4,567 matches
-
12 km de Lipcani și 256 km nord de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului Larga constituia 5062 de oameni, 47.00% fiind bărbați și 53.00% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 97.57% - moldoveni, 1.66% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.16% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Larga constituie 5080 de oameni
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
00% - țigani, 0.16% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Larga constituie 5080 de oameni, 46.99% fiind bărbați iar 53.01% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 97.48% - moldoveni, 1.73% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.06% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.16% - alte etnii. În comuna Larga au fost înregistrate 2008 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
este bolnavă. După moartea mamei sale (decembrie 1844), pe la jumătatea anului 1845 pleacă din nou la Paris, unde audiază cursurile istoricilor și gânditorilor Jules Michelet, Edgar Quinet, și alți reprezentanți ai spiritului revoluționar francez al epocii. Aici, se străduiește, împreună cu moldoveanul Scarlat Vârnav, să întărească relațiile dintre studenții valahi și cei moldoveni, uniți în jurul ideilor noi de autodeterminare națională și dreptate socială. În această atmosferă, se înființează, în decembrie 1845, Societatea studenților români din Paris, al cărei scop mărturisit era să
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
1845 pleacă din nou la Paris, unde audiază cursurile istoricilor și gânditorilor Jules Michelet, Edgar Quinet, și alți reprezentanți ai spiritului revoluționar francez al epocii. Aici, se străduiește, împreună cu moldoveanul Scarlat Vârnav, să întărească relațiile dintre studenții valahi și cei moldoveni, uniți în jurul ideilor noi de autodeterminare națională și dreptate socială. În această atmosferă, se înființează, în decembrie 1845, Societatea studenților români din Paris, al cărei scop mărturisit era să-i ajute pe tinerii mai săraci, dar dotați, să facă studii
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
populația satului Chirileni a fost estimată la 2138 de cetățeni. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 1996 de oameni, 49.65% fiind bărbați iar 50.35% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99.50% - moldoveni/români, 0.15% - ucraineni, 0.15% - ruși, 0.05% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.05% - țigani, 0.10% - alte etnii. În satul Chirileni au fost înregistrate 664 de gospodării casnice la recensământul din anul
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
(în ) este un cartier suburban al municipiului Suceava, aflat la aproximativ 5 kilometri nord-vest de centrul localității. Așezarea a fost fondată în secolul al XV-lea ca urmare a unui act din 2 februarie 1453 al domnitorului moldovean Alexăndrel Vodă, prin care s-a acordat Mănăstirii dreptul de a întemeia un sat în hotarele sale, cu oameni din țară sau din Polonia, scutiți de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii. În perioada 1775-1918, ca urmare
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
Tîrgul-Vertiujeni a fost estimată la 1794 de cetățeni(3). Conform datelor recensământului din anul 2004(4), populația satului constituie 1079 de oameni, 47.64% fiind bărbați iar 52.36% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 87.77% - moldoveni/români, 6.58% - ucraineni, 4.17% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.09% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.09% - polonezi, 0.00% - țigani, 1.30% - alte etnii. În satul Tîrgul-Vertiujeni au fost înregistrate 420 de gospodării casnice la recensământul din anul
Tîrgul Vertiujeni, Florești () [Corola-website/Science/305820_a_307149]
-
națională și teritorială". Pe 4 septembrie, acest comitet publica propriul său ziar, "Soldatul român", avându-l ca director pe Iorgu Tudor. În același timp, Adunarea Națională Ucraineană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protecției Guvernului provizoriu rus de la Petrograd. În perioada 23-27 octombrie 1917, consiliul ostășesc a proclamat autonomia Basarabiei și formarea "Sfatului Țării" ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Țării" ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau moldoveni, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
1997, populația satului Parcani a fost estimată la 902 de cetățeni. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 769 de oameni, 49.28% fiind bărbați 50.72% femei Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 98.96% - moldoveni/români 0.26% - ucraineni 0.65% - ruși 0.00% - găgăuzi 0.13% - bulgari 0.00% - evrei 0.00% - polonezi 0.00% - țigani 0.00% - alte etnii. În satul Parcani au fost înregistrate 282 de gospodării casnice la recensământul din anul
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
fi menționat «село Маркауцы Дубоссарского р-на» sau «село Маркауцы Криулянского р-на» Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 730 de oameni, dintre care 47.67% - bărbați și 52.33% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.45% - moldoveni, 0.41% - ucraineni, 0.14% - ruși. În satul Mărcăuți au fost înregistrate 219 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane.
Mărcăuți, Dubăsari () [Corola-website/Science/305892_a_307221]
-
06 kilometri pătrați, cu un perimetru de 6.38 km(2). Conform datelor recensământului din anul 2004(4), populația satului constituie 1202 de oameni, 46.92% fiind bărbați iar 53.08% femei. Structura etnică a populației arată astfel: 98.59% - moldoveni/români, 0.58% - ucraineni, 0.58% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.08% - țigani, 0.17% - alte etnii.
Ciorna, Rezina () [Corola-website/Science/305907_a_307236]
-
beton, punct de colectare a cerealelor, brigada de câmp „Biruința” (cu sediul la Pohoarna). De asemenea, mai funționau o școală primară, club cu instalație de cinematograf, punct medical, magazin. La recensământul din 1989 la Rogojeni locuiau 491 oameni, inclusiv: 458 moldoveni, 21 ucraineni, 11 ruși și un găgăuz. </div> În 2004 s-au înregistrat 672 de locuitori, inclusiv: bărbați - 327 persoane (48,66%) și femei - 345 persoane (51,34%). Rogojeni este o localitate mononațională, predominând băștinașii: moldoveni/români - 651 locuitori, urmați
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
491 oameni, inclusiv: 458 moldoveni, 21 ucraineni, 11 ruși și un găgăuz. </div> În 2004 s-au înregistrat 672 de locuitori, inclusiv: bărbați - 327 persoane (48,66%) și femei - 345 persoane (51,34%). Rogojeni este o localitate mononațională, predominând băștinașii: moldoveni/români - 651 locuitori, urmați de ucraineni - 14 locuitori și 7 etnici ruși.
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
Perciun ot "Pripiceni"". În cadrul recensămîntului din 1772-1773, satul Pripiceni, situat în ocolul Cîmpului de Jos al ținutului Soroca, au fost înregistrați 20 capi de familie. Proprietar al moșiei era paharnicul Neculae Ruset, dar el nu avea nici un supus. Cei 14 moldoveni de aici erau considerați țărani liberi. Mai trăiau în sat 2 fețe bisericești și 4 văduve. În 1774 Neculae Ruset avea gradul de ban. În sat erau 18 case locuite plus 7 pustii, 2 băjenari din Țara Leșească, 7 arnăuți
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
oficiul medicului de familie, biserica "Adormirea Maicii Domnului", proaspăt repărată, funcționază moara și oloinița. Aici șînt 130 de fîntîni și 3 magazine. Autoritățile sovietice au înregistrat la 10 noiembrie 1940, în Dubna, 1,410 locuitori, dintre care 1,329 erau moldoveni, 27-ruși, 24-ucraineni, restul- de alte etnii. În 1941 și Dubna a cunoscut primul val al represiunilor staliniste. A fost arestat și împușcat, fiind suspectat de spionaj, Daniel Ianevici, născut în 1912. Gheorghe T. Sochircă a fost acuzat de agitație atibolșevică
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
îl ajutau. Mai mult decît atît, chiar și familiile foștilor ostași roșii care aveau dreptul la înlesniri erau obligate să dea "postavca" (impozit alimentar). Recensămîntul din 1 august 1949 a înregistrat la Dubna 1,197 de locuitori (1,190 de moldoveni și 7 ruși), cu 213 suflete mai puțin decît pînă la război. În noaptea de la 5 spre 6 iulie 1949, începînd cu ora 2.00, din sat au fost ridicați și exilați în Siberia: Sochircă Ioana C. - soția lui Gh.
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
de Chișinău. Satul Mihăileni a fost menționat documentar în anul 1431. Populația Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 4465 locuitori, dintre care 48.71% - bărbați și 51.29% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.08% - moldoveni, 0.29% - ucraineni, 0.11% - ruși, 0.02% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.02% - evrei, 0.02% - polonezi, 0.40% - țigani, 0.02% - alte etnii. În satul Mihaileni au fost înregistrate 1703 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
Dubceak, Petriuk, Vikliuk,Ciaușceak și multi alțâii. Astfel, pe la începutul anilor 50 ai secolului ХХ o jumatate de sat o constituiau ucrainenii ce-și vorbeau nestingherit limba de acasă. Acest fapt n-a creat disensiuni de ordin lingvistic, dimpotrivă - atât moldovenii, cât și ucrainenii, s-au antrenat cu ușurință în însușirea noului grâi. În anul 1950 începe colectivizarea forțată a pământurilor și a averilor private. De frica deportărilor deja începute, țăranii , în mod benevol, depun cereri pe numele autorităților raionale pentru
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
fiind un hotar cu locul domnesc al târgului Soroca. 1772-1773. Hristicii se aflau în Ocolul Nistrului de Sus al ținutului Soroca. Cel mai mare proprietar de pămînt era boierul Isacescul. 31 de case de locuit, 2 fețe bisericești, 27 de moldoveni liberi, 2 văduve (Moldova în epoca feudalismului, 1837, Chișinău, 1975, vol. II, p. I, pag. 164). 1774. Moșie răzeșească. 54 de case, 54 de breslași, 1 preot, 1 dascal, 2 văduve, 50 de poștași. "'1793". Hristici Ocolul Mijlocului, 77 de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Norodnici al RSSM a adoptat decizia privind fondarea unor stații de mașini și tractoare, incl. SMT Hristici (AOSP, F. 51, inv. 4, u.p. p. 11). 1940. La 10 noiem. administrația sovietică înregistrează aici 1563 de locuitori, incl. 1554 de moldoveni, 8 ruși, 1 ucrainean. 1941. La 13 iunie au fost deportați în reg Kurgan și Tomsk din Siberia: Nicandru Căldare cu soția Agafia, fiii Petru și Ștefan, Nadejda Goian cu fiul Boris, capul familiei Pantelei Goian fiind arestat și internat
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
echivalent fiind de 1,57ha. Au fost împroprietărite 721 persoane. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 1240 de oameni, 46.85% fiind bărbați iar 53.15% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99.19% - moldoveni/români, 0.65% - ucraineni, 0.16% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.00% - alte etnii. În satul Hristici au fost înregistrate 492 de gospodării casnice la recensământul din anul
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
profesor universitar la Universitatea din Iași, Membru al Societății Regale Române de Geografie. În 1917, cînd a început lupta de independență națională din Basarabia era învățător. A luptat pentru reorganizarea învățămîntului în limba română. A condus Comitetul Central Executiv al Moldovenilor de pe Frontul Românesc. Deputat în Sfatul Țării din partea ostașilor de pe Frontul Românesc. La 27 Martie a votat Unirea Basarabiei cu România. A fost secretar în Comisia Agrară. Face parte, împreună cu Ion Codreanu și Sergiu Cujbă din delegația moldovenilor basarabeni la
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Executiv al Moldovenilor de pe Frontul Românesc. Deputat în Sfatul Țării din partea ostașilor de pe Frontul Românesc. La 27 Martie a votat Unirea Basarabiei cu România. A fost secretar în Comisia Agrară. Face parte, împreună cu Ion Codreanu și Sergiu Cujbă din delegația moldovenilor basarabeni la Conferința de Pace de la Paris, condusă de Ion Pelivan, pentru problema recunoașterii realipirii Basarabiei la România. După al doilea refugiu din Basarabia (1944) se stabilește la Iași. Scrieri: "Ucraina", "Hotarul lui Halil-Pașa", "Cele două ceasuri", "Lituania". Menționăm și
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
și Dunai. În anul 1930 în Regatul României a avut loc recensămîntul. În cadrul acestui recensămînt satele descrise făceau parte din plasa Rîșcani jud. Bălti. Mai jos redam tabloul recensămîntului pe naționalități și limbele vorbite: După religie: Îndelitnicirea de bază a moldovenilor a fost din timpuri străvechi agricultură. Date despre satele contemporane pot fi întîlnite din legendele referitoare la sate, însă multe din ele se află în arhive, sub formă de dosare ce conțin documente aș spune foarte vechi și interesante, care
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]