5,117 matches
-
concepția legionarilor, se baza pe muncă, pe disciplină, pe viață morală potrivit preceptelor creștin-ortodoxe. Educația legionară era astfel concepută, încât ducea la tămăduirea tuturor slă biciunilor poporului și la restabilitea virtuților strămoșești; ea avea ca scop realizarea omului nou sănătos, muncitor, cinstit și practicant al virtuților creștine. Ei practricau și pretindeau și celorlalți cetățeni seriozitatea, demnitatea, sobrietatea. Atitudinea lor față de educația prin muncă era analizată și apreciată de academicieni ca Simion Mehedinți Soveja, și Const. Rădulescu-Motru. Frații de cruce citeau cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fi fost evitate dacă în anul 1921, conducă torii României ar fi luat în serios semnalul de alarmă dat de Corneliu Zelea Codreanu care a așezat pe atelierele C.F.R.-Nicolina tricolorul, în locul steagului roșu cu seceră și ciocan, arborat de muncitorii comuniști. Relația României cu Uniunea Spovietică ar fi fost asemenea cu relația Finlandei cu comunismul bolșevic. Finlanda a rămas liberă iar România are soarta Ceceniei. Dacă în lupta lor prin mijloace democratice, studenții au ajuns să formeze o echipă a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
s-a mutat din zona agriculturii în zona industriei, a producției de bunuri. Inclusiv producerea de hrană (domeniu tradițional al agriculturii) va aparține industriei, prin procesarea produselor agricole (industria panificației, industria prelucrării cărnii, industria uleiului, industria zahărului, etc.). Numeric, clasa muncitoare a realizat o creștere exponențială, iar în secolul XX a reprezentat, în țările dezvoltate, cea mai numeroasă clasă socială. În schimb, populația agricolă a avut o scădere continuă. De exemplu, în prezent, în SUA fermierii reprezintă doar 3% din populația
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
e secondat de câțiva tovarăși de idei, între care foarte activ se arată G. Ibrăileanu. Cu referire la limba literară, S. observă că aceasta trebuie să fie „un rezultat al lucrării împreună pe terenul social, cultural și intelectual a maselor muncitoare, dintr-o parte, și a păturii culte poporaniste [...] dintr-alta”. Alt articol (Ce cerem de la artiști?) vorbește despre „marginile peste care nu se poate trece”, margini „arătate de datoriile morale pe care le are orice om cult crescut și susținut
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
culte poporaniste [...] dintr-alta”. Alt articol (Ce cerem de la artiști?) vorbește despre „marginile peste care nu se poate trece”, margini „arătate de datoriile morale pe care le are orice om cult crescut și susținut de «economia națională» - față cu masele muncitoare și nenorocite ale poporului nostru (totalitatea claselor muncitoare și producătoare)”, de un „minim” de cereri, desemnat chiar prin termenul „poporanism”, ce cuprinde „iubirea sinceră pentru popor, apărarea intereselor sale, lucrarea cinstită spre a-l ridica la nivelul unui factor social
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
de la artiști?) vorbește despre „marginile peste care nu se poate trece”, margini „arătate de datoriile morale pe care le are orice om cult crescut și susținut de «economia națională» - față cu masele muncitoare și nenorocite ale poporului nostru (totalitatea claselor muncitoare și producătoare)”, de un „minim” de cereri, desemnat chiar prin termenul „poporanism”, ce cuprinde „iubirea sinceră pentru popor, apărarea intereselor sale, lucrarea cinstită spre a-l ridica la nivelul unui factor social și cultural conștient și neatârnat”. Definiția este completată
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
, Grete (23.XI.1948, București), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Anei (n. Dreve) și a lui Martin Tartler, muncitor chimist; este căsătorită cu scriitorul Stelian Tăbăraș. Familia e originară din Prejmer (în germană, Tartlau). T. învață la școala germană și la Liceul de Muzică din București, pe care îl va absolvi în 1967. Obține licența la Conservatorul „Ciprian Porumbescu
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
de Ion Marin Sadoveanu, care se ocupă și de rubrica „Drama și teatrul”. Lucia Demetrius prezintă portretele unor femei celebre (Katherine Mansfield, Maria Delavrancea, Alice Voinescu) la rubrica „Femeia de azi”, unde colaboreză cu însemnări și Alice Voinescu (Sufletul femeii muncitoare, Femeia care muncește, Din psihologia femeii de azi) sau Cella Delavrancea. T. oferă numeroase informații privind spectacole, repertoriul teatrelor, reviste, cărți. Mihail Jora urmărește evenimentele muzicale, sunt realizate interviuri (de pildă, cu André Maurois) și evocări ale unor scriitori precum
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
lui Camil Petrescu, ilustrează aserțiunea că „dezvoltarea unui scriitor pe drumul realismului socialist este determinată, în primul rând, de însușirea organică în creația sa a concepției marxist-leniniste asupra lumii, de interpretarea realității în lumina concepției științifice despre lume a clasei muncitoare” și produce, în spiritul timpului de altminteri, o imensă confuzie de valori. Mai suplu gândite, următoarele studii dezbat problemele abordate în concordanță cu evoluția pe plan internațional a esteticii marxiste. În lucrarea E. Lovinescu sau Contradicțiile estetismului (1959), subliniind, din
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
el n-a mai fost. Atunci, colegele mele și-au pus pe rever o panglică mică, tricolorul, prins cu un ac de gămălie. Și-un coleg de-al nostru de la Liceul Industrial, a cărui mamă a ajuns mai târziu din muncitoare activistă de partid, a zis: „Vezi să nu-ți cadă fasolea pe trei culori”... Și i-am spus: „Fii tu liniștit, că nu cade”. Adică, chiar copil fiind, am avut alte vederi, alte sentimente, alte orientări. N-am putut să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l-au condamnat patru ani. El la Iași a avut multe probleme, s-au rugat de el În tot felul, că dacă n-avea originea asta sănătoasă Îl terminau dintr-un foc. Dar având origine sănătoasă, făcând parte din clasa muncitoare, l-au tot tolerat, dar până la urmă tot l-au condamnat. Și a făcut patru ani de pușcărie, și după ce s-a eliberat și-a terminat facultatea și a lucrat ca profesor. A murit până la urmă. Am o carte scrisă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
adică „Petre Groza și poporul!”. Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: „Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii”. Unguri intelectuali, cu care ne Întâlneam și care știam cine sunt, și chiar muncitori unguri care erau Împotriva comunismului... Dar organizația lor oficială, MADOSZ, era alături de Petru Groza, adică de comuniști. Spuneți-mi ce studii ați apucat să faceți până la prima arestare. Până la prima arestare am terminat șapte clase la Liceul „Dragoș Vodă” din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
al cooperației, aveam biblioteci tot separat, nu țineam de Întreprinderile astea de stat... Și ei mai puteau angaja și deținuți politici. Că io am vrut să intru și-n o Întreprindere de stat, dar nu m-o primit nici măcar ca muncitoare. Și fratele ăsta al meu avea foarte mulți colegi care erau inspectori de bancă și prin ei o reușit să obțină credite și o redresat această cooperativă. Și din cauza asta tare o fost fericit președintele respectiv și-o zis că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu el la carceră, ce mai stai?”. „Nu! Nu! Vreau să vă spun altceva, În mod excepțional.” „Ce vrei, mă?” „În mod excepțional, vă rog să-i acordați o scrisoare pentru un pachet, pentru că n-am văzut un om mai muncitor ca ăsta.” I-am iertat atunci lu’ Costache tot și, când toată lumea ședea cu burta la pământ, eu am primit șase kile de slănină de acasă... Asta a fost formidabilă chestia, dacă l-am Înduplecat eu pe ăsta... De multe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și cu un anume Emil Constantinescu câte 22 de ani. Io am luat 17 ani. Domnu’ Apostolescu a luat 15 ani... Și pă urmă a mers În descreștere... Am fost condamnați În total 24 de inși, Între care și oameni muncitori, cooperatori agricoli d-aici din Râmnicu Vâlcea, cum era Mirică sau cum era Răduca, care a și murit În Închisoare... Și după condamnare unde v-au dus? Imediat după ce ne-a judecat ne-au dus la penitenciar la Pitești. Am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
disident Manolache Costache Epureanu („coaliția de la Mazar-pașa“). Principalele puncte ale „programei“ propuse de opoziția parlamentară la înce putul lunii iunie 1875 se refereau la adoptarea unei politici externe independente („o politică românească, o politică de pace“), la îmbunătățirea stării „claselor muncitoare“ („săteanul este astăzi adus la sapă de lemn“), la reducerea cheltuielilor publice, la acordarea unei reale independențe clerului și profesiunilor libere, la aplicarea consecventă a principiului descentralizării și a încurajării - în spirit practic burghez - a inițiativei private („Activitatea cetățenilor, forțele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vorbit despre faptul că s-a înscris pentru o călătorie în Franța. La un moment dat, referindu-se la cei ce-i vor fi tovarăși de drum, și-a trădat „țîfna”, spunînd cu sarcasm, „zdrobitor”: „Nu mai încapi de «clasa muncitoare»”. Ce-o rodea la rînză? Pe lista de 40 de persoane era înscris și un muncitor, - unul cu înaltă calificare! Deși un moment am avut impulsul să-i demonstrez, apelînd la vorbele lui Louis Althuser, că un muncitor calificat e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lemn de aloes (tarum, în latină), care te scapă de „neplăcerile pricinuite de briciu” și de „iritațiile ce nasc infecțiuni”. Englez, neamț, evreu, ungur, român? Aș putea să pariez că aftershave-urile noi, accesibile ca preț doar „reprezentanților autentici ai clasei muncitoare”, batalioane de șefi și șefuleți, nu pun asemenea probleme... intelectuale! *Vasile Pruteanu, „lectorul” nostru la Comitetul de Cultură, a telefonat ca să ne anunțe: „Am citit revista și am dat verde”. L-am întrebat: „Lucrezi la barieră?”. N-a reacționat. Ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și s-a referit la cele mai recente „scandaluri” din lumea literară bucureșteană: Corneliu Vadim Tudor contra Moses Rosen, și altul provocat de „unu Titu Cîmpeanu”. Acesta din urmă (Aurel Titi Cîmpeanu) a pus în discuție sprijinul dat de clasa muncitoare țărănimii în anii colectivizării. Informat despre ambele, n-am arătat nici un fel de curiozitate. *Mergînd împreună spre redacție, Sergiu mi-a descris „cea mai lungă coadă văzută în viața lui”, în București, pe Amzei. Ca de obicei, pentru a-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cine l-ar mai crede? Cît durează „dragostea ce o purtăm” „conducătorilor iubiți”? Adesea, doar cît trăiesc. Promoții mai vechi de „oameni ai muncii din raionul Moinești” au păstrat („ca dovadă a dragostei” ce o purtau „conducătorului iubit al poporului muncitor din țara noastră”) casa (5x3 m) „unde a locuit între 1910-1919” Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta a murit în urmă cu 21 de ani. Acum, casa cu pereți de lut e o pitică orfană în peisaj. Nu se știe cui aparține (Consiliului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
va tipări pentru vânzare, ne vom bucura să poată ceti toată lumea, o așa de prețioasă scriere, atât de exemplificatoare! Observând spații goale, cari cer o complectare de fotografii, am Îndrăznit să ocup locul meu cu 2 fotografii: una ca tânără muncitoare pe tărâm obștesc și alta În situația anilor obosiți ai bătrâneții. Mai anexez Încă 2; una a mea la 78 ani și (...) a profesorului Roman, la etatea de 61 ani când a murit, În anul 1939 În București. Distribuția vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
adică „Galeria oamenilor de seamă” În special, n.n.). Fălticeniul a fost norocos să te aibă pe mata, deoarece astfel de oameni se găsesc foarte rar (...). Îmi pare rău că plec... (În lumea umbrelor, n.n.) și nu am trimes Încă bustul „Muncitorului” (...) zis (cândva) „Apaș” (...). Transportul până acolo e foarte greu și e prea fragil. Poate să fac ceva vara aceasta. Dvs. cu familia ce mai faceți? Ați scăpat de frigurile mari cari se abat prin nordul țării? De câte ori aud la radio
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Kalmicov 24 Brașov, 28 mai 1973 Mult stimate Domnule Dimitriu, Vă mulțumesc atât pentru ilustrata din București cât și pentru scrisoarea cu adeverință alăturată trimisă de Dvs. M-am bucurat că s-a ivit ocazia să trimet pentru Muzeu, bustul „Muncitorului”. Va avea acolo o păstrare mai bună decât În mâna oricărui alt, care va rămâne cu modestele mele lucruri, atunci când nu voi mai fi. Omul nu știe când Îi vine ceasul! În curând vă voi trimite și fotografia mărită de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
timpul necesar să-mi alcătuiesc câteva notițe. A fost, totuși, cel mai aplaudat, cuprinzând amintiri de acum 60 ani). Mă bucură faptul că dl. Frițescu are acum prilejul, să-și valorifice munca sa cu privire la școala No. 2570. E element inimos, muncitor, stăruitor ca mata, entuziast, pe care ai face foarte bine să-l iei În preajma matale, să te ajute În munca ce depui la Muzeu. E modest și recunoscător și de aceea-l prețuiesc foarte mult. În ceea ce privește menționarea mea ca singurul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ori. E bine că e prezent la „Galerie”. Când apar poeziile Andriu? M-ar interesa, Întrucât l-am cunoscut bine pe tatăl ei, fost pretor, pe când eram a 2-a oară prefect, și am lucrat cu dânsul foarte activ. Era muncitor și modest și ne-am Înțeles desăvârșit, dându-mi prețios concurs, mult mai devotat decât toți ceilalți pretori (Unul Crivăț din Pașcani nu-și cunoștea nici satele. Trebuia să Întrebăm pe oameni de drumul spre cutare sat. El juca toată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]