul de unire din 1588-1589 să rămână fără rezultatul
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
mitropolitului Moldovei avea în vedere crearea unei biserici autonome a Moldovei în cadrul Bisericii Catolice. Răspunsul Romei a fost că uniunea este posibilă doar după înlăturarea unor neajunsuri care erau prezente în Mitropolia Moldovei, ceea ce a făcut ca lucrurile să stagneze. Mitropolia Moldovei și-ar fi dorit ca relațiile de comuniune cu Roma să fie stabilite fără îndeplinirea altor cerințe, ceea ce a făcut ca proiectul de unire din 1588-1589 să rămână fără rezultatul dorit. Există indicii cu privire la faptul că Mihai Viteazul a
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
adresată lui Mihai Viteazul că "noi și toți principii catolici ne bucurăm pe deplin de adevărata unire a bisericii tale cu biserica romană, fără de care nu există mântuire." Moartea lui Mihai Viteazul a însemnat eșecul proiectului de unire ecleziastică a mitropoliilor românești cu Biserica Romei. A rămas emblematică jertfa unui episcop român "mic de statură și cu plete lungi", care a luptat neînfricat alături de trupele imperiale, încercând zadarnic să apere cetatea Sătmarului, asediată în ianuarie 1605 de soldații principelui ardelean (calvin
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
mitropolit de Alba Iulia, în aceleași condiții de dependență de biserica calvină ca si predecesorii săi (deciziile sale erau condiționate de acceptarea lor de către superintendentul calvin). După discuții purtate cu iezuitul Ladislau Baranyi, Teofil Seremi a convocat în 1697 sinodul mitropoliei. Printr-un act sinodal datat 21 martie 1697 se decide unirea cu Roma după regulile conciliului de la Florența și exemplele precedente ale unirii de la Brest și ale formării episcopiei greco-catolice de Muncaci. Clerul român urma sa primească aceleași privilegii și
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
sa primească aceleași privilegii și imunități ca și clerul de rit latin. Pe 4 aprilie 1697 cancelarul imperial, contele , a prezentat la Viena executivului transilvan (Gheorghe Bánffy, guvernator; M. Bethlen, cancelar; Ștefan Apor, trezorier) cererea episcopului Teofil de unire a Mitropoliei Bălgradului cu Biserica Catolică și rezoluția imperială favorabilă în acest sens. Guvernatorul Bánffy și cancelarul Bethlen s-au arătat dezamăgiți de aprobarea unirii românilor cu Biserica Romei. Ultimul a spus „noi destul am tudumănit și o instanție la împărat am
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
bisericii calvine. Mai mult, Teofil Seremi moare subit în iulie 1697, fiind suspectată o otrăvire a acestuia. Mai mult, ambiguitatea situației din 1697 se răsfrânge și asupra următorului mitropolit al Ardealului, Atanasie Anghel, care merge să fie hirotonit episcop la mitropolia ortodoxă de la București, primind daruri de la Constantin Brâncoveanu și o instrucțiune din partea patriarhului Dositei al Ierusalimului. Este însă evident că ideea unirii era din ce în ce mai acceptată în Mitropolia Ardealului, pe măsură ce consecințele ei practice erau înțelese, și pe măsură ce partea catolică își materializa
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
următorului mitropolit al Ardealului, Atanasie Anghel, care merge să fie hirotonit episcop la mitropolia ortodoxă de la București, primind daruri de la Constantin Brâncoveanu și o instrucțiune din partea patriarhului Dositei al Ierusalimului. Este însă evident că ideea unirii era din ce în ce mai acceptată în Mitropolia Ardealului, pe măsură ce consecințele ei practice erau înțelese, și pe măsură ce partea catolică își materializa promisiunile. Astfel, în 2 iunie 1698, cardinalul Kollonich de Esztergom (Strigoniu) confirmă privilegiile stabilite in 1697. Pe acest fond, Atanasie Anghel convoacă un nou sinod în octombrie
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
Românești din Transilvania. Ca și în 1697, o zonă de umbră rămâne, conform unor istoriografi potrivnici unirii religioase a românilor ardeleni, se spune că Atanasie Anghel nu ar fi semnat manifestul, însă aici apar iscăliturile celorlalți participanți, întărite de sigiliul mitropoliei. Documentul este contestat de unii istorici (din partea ortodoxă) care consideră existența unor vicii procedurale, iar uneori chiar validitatea sa este pusă sub semnul întrebării (și pentru faptul că diversele hotărâri de unire nu fac referință unele la altele, în ordine
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
nu fac referință unele la altele, în ordine cronologică). Atanasie Anghel nu va retracta niciodată public unirea (deși surse ortodoxe spun că unirea a fost renegată pentru jumatate de an în 1711), însă situația rămâne în continuare ambiguă. În 1700, mitropolia ortodoxă din Alba Iulia, pastorită de Atanasie Anghel, primește o danie importantă de la Constantin Brâncoveanu, după unele afirmații, retrasă în 1701, după ce un nou sinod valideaza unirea în 1700 și după vizita sa la Viena din 1701, in urma căreia
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
Anghel, primește o danie importantă de la Constantin Brâncoveanu, după unele afirmații, retrasă în 1701, după ce un nou sinod valideaza unirea în 1700 și după vizita sa la Viena din 1701, in urma căreia face o declarație oficială care arată că Mitropolia Ardealului nu mai este supusă celei din Bucuresti. Din 1701, este clar pentru toată lumea că unirea este definitivă. Atanasie Anghel a fost întâi mustrat iar apoi caterisit și anatematizat de Patriarhiile de la Constantinopol și Ierusalim, în sinod, ca și de
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
mustrare în cazul vreunei abateri. Însuși Samuil Micu recunoaște că „vlădicul se putea zice a theologului vicareș”, adică „episcopul era subalternul (locțiitorul) teologului” iezuit. Când în 1707 Francisc Rakoczy ocupă Alba Iulia, iar Atanasie se retrage la Sibiu, la vechea mitropolie este înscăunat un așa-zis mitropolit Iov Țirca (cel care, puternic sprijinit de calvini, candidase in acelasi timp cu Atanasie Anghel pentru mitropolia Ardealului). Ulterior venirea imperialilor îl silește să se retragă în Maramureș, unde va rătăci o vreme ca
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
iezuit. Când în 1707 Francisc Rakoczy ocupă Alba Iulia, iar Atanasie se retrage la Sibiu, la vechea mitropolie este înscăunat un așa-zis mitropolit Iov Țirca (cel care, puternic sprijinit de calvini, candidase in acelasi timp cu Atanasie Anghel pentru mitropolia Ardealului). Ulterior venirea imperialilor îl silește să se retragă în Maramureș, unde va rătăci o vreme ca horepiscop. În 1711 însă, Atanasie Anghel, împreună cu sinodul, repune în discuție, în iulie, punctele din diploma de unire cu Roma. La stăruințele teologului
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
sus ale societății ocrotite de tronul împărătesc al Vienii nu erau mai puțin pornite spre stricăciune morală decât cele din preajma Porții Otomane".") Adversarii unirii cu Roma erau pe de o parte stările protestante din Transilvania, iar pe de altă parte mitropolia ortodoxă din Karlowitz (aflată în teritoriul controlat de austrieci). După numeroase influențe venite mai ales din partea mitropolitului sârb din Karlowitz, o parte a românilor transilvăneni au decis să abandoneze ascultarea canonică față de episcopul român de la Blaj, primind pe preoții sârbi
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
fost înaintate atât Departamentului Cultelor cât și primăriilor locale, conform legislației vremii. Participanții la sinodul de la Cluj au fost excomunicați „ipso facto” de episcopul Iuliu Hossu. Episcopului Iuliu Hossu i s-a propus, în cazul acceptării trecerii la ortodoxism, scaunul Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei, propunere pe care, însă, episcopul a refuzat-o. Pe 3 octombrie 1948, delegația protopopilor și preoților greco-catolici vine la București, înaintea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și a patriarhului Justinian. În cadru solemn ei fac publică
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
au permis să fie scrise decât inițialele numelui și anul morții «V.A 1950». Episcopul Ioan Suciu a fost lăsat să moară de foame în închisoarea din Sighet și înmormântat în Cimitirul Săracilor. Episcopului Iuliu Hossu i se oferise scaunul Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei. Însă Iuliu Hossu a refuzat. El a declarat „credința noastră este viața noastră”. A fost creat Cardinal in pectore al Bisericii Catolice (Universale), la 28 aprilie 1969, de către Papa Paul al VI-lea. A murit având domiciliu
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
de ecologie și vestigii strămoșești "Movila Măgura" (președinte Mihail Vacariuc) Comunitatea ortodoxă este reprezentată de cele patru biserici creștin-ortodoxe, amplasate în orașul Fălești, microraionul fabricii de zahăr și gara Fălești. Părintele Gheorghe Eșanu reprezintă Biserica "Sf. Niculai" ce aparține de Mitropolia Basarabiei, preotul Petru - Soborul "Arhanghelul Gavriil și Mihail", ce aparține Mitropoliei Moldovei. În oraș mai activează comunități ale diferitelor grupuri baptiste. Sistemul de ocrotire a sănătății este format din 12 instituții, inclusiv: un spital, un centru al medicilor de familie
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
ortodoxă este reprezentată de cele patru biserici creștin-ortodoxe, amplasate în orașul Fălești, microraionul fabricii de zahăr și gara Fălești. Părintele Gheorghe Eșanu reprezintă Biserica "Sf. Niculai" ce aparține de Mitropolia Basarabiei, preotul Petru - Soborul "Arhanghelul Gavriil și Mihail", ce aparține Mitropoliei Moldovei. În oraș mai activează comunități ale diferitelor grupuri baptiste. Sistemul de ocrotire a sănătății este format din 12 instituții, inclusiv: un spital, un centru al medicilor de familie, un punct de felcer și moașe, o stație de salvare și
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
s-a aflat, istoric, la răscrucea multiculturalismului și de-a lungul secolelor și-a format o formă unică de coexistență între populațiile musulmană și creștină. Muntenegrenii au fost, din punct de vedere istoric, membri ai Bisericii Ortodoxe Sârbe (reglementate în cadrul Mitropoliei Muntenegrului și Litoralului), și creștinismul ortodox sârb este cea mai populară religie astăzi în Muntenegru. Biserica Ortodoxă Muntenegreană a fost recent înființată, și este urmată de o mică minoritate de muntenegreni, deși nu este în comuniune cu nicio altă Biserică
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
Sine Deo și Ordinul Coroana României. Au luat parte la eveniment Principele Radu și Principesa Maria. În prima ceremonie au fost decorați cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate părintele paroh ortodox de la Săvârșin, Călin Mădăluță, și Maica Pahomia, de la Mitropolia Ortodoxă Română din Europa Occidentală, aflată actualmente în Elveția, la reședința Majestății Sale Regelui. Medalia Custodele Coroanei Române a fost conferită domnișoara Liana Greavu, doamnei Gabriela Iordache, domnului Sorin Marinescu, doamnei Viorica Chiru și doamnei Ioana Petrea. În a doua
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
Schitul Pocrov și să construiască alte lăcașuri de cult pentru a putea sluji după calendarul vechi. Ulterior el a devenit primul mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române de stil vechi, în sânul căreia a fost creată o nouă ierarhie. are o mitropolie autonomă cu sediul la Slătioara în comuna Râșca, județul Suceava. În perioada 1985 - 1992 conducător al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a fost mitropolitul Silvestru Onofrei. Întâi-stătătorul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de stil vechi este mitropolitul Vlasie Mogârzan, care este
Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România () [Corola-website/Science/303385_a_304714]
-
Mănăstirea Galata în clădirile închisorii militare din Dealul Copoului. În perioada comunistă, biserica mănăstirii a fost o simplă biserică de mir, aici făcându-se slujbe doar duminica. Între anii 1961-1971 s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei și a statului. Cu acest prilej, au fost consolidate zidul de incintă, turnul clopotniță și cele două turle ale bisericii, a fost curățat paramentul bisericii de tencuielile adăugate în decursul timpului și a fost reconstituit acoperișul. Cercetările
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
cult, copii fotografice ale documentelor referitoare la trecutul mănăstirii, stampe vechi, portrete ale familiei ctitorului și ale domnilor Moldovei care au avut legături cu mănăstirea, fotografii ale mitropoliților Anastasie Crimca, Dosoftei Barilă, Veniamin Costachi, Leon Gheucă sau Iosif Naniescu, pecețile Mitropoliei Moldovei, Episcopiilor Romanului și Hușilor din 1650, a Rădăuților, precum și hărți ale Iașului din secolul al XVIII-lea sau pecetea orașului Iași din 1652, precum și un fragment din vechea frescă a mănăstirii, pictată cu așa-numitul "roșu de Galata". Deși
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
dar originari din ținuturile moldave, au întemeiat ajutați de populația creștină localnică, în jurul anilor 1330, așezarea monahală cu numele "Mănăstirea călugarilor de la Sf. Sava”. Despre acest așezământ, Episcopul Narcis Crețulescu, egumenul lavrei între anii 1877-1880, ajuns ulterior episcop vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, scria într-un raport înaintat Mitropolitului Iosif Naniescu, la 19 septembrie 1877: Documentele istorice păstrate în Muzeul parohial Episcop Narcis Crețulescu, aflat în curs de amenajare în Turnul Clopotniță, precum și cercetările arheologice din ultimele decenii ale secolului
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
și moaștele sfintei Filofteia. Din 2009 a început construcția unei catedrale unde vor fi mutate mormintele regilor români și moaștele sfintei, iar biserica va fi transformată în muzeu. Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Național de Artă din București. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 - 1886
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]